|
|||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||
Plantele suculente au o mare diversitate de forme, multe fiind intalnite ca plante ornamentale. Folosite pentru foliajul si florile lor in decorarea camerelor, balcoanelor, teraselor si a gradinilor. Agave si Furcraea pot creste chiar in solul gradini, pe stancarii. Cerintele climatice sunt aproximativ la fel pentru toate plantele suculente, putand creste impreuna. Au nevoie de lumina a soarelui, de un sol poros cu un drenaj bun, si o seceta relativa a aerului. Compostul care trebuie folosit ca substrat pentru plantele suculente trebuie sa fie alcatuit din 1 parte pamant de frunze, 2 parti nisip grosier (2-4 mm diametru), 1/3 ingrasamant organic bine descompus, 1/3 pamant de gradina, 1/3 carbune de lemn si piatra macinate. Pentru Aloe, Euphorbia si Agave, compostul poate fi mai bogat pamant de frunze si ingrasamant organic. Aeonium si Echeveria au nevoie de un substrat cu mai mult nisip, dar nu in exces. Monofosfatul potasic este un fertilizant bun pentru toate plantele grase; 1 gr./l de apa. Nitratul de potasiu se foloseste 1 gr./l de doua ori pe luna pentru toate suculentele. Sulfatul de magneziu, 1 gr./l de apa o data pe an pentru toate suculentele, iar pentru Asclepiadaceae la fiecare 15 zile. Majoritatea suculentelor se pot inmulti vegetativ si prin seminte, primavara; conditiile cele mai bune pentru germinarea semintelor fiind de 30-35°C si umiditatea relativa de 90%. In zonele alpine, plantele trebuie protejate pe timpul iernii de zapada, pastrandu-le la temperaturi de 0-+1°C. Bibliografie Diana Morgan - Succulents for Mediterranean Climate Gardens – Rosenberg, 2004 Anne Swithinbank – The Greenhouse Gardener – Frances Lincoln, 1 edition, 2006 Debra Lee Baldwin – Designing with Succulents – Timber Press, 2007 Ray Rogers – Crazy about Cacti and Succulents – Brooklyn Botanic Garden, 2006 Focke Albers, Ulrich Meve – illustrated Handbook of Succulent Plants: Asclepiadaceae – Springer, 2 edition, 2003
Vezi si
Specie suculenta perena, rizomatoasa. Frunze bazale, lineare, cilindrice, carnoase, 10-15 cm lungime. Tulpina florala este de 45 cm lungime. Inflorescenta formata din 40-50 cm flori, aranjate in racem de 15-30 cm lungime. Suculente perene. Tulpina scurta cu o rozeta de frunze la baza. Frunzele sunt de 5-7.5 cm lungime, obovat-spatulate, concave, tomentoase. Inflorescenta laterala, 20-30 cm lungime, flori campanulate, galben-portocalii; 5 sepale, 5 petale, 10 stamine. Agave americana - planta erbacee, perena, rizom drajonant. Creste pe solurile aride din sudul Texasului, dar s-a naturalizat si in regiunile calde ale globului. Agave infloreste o singura data in ciclul sau de viata, la 80-100 de ani, dupa care planta moare. Ingrasamantul pentru acest tip de plante trebuie facuta cu ingrasaminte bogate in fosfor si potasiu. Azotul trebuie dat in cantitati limitate, pentru ca stimuleaza cresterea plantelor, slabeste tesuturile si creste transpiratia. Ingrasamantul trebuie pus la sfarsitul iernii pana in perioada primaverii pentru a stimula cresterea si inflorirea. Denumirea genului vine de la printul Raimondo di Sangro (1710-1771) din San Severo, nascut in Napoli, Italia. In 1753 Carl Linne, in Species Plantarum, include genul Sansevieria in Aloe. Genul Sansevieria a fost stabilizat de catre Thunberg in 1794 cu descrierea a doua specii, S. thyrsiflora si S. aethiopica. |
Ultimele articole
Lathyrus vernus - specie originara din Europa si Asia, creste in paduri de fag sau stejar, tufarisuri, de la 500 pana la 1800 m altitudine. Nasturtium officinale - planta perena, raspandita pe intreg globul, creste pe langa izvoare si paraie limpezi. Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri. Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine. Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||