28
Mar
2010
Prunus cerasifera - corcodus
Arbori si arbusti | Magnoliopsida
13
0

Denumire stiintifica – Prunus cerasifera

Sinonime – Prunus domestica, Prunus divaricata, Prunus pseudoarmeniaca

Denumiri populare – corcodus, cherry plum, myrobalan plum, Kirschpflaume, prune-cerise, cerisette, ciliegio susine, guindo, paradicsomszilva, dzanka, alyca, mirobalana, alyc, tkemali, ying tao ling.

Distributie si Habitat – creste natural in peninsula Balcanica, cultivat in toata Europa pentru fructele sale si s-a naturalizat in multe locuri.

Descriere – arbust sau arbore mic, 8 m inaltime, cu ramuri spinoase; lujeri tineri glabri, luciosi. Frunze 4-7 x 2-4 cm, oblong-obovate, baza cuneata, margine crenata sau serata, glabre, lucioase pe partea suoerioara si ubescente pe nervuri pe partea inferioara. Flori solitare; pedicel 15 mm, glabru; petale 8-10 mm, albe. Infloreste in februarie-martie. Fruct drupa, 2 – 3 cm, globos, glabru, galben sau rosu, comestibil.

Prunus cerasifera subsp. cerasifera – originar din Caucazi, Asia Minora, peninsula balcanica pana in centrul Europei; fructe mici, galbene, fara gust.

Prunus cerasifera subsp. orientalis – originara din Caucazi si vestul Asiei pana in Asia mijlocie; fructe mici pana la foarte mici, fara savoare.

Prunus cerasifera subsp. macrocarpa – cultivat din Bulgaria, Crimea, Caucazi, vestul si oriental mijlociu; fruct mijlociu pana la mare, cateodata cu gust.

Prunus cerasifera var. pissardi – arbore deciduu, mic, 4.5-9 m inaltime. Frunze purpurii-rosii, eliptice, ovate sau obovate, 5-10 cm lungime, fin serate. Flori de regula solitare, albe sau roz pal. Drupa subgloboasa, 1.5 – 2.5 cm diametru, rosie sau galbena.

Prunus cerasifera var. pissardi, M. Pissard a introdus aceasta specie din Iran in Franta in anul 1880.

Tolerante – rezista la seceta, inghet (pana la -12 ̊C). Tolereaza solurile usor alcaline.

Cerinte – expozitii insorite; soluri bine drenate, acide.

Management

Propagare – prin seminte, butasi lemnificati iarna.

Boli si Daunatori

Parteneri de gradina

Cultivaruri – ‘Myrobalana’ este rezistent la inghet.

Proprietati si Utilizari – cultivati in intreaga lume ca arbori ornamentali sau pentru fructe.

Curiozitati

Bibliografie

Peter Hanelt, R. Kilian, W. Kilian – Mansfeld’s Encyclopedia of Agricultural and Horticultural Crops – Springer, 2001

McMinn – Pacific Coast Trees - University of California Press, 1992

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Capparis spinosa L. - caperi

Subarbust, cu radacina lemnoasa si tulpini lignificate la baza, erecte in portiunile bazale. Frunze alterne; doua stipele transformate in spini, persistenti sau caduci; petiol scurt, limb oval sau subrotund, margine intreaga; carnoase, culoare verde-glauc. Flori solitare, peduncul lung la axila frunzelor superioare; caliciu din 4 sepale verzi; corola din 4 petale albe; stamine numeroase de culoare rosu-violet.

 
Erica carnea

Subarbust de 15-30 cm inaltime. Frunze persistente, lineare, verde-inchis, 4-8 mm lungime, dispuse cate 4 in verticil. Flori campanulate, dispuse in raceme; corola gamopetala, 4-6 mm lungime, roz inchis, rar albe

 
Alnus incana (L.) Moench - anin alb

Arbore sau arbust manoic, care poate ajunge 20 m, cu tulpina adeseori stramba, coroana cu ramuri groase, ascendente, frunzis bogat, lujerii în tinerete cenusii, pubescenti. Scoarta neteda, lucioasa, cenusie albicioasa, la exemplarele batrane, spre baza cu crapaturi putin adanci. Frunzele lat eliptice pana la ovate, de 4-10 cm lungime, 4-6 cm latime, la baza rotunjite, dublu dintate si lobulate, varf ascutit, pe fata verzi cenusii, pe dos albe cenusii, paroase; dispuse altern.

 
Vaccinium myrtillus - afin

Arbust monoic, deciduu, lignificat la baza, 50 cm inaltime. Ramuri verzi, muchiate. Scoarta maro-verde. Frunze alterne, scurt petiolate; lamina oval-eliptica, baza rotunda, varf acut, margine serata; glabre. Flori hermafrodite, la axila frunzelor, pendule, solitare sau cate doua; caliciu cu 4-5 sepale; corola tubulara, 8-10 stamine.

 
Lonicera alpigena

Lonicera alpigena - originara din Europa Centrala si de SE, creste in padurile de fag in combinatie cu conifere din regiunea subalpina.

 
Magnoliopsida
Antennaria dioica

 Antennaria dioica - specie perena, creste pe soluri acide, paduri de conifere si foioase, pasuni subalpine si alpine, de la 100 la 2300 (rar 3100).

 
Quamoclit vulgaris

Quamoclit vulgaris - originara din E India si America de Sud, se foloseste ca specie ornamentala in parcuri si gradini.

 
Harpephyllum caffrum

Harpephyllum caffrum - arbore sempervirescent, endemic in sudul Africii, Eastern Cape pana la KwaZulu-Natal si sudul Mozambiqului, creste in padurile de coasta.

 
Lamium galeobdolon - galbenita

Lamium galeobdolon - specie perena, originara din sudul Europei, creste prin paduri si tufarisuri umede si umbroase, in subzona fagului si a molidului, pana la 1500 m altitudine.

 
Sanguisorba minor

Sanguisorba minor - specie perena, raspandita in Europa, Asia, Africa de Nord si America de Nord, creste pe coline uscate, coaste insorite, pe soluri calcaroase, pe marginea drumurilor, de la 0 pana la 1300 m altitudine.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Rosiile noastre

Rosiile noastre au inceput sa se coaca si ne bucuram din plin de ele. Binenteles ca a trebuit sa stropim de 2 ori cu zeama bordeleza ca altfel ...

 
Fara cuvinte

Azi in gradina

 
Flora Gradinii Deac

Sa nu trec indiferenta pe langa plantele din gradina noastra am incercat sa le determin pe toate si sa fac o lista cu Flora Gradinii Deac.

 
Orhidee salbatice

Nu cred ca este vreo femeie, sper, care sa nu ii placa florile, in special orhideele de la florari. Infloresc mult timp, sunt parfumate si usor de ingrijit. Mie imi plac toate, si cele din comert, dar trebuie sa recunosc, cele salbatice sunt de mii de ori mai interesante.

 
Fara cuvinte

Astazi in gradina

 

Categorii

Link-uri