27
Feb
2009
Prunus laurocerasus L.
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida
3
0

Denumire stiintificaPrunus laurocerasus L.

In 1737 Linne a folosit patru genuri pentru speciile de Prunus de azi, Amygdalus, Cerasus, Prunus si Padus, dar in 1758 le-a redus la doua, Amygdalus si Prunus.

Sinonime – Laurocerasus officinalis

Denumiri populare – Lingua de bo, english laurel, laurbaerkirsebaer, cherry laurel, Lorbeerkirsche, laurowisnia.

Distributie si Habitat – originar din sud-estul Europei si sud-vestul Asiei. Creste la margini de paduri.

Descriere – arbust sau arbore mic, 6 m inaltime. Frunze sempervirescente, alterne, coriacee; lamina lanceolat-obovata, varf acut, baza cuneata; suprafata superioara este verde lucioasa, cea inferioara este opaca, cu nervuri evidente; petiol robust, scurt. Flori reunite in raceme, la axila frunzelor; caliciu compus din 5 sepale unite la baza; corola alba, 5 petale libere; 20 stamine. Infloreste in aprilie-mai. Fruct drupa, ovoidala, varf acuminat, 1 cm diametru.

Rata de crestere – repede, 30 cm/an.

Tolerante – umbrirea, in climate calde.

Propagare – prin seminte si butasire. Semintele au nevoie de 2-3 luni de stratificare in sera rece. Au nevoie de 18 luni pentru a germina. Tinerele plante se mentin in sera in prima iarna, se scot afara primavara tarziu sau chiar vara anului urmator. Butsirea, se folosesc butasi semi-lignificati cu calcai, in iulie-august in sera. Butasi lignificati, in octombrie.

Cultura – creste pe soluri usor acide, in locuri luminoase sau in semi-umbra. Se uda regulat.

Management - Se tunde dupa inflorire. Se fertilizeaza primavara si vara cu fertilizanti lichizi sau minerali. Raspunde bine la taieri puternice, o data la 2-3 ani.

Boli si daunatori – Clitocybe tabescens, Verticillium albo-atrum, Dialeurodes citri, Cercospora circumscissa, Coccomyces lutescens, Phyllachora beaumontii, Monilinia fructicola.

Cultivaruri si varietati:

– ‘Aureovariegata’ - cu galben-auriu pe amrgini;

- ‘Otto Luyken’ - frunze mici 10x3 cm;

- ‘Rotundifolia’ – frunze cu limb oblong, 15 cm lungime; 5m x 4m;

- ‘Zabeliana’ - tolereaza conditiile reci din timpul iernii.

Proprietati si Utilizari – Se preteaza pentru garduri vii. In gradini si terase, ca planta solitara sau in vas.

Frunzele tinere au proprietati narcotice si sedative. Extern, infuzie rece de frunze folosita pentru infecti la ochi. Poate fi toxica, creand dificultati respiratorii, vomitare.

Bibliografie

David A. Francko – Palms Won’t Grow and Other Myths – Timber Press, 2003

Pascal P. Pirone – Diseases and Pests of Ornamental Plants – Wiley, 1978

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Ribes uva-crispa - agris, strugurii ursului

Arbust spinos, 1 m inaltime. Scoarta gri-brun, se exfoliaza. Tulpina bogat ramificata, divaricata. Ramuri lungi si subtiri, gri, cu varf galben-brun, pubescente in tinerete si glabre la maturitate. Frunze simple, cordiforme, 3-5 lobi, dintate, lung petiolate

 
Allium ursinum L. - aliu de iunie, leurda, usturoi salbatic

Erbacee perena, bulboasa. Bulb oblung. Frunze 2-3, lanceolate, margine intreaga, varf acut, 30 x 3-6 cm. Flori albe, 6-20 hermafrodite, in umbela cu spata intreaga sau lobata, caduca; 6 tepale lanceolate, cca 1 cm; 6 stamine; ovar superior; peduncul 2 cm. Infloreste in mai-iunie. Fruct capsula.

 
Laurus nobilis

Laurus nobilis - pe timpul grecilor si a ramanilor, ramurile de dafin erau folosite pentru a face coroane pentru capul eroilor, si  in onoarea poetilor.

