|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Primula veris L. Sinonime – Primula officinalis (L.) Hill., Primula veris L. subsp. canescens Hayek Denumiri populare – aglica, ciubotica cucului, primula di Colonna, Primula odorosa, Primevere officinale, Cowslip. Distributie si Habitat – originara din Europa si Asia; creste prin pajisti, pasuni insorite, margini de padure, din regiunea dealurilor pana in etajul alpin. Descriere – erbacee perena, cu rizom cilindric, oblic sau orizontal, lung 2-3 cm. Frunze reunite in rozeta bazala, verde inchis pe partea superioara, si mai deschise si des-paroasa pe partea inferioara, pubescente; petiol 3-8 cm lungime; lamina ovata, margine crenata sau ondulata, varf obtuz. Tulpina florifera 25-30 cm. Flori parfumate, hermafrodite, actinomorfe, tetraciclice, pentamere, in inflorescenta tip umbela formata din 6-18 flori, galben-aurii; peduncul florar 5-20 mm lungime; caliciu gamosepal cu tub umflat in partea centrala, mai larg decat tubul corolei, pana la 1 cm lungime, lobi triangulari, acuti, 3 mm lungime; corola gamopetala; 5 stamine, ovar superior, unilocular. Infloreste in aprilie-iunie. Fruct capsula elipsoidala, uniloculara, 5-10 mm, dehiscenta, inchisa in caliciul persistent. Seminte brune cu suprafata verucoasa. 2n = 22 Cerinte – soluri umede, calcaroase, expozitii insorite. Propagare – prin despartirea tufelor, seminte si rizom. Proprietati si Utilizari – cultivata in parcuri si gradini publice ca planta ornamentala, la marginea masivelor arboricole. Curiozitati – frunzele contin vitamina C.
Imagini
Vezi si
 Flori
Zinnia elegans
Zinnia elegans - erbacee anuala, originara din Mexic. Zinnia elegans a fost denumita in onoarea lui Johann Gottfried Zinn (1727-1759), profesor de anatomie si botanica la Universitatea din Gottingen (Germania), care a descris specia Zinnia peruviana. Anethum graveolens - marar
Anethum graveolens - specie originara din Asia de SE, creste pe campuri in regiunile mediteraneene, si cultivata pe aproape tot globul. Tribulus terrestris - coltii babei
Erbacee anuala, prostrata, cu ramuri de 80 cm lungime. Frunze paripenat-compuse, 4-8 foliole; foliole oblongi, 4-12 x 4 mm. Sepale 2-4 mm lungime. Petale 3-6 mm lungime. Stigmat piramidal-alungit. Infloreste in mai-septembrie. Paeonia officinalis
Paeonia este singurul gen al familiei Paeoniaceae, si cuprinde specii erbacee perene si arbustive, cu radacini tuberoase. Bujorii erbacei, Paeonia officinalis este de origine europeana, cu flori lipsite de parfum, si Paeonia lactiflora originara din Siberia, cu flori parfumate, foarte decorative. Bujorii lemnosi, sunt plante rustice originari din China si Japonia. Gymnadenia conopsea
Gymnadenia conopsea – poate fi plantata prin parcuri si gradini publice, pe gazon sau pe stancarii inierbate. Gymnadenia conopsea - numele genului Gymnadenia vine de la cuvintele grecesti ‘gymnos’ = gol si ‘aden’ = glanda. Magnoliopsida
Anchusa italica Retz. - limba boului, miruta mare
Anchusa italica este o specie perena sau bianuala, tulpina erecta, pana la 150 cm inaltime, mult ramificata, rar simpla, hispida. Originara din zona Mediterraneana. Dombeya tiliacea (Endl.) Planch.
Arbust sau arbore mic, 3-10 x 2-7 m, trunchi ramificat, scoarta gri inchis, rugoasa. Frunze alterne, 4-9 x 3-7 cm, trilobate, baza cordata, margine dintata; fata inferioara acoperita cu peri fini; petiol pelos, 1-3 cm. Flori campanulate, 3-4 cm diametru, axilare sau terminale, solitare sau grupate in raceme; petale albe, obovate. Orobanche portoiliciana A. Pujadas & M. B. Crespo
Specie erbacee; tulpina aeriana 15-34 cm inaltime neramificata; tulpina subterana ramificata. Tulpina aeriana subtire, 7-12 mm diametru bazei, albicioasa, glabra la inceput, vilos-glandulara cu timpul, peri 0,3 mm lungime. Frunzele bazale 4-10 x 4-8 mm, triangulare pana la lanceolate, imbricate; frunzele tulpinale 8-14 x 2-5 mm lungime Russelia equisetiformis
Arbust, 60-150 cm inaltime. Ramuri verde deschis, subtiri, pubescente, cu 4-12 muchii. Frunze pubescente, cu catev apuncte rasinoase; frunzele dinspre baza ramurilor sunt asezate cate 3-6 in verticil, limb ovat-eliptic, 8.5-16 x 6-9 mm, varf acut, slab dintate; frunzele dinsre varful lujerilor sunt opuse, lineare, intregi. Primula vulgaris
Primula vulgaris - erbacee perena sau bienala, 20 x 20 cm. Rizom mic, carnos. Frunze dispuse in rozeta bazala, spatulate, rugoase, glabre pe partea superioara, paroase pe partea inferioara, margine intreaga sau dintata, varf obtuz. Flori solitare, hermafrodite; peduncul pubescent, 10-15 cm lungime; caliciu gamosepal-tubulos, 5 sepale |
 
Ultimele articole
Gladiolus italicus
Gladiolus italicus - specie originara din Europa si regiunea mediteraneana, creste pe campurile cultivate cu cereale, de la zona de campie pana la 700 m altitudine. Iris germanica
Iris germanica - geofita rizomatoasa, originara din regiunea mediteraneana, creste din zona de campie pana la 1200 m altitudine. Iris pseudacorus
Iris pseudacorus - specie originara din Europa, Asia de SV, Africa de Sud, creste de-a lungul raurilor, lacurilor si mlastinilor, in ape putin profunde, de la campie pana la 1000 m altitudine. Ibicella lutea
Ibicella lutea - erbacee anuala, originara din Bolivia, sudul Braziliei si nordul Argentinei. Originea aspirinei
In 1899, Felix Hoffmann a produs un derivat, acidul acetil salicilic, care a inceput sa fie comercializat sub numele de aspirina.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
