27
Feb
2009
Prunus laurocerasus L.
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintificaPrunus laurocerasus L.

In 1737 Linne a folosit patru genuri pentru speciile de Prunus de azi, Amygdalus, Cerasus, Prunus si Padus, dar in 1758 le-a redus la doua, Amygdalus si Prunus.

Sinonime – Laurocerasus officinalis

Denumiri populare – Lingua de bo, english laurel, laurbaerkirsebaer, cherry laurel, Lorbeerkirsche, laurowisnia.

Distributie si Habitat – originar din sud-estul Europei si sud-vestul Asiei. Creste la margini de paduri.

Descriere – arbust sau arbore mic, 6 m inaltime. Frunze sempervirescente, alterne, coriacee; lamina lanceolat-obovata, varf acut, baza cuneata; suprafata superioara este verde lucioasa, cea inferioara este opaca, cu nervuri evidente; petiol robust, scurt. Flori reunite in raceme, la axila frunzelor; caliciu compus din 5 sepale unite la baza; corola alba, 5 petale libere; 20 stamine. Infloreste in aprilie-mai. Fruct drupa, ovoidala, varf acuminat, 1 cm diametru.

Rata de crestere – repede, 30 cm/an.

Tolerante – umbrirea, in climate calde.

Propagare – prin seminte si butasire. Semintele au nevoie de 2-3 luni de stratificare in sera rece. Au nevoie de 18 luni pentru a germina. Tinerele plante se mentin in sera in prima iarna, se scot afara primavara tarziu sau chiar vara anului urmator. Butsirea, se folosesc butasi semi-lignificati cu calcai, in iulie-august in sera. Butasi lignificati, in octombrie.

Cultura – creste pe soluri usor acide, in locuri luminoase sau in semi-umbra. Se uda regulat.

Management - Se tunde dupa inflorire. Se fertilizeaza primavara si vara cu fertilizanti lichizi sau minerali. Raspunde bine la taieri puternice, o data la 2-3 ani.

Boli si daunatori – Clitocybe tabescens, Verticillium albo-atrum, Dialeurodes citri, Cercospora circumscissa, Coccomyces lutescens, Phyllachora beaumontii, Monilinia fructicola.

Cultivaruri si varietati:

– ‘Aureovariegata’ - cu galben-auriu pe amrgini;

- ‘Otto Luyken’ - frunze mici 10x3 cm;

- ‘Rotundifolia’ – frunze cu limb oblong, 15 cm lungime; 5m x 4m;

- ‘Zabeliana’ - tolereaza conditiile reci din timpul iernii.

Proprietati si Utilizari – Se preteaza pentru garduri vii. In gradini si terase, ca planta solitara sau in vas.

Frunzele tinere au proprietati narcotice si sedative. Extern, infuzie rece de frunze folosita pentru infecti la ochi. Poate fi toxica, creand dificultati respiratorii, vomitare.

Bibliografie

David A. Francko – Palms Won’t Grow and Other Myths – Timber Press, 2003

Pascal P. Pirone – Diseases and Pests of Ornamental Plants – Wiley, 1978

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Lycium barbarum - catina de garduri

Arbust spinos, 1-3 m inaltime; tulpini pendente.. Frunze alterne, glabre, scurt petiolate; limb ovat-eliptic, varf acut, baza cuneata, margini intregi, 1-5.5 x 0.5-1.5 cm. Flori hermafrodite, axilare, solitare sau in grupuri; caliciu 0.3-0.4 cm lungime, cu 5 lobi sau bilabiat; corola infundibuliforma, 1-1.2 cm, mov pal, petale puternic reflexe

 
Angelica archangelica L. - radacina Sfantului Duh

Angelica, arcangelica, Angelica di Boemia, archangel, wild celery, wild parsnip, bai zhi, engelwortel, angélique, Angelika, Brustwurz, Chora, padaganghwal, erva do Espirito Santo, djagill, anschelika, raiz del Epiritu Santo, radacina Sfantului duh.