 
Celtis australis L. - sambovina

Arbore, 25 m inaltime. Trunchi drept, scurt; ritidom gri-cenusiu, neted, cu timpul apar fisuri longitudinale; ramuri orizontale sau usor pendule. Muguri ovali sau conici, cu scvame brune si peri albi. Frunze decidue, alterne, lamina lanceolata, 4-12 cm, varf acuminat, margine serata, baza rotunda si asimetrica

 
Capparis spinosa L. - caperi

Subarbust, cu radacina lemnoasa si tulpini lignificate la baza, erecte in portiunile bazale. Frunze alterne; doua stipele transformate in spini, persistenti sau caduci; petiol scurt, limb oval sau subrotund, margine intreaga; carnoase, culoare verde-glauc. Flori solitare, peduncul lung la axila frunzelor superioare; caliciu din 4 sepale verzi; corola din 4 petale albe; stamine numeroase de culoare rosu-violet.

 
Arbori si arbusti
Nerium oleander - leandru

Nerium oleander - leandrul- specie sempervirescenta, ornamentala, folosita ca specie solitara, in grupuri sau sub forma de garduri vii. Florile pot fi simple sau duble, frunzele verde simplu sau variegate.

 
Mespilus germanica L.

Mespilus – deriva din limba greaca, ‘mesos’ - jumate, si ‘pilo’ – minge, face referire la forma fructului.

germanica – deriva din exemplarele salbatice prezente in Europa Centrala.

 
Chimonanthus praecox (L.) Link

Chimonanthus praecox - specie originara din China. Linné a descris aceasta specie ca varietate, sub denumirea de Calycanthus praecox. In 1819 Lindley a introdus un nou gen Chimonanthus.

Arbust deciduu, 2-5 m inaltime. Frunze opuse, intregi, ovat-lanceolate, 7-20 cm lungime, subtiri, verde deschis, partea superioara rugoasa; toamna devin galbene.

 
Viburnum lantana - darmoz

Viburnum lantana - specie originara din sudul Europei, creste prin paduri, tufarisuri, pana la etajul montan.

 
Helianthemum nummularium - iarba osului

Denumirea stiintifica, Helianthemum numularium, deriva de la termenul grec Helios = soare si de la cuvantul latin care indica moneda, numumus = moneda, datorita florilor care stralucesc la soare ca o moneda de aur.

 
Magnoliopsida
Ballota acetabulosa

Ballota acetabulosa - originara din estul Greciei pana in Turcia, creste in zone izolate, pe soluri secetoase si bogate in calcar.

 
Ranunculus aconitifolius

Ranunculus aconitifolius - planta perena,  originara din Europa, creste prin locuri ierboase si stancoase, din regiunea montana superioara pana in regiunea subalpina.

 
Prunella vulgaris

Prunella vulgaris - raspandita in Europa, Asia, Australia si nordul Africii, creste pe fanete, pasuni, tufarisuri, poieni si livezi, de la campie pana la 200 m altitudine.

 
Callicarpa L.

Callicarpa L. cuprinde 170 de specii de arbori si arbusti din zonele temperate si tropicale. Cele mai frecvent intalnite in parcuri si gradini sunt Callicarpa americana, Callicarpa bodinieri, Callicarpa dichotoma, Callicarpa japonica si Callicarpa macrophylla.

 
Begonia

Plante cu tulpini suculente, frunze asimetrice si flori unisexuate, lung pedunculate, grupate in dichaziu terminal. Florile ♂ de regula sunt caduce, formate din 4 petale ovale, dintre care doua sunt mai scurte, cele ♀ sunt formate din 4 petale egale, persistente.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Rosiile noastre

Rosiile noastre au inceput sa se coaca si ne bucuram din plin de ele. Binenteles ca a trebuit sa stropim de 2 ori cu zeama bordeleza ca altfel ...

 
Fara cuvinte

Azi in gradina

 
Flora Gradinii Deac

Sa nu trec indiferenta pe langa plantele din gradina noastra am incercat sa le determin pe toate si sa fac o lista cu Flora Gradinii Deac.

 
Orhidee salbatice

Nu cred ca este vreo femeie, sper, care sa nu ii placa florile, in special orhideele de la florari. Infloresc mult timp, sunt parfumate si usor de ingrijit. Mie imi plac toate, si cele din comert, dar trebuie sa recunosc, cele salbatice sunt de mii de ori mai interesante.

 
Fara cuvinte

Astazi in gradina

 

Categorii

Link-uri