 
Hypericum perforatum L. - sunatoare, pojarnita

Planta erbacee perena, 30 – 100 cm inaltime. Tulpina cilindrica, cu doua muchii latrale, lemnoasa la baza, ramificata, rosietica. Frunze opuse, oblong-lanceolate, varf acute-rotund, baza acuminata, margini intregi, revolute, sesile, 1.5-4 cm lungime, pe ambele fete cu puncte negre. Flori numeroase grupate in corimbe terminale

 
Petasites hybridus - podval mare

Planta erbacee perena, dioica. Rizom tuberculos, gros, carnos, scurt, cu stoloni grosi. Tulpina goala. Frunze mari, rotunde sau reniforme, baza cordata, margine iregulat dintata, 100 x 60 cm; partea inferioara a laminei este acoperita cu puf albicios, nervatiune palmata; petiol lung, purpuriu.

 
Ziziphus jujuba Mill - jujuba

Arbore deciduu, 5-12 m inaltime. Lujeri anuali, subtiri, 2-3 mm diametru, verde pal, glabri, geniculati. Frunze alterne, verde stralucitor; limb lanceolat-eliptic, margine crenata, varf obtuz sau emarginat, baza rotunda sau asimetrica, 3-5 cm lungime; nervatiune arcuata, nervura mediana si o pereche de nervuri secundare; petiol verde pal, 5-7 mm.

 
Arbori si arbusti
Asclepias currasavica

Asclepias currasavica - specie folosita ca planta ornamentala pentru gradini mici, in asociatie cu alte plante precum Echinacea purpurea, Ratibida pinnata, graminee ornamentale.

Numele genului deriva de la grecul ‘ Asklepios’ - zeul medicinii, referitor la proprietatile medicinale a unor specii a genului.

 
Syringa vulgaris L.

Syringa vulgaris este originar din regiunile muntoase din sud-estul Europei.

 
Ceiba pentandra

Ceiba pentandra - arbore originar din America tropicala, des intalnit ca specie cultivata in Filipine, creste in regiunile secetoase, paduri si pasuni, de la nivelul marii pana la 1000 m altitudine.

 
Capparis spinosa L. - caperi

Subarbust, cu radacina lemnoasa si tulpini lignificate la baza, erecte in portiunile bazale. Frunze alterne; doua stipele transformate in spini, persistenti sau caduci; petiol scurt, limb oval sau subrotund, margine intreaga; carnoase, culoare verde-glauc. Flori solitare, peduncul lung la axila frunzelor superioare; caliciu din 4 sepale verzi; corola din 4 petale albe; stamine numeroase de culoare rosu-violet.

 
Argyranthemum frutescens

Argyranthemum frutescens - arbust originar din insululele Canare, Tenerife, Gran Canaria, Gomera, creste de la 0 pana la 700 m altitudine.

 
Magnoliopsida
Phlox subulata

Specie sempervirescenta sau semi-sempervirescenta care acopera bine solul. Frunze lineare, alternee sau in rozete pe tulpina, 1,5-2 cm lungime si 2 mm latime, sesile, subulate. Inflorescenta cimoasa sau panicul terminala formata din 3-9 flori. Corola formata din 5 petale, emarginate la varf, obovate, 1 cm lungime, 5 mm latime, glabre; tubul 1,3 cm lungime. 5 stamine, la baza tubului corolei de diferite inaltimi.

 
Echinacea purpurea

Erbacee perena, rizom cilindric. Tulpina rosietica, 80-100 cm inaltime, hirsuta-usor pubescenta, ramificata. Frunze alterne, petiolare, lanceolat-ovate, margine serata, usor pubescente; spre varful tulpinii frunzele sunt sesile.

 
Cleome spinosa - floarea paianjen

Erbacee anuala. Tulpina erbacee, simpla, viscos-pubescenta, 1 m inaltime. Frunze alterne, petiolate, palmat-compuse. Petiol 10-15 cm lungime, glandular si pubescent. Foliole 5-7, onblong-anceolate pana la eliptice, varf acut – acuminat, baza conica, 15 cm lungime, margine intreaga, glandular-pubescente la suprafata superioara si putin pubescenta pe partea inferioara. Inflorescenta racem, deasa, compacta, terminala.

 
Viburnum x bodnantense

Viburnum x bodnantense – arbust deciduu, hybrid obtinut din incrucisarea V. farreri cu V. grandiflorum. 

 
Lycopus europaeus

Lycopus europaeus - specie perena, raspandita in regiunea euroasiatica, creste la marginea apelor, locuri umede, gropi, de la campie pana in zona montana (1100 m altit.).

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri