27
Feb
2009
Prunus laurocerasus L.
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintificaPrunus laurocerasus L.

In 1737 Linne a folosit patru genuri pentru speciile de Prunus de azi, Amygdalus, Cerasus, Prunus si Padus, dar in 1758 le-a redus la doua, Amygdalus si Prunus.

Sinonime – Laurocerasus officinalis

Denumiri populare – Lingua de bo, english laurel, laurbaerkirsebaer, cherry laurel, Lorbeerkirsche, laurowisnia.

Distributie si Habitat – originar din sud-estul Europei si sud-vestul Asiei. Creste la margini de paduri.

Descriere – arbust sau arbore mic, 6 m inaltime. Frunze sempervirescente, alterne, coriacee; lamina lanceolat-obovata, varf acut, baza cuneata; suprafata superioara este verde lucioasa, cea inferioara este opaca, cu nervuri evidente; petiol robust, scurt. Flori reunite in raceme, la axila frunzelor; caliciu compus din 5 sepale unite la baza; corola alba, 5 petale libere; 20 stamine. Infloreste in aprilie-mai. Fruct drupa, ovoidala, varf acuminat, 1 cm diametru.

Rata de crestere – repede, 30 cm/an.

Tolerante – umbrirea, in climate calde.

Propagare – prin seminte si butasire. Semintele au nevoie de 2-3 luni de stratificare in sera rece. Au nevoie de 18 luni pentru a germina. Tinerele plante se mentin in sera in prima iarna, se scot afara primavara tarziu sau chiar vara anului urmator. Butsirea, se folosesc butasi semi-lignificati cu calcai, in iulie-august in sera. Butasi lignificati, in octombrie.

Cultura – creste pe soluri usor acide, in locuri luminoase sau in semi-umbra. Se uda regulat.

Management - Se tunde dupa inflorire. Se fertilizeaza primavara si vara cu fertilizanti lichizi sau minerali. Raspunde bine la taieri puternice, o data la 2-3 ani.

Boli si daunatori – Clitocybe tabescens, Verticillium albo-atrum, Dialeurodes citri, Cercospora circumscissa, Coccomyces lutescens, Phyllachora beaumontii, Monilinia fructicola.

Cultivaruri si varietati:

– ‘Aureovariegata’ - cu galben-auriu pe amrgini;

- ‘Otto Luyken’ - frunze mici 10x3 cm;

- ‘Rotundifolia’ – frunze cu limb oblong, 15 cm lungime; 5m x 4m;

- ‘Zabeliana’ - tolereaza conditiile reci din timpul iernii.

Proprietati si Utilizari – Se preteaza pentru garduri vii. In gradini si terase, ca planta solitara sau in vas.

Frunzele tinere au proprietati narcotice si sedative. Extern, infuzie rece de frunze folosita pentru infecti la ochi. Poate fi toxica, creand dificultati respiratorii, vomitare.

Bibliografie

David A. Francko – Palms Won’t Grow and Other Myths – Timber Press, 2003

Pascal P. Pirone – Diseases and Pests of Ornamental Plants – Wiley, 1978

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Geranium robertianum L. - inchegatoare, napraznic

Erbacee anuala; tulpina ramificata, rosietica, 30-40 cm. Radacina fibroasa. Funze verzi, 6 cm lungime, opuse; limb palmat-sectat. Tulpina si frunzele sunt acoperite cu peri foarte fini. Flori roz-deschis, 1,5 cm diametru, grupate cate 2-4 la axila frunzelor; caliciu cu 5 sepale, paros; 5 petale rotunde, fiecare petala prezinta trei dungi albe

 
Pimenta racemosa (Mill.) J.W.Moore

Arbust sau arbore mic, 7.5-15 m inaltime; ritidom subtire, solzos, produce un trunchi solzos. Frunze cu miros puternic de rom, obovate pana la eliptice, 3-15 x 1.2-7.5 cm, acute pana la ingust rotunde la varf, coriacee.

 
Arctium lappa L.

Erbacee bianuala, 1 m inaltime, radacina pivotanta, ramificata, 30-60 x 6 cm. Frunze alterne, triangular-ovate, cordate, margini ondulate, 75-30 cm, verzi pe fata superioara si pubescent albicioase pe cea inferioara si cu nervatiuni evidente. Inflorescenta capitul globos, 1.8-3.7 cm diametru; flori tubulare, hermafrodite

 
Broussonetia papyrifera - dud japonez

Arbore dioic, originar din Japonia si Taiwan. Fibrele din scarta sunt folosite pentru fabricarea hartie, ideea atribuita lui Tshai Lun.

 
Petasites hybridus - podval mare

Planta erbacee perena, dioica. Rizom tuberculos, gros, carnos, scurt, cu stoloni grosi. Tulpina goala. Frunze mari, rotunde sau reniforme, baza cordata, margine iregulat dintata, 100 x 60 cm; partea inferioara a laminei este acoperita cu puf albicios, nervatiune palmata; petiol lung, purpuriu.

 
Arbori si arbusti
Pimenta racemosa (Mill.) J.W.Moore

Arbust sau arbore mic, 7.5-15 m inaltime; ritidom subtire, solzos, produce un trunchi solzos. Frunze cu miros puternic de rom, obovate pana la eliptice, 3-15 x 1.2-7.5 cm, acute pana la ingust rotunde la varf, coriacee.

 
Viburnum x bodnantense

Viburnum x bodnantense – arbust deciduu, hybrid obtinut din incrucisarea V. farreri cu V. grandiflorum. 

 
Tilia tomentosa - tei argintiu

Arbore cu coroana deasa, bogata, 30 m inaltime, cu ramuri erecte, rotunjita. Lujerii anuali, geniculati, bruni-galbui, cenusiu tomentosi, cu muguri ovoidali, cu doi solzi externi egali, deasemenea paslosi. La inceput scoarta este neteda si cenusie, la maturitate formeaza brazde longitudinale putin adanci.

 
Buddleja davidii - arborele fluturilor

Numele genului ‘Buddleja’ a fost dat dupa Adam Buddle. Numele ‘davidii’ este dat dupa misionarul si naturalist francez Father Armand David, care a descoperit specia in 1869.

Specie infestanta sau invaziva.

 
Spiraea japonica

Spiraea japonica - arbust deciduu, originar din estul Asiei, creste pe marginea raurilor. Specie ornamentala folosita in parcuri si gradini publice sau private, ca specie de bordura sau in garduri vi.

 
Magnoliopsida
Olea fragrans

Olea fragrans - arbust, specie originara din Asia, cultivata ca specie ornamentala.

 
Euphorbia pulcherrima - Poinsetia

Descriere – arbust, 20-50 cm inaltime. Frunze decidue, ovale, lungi 10-15 cm dintate, sau lobate. Flori mici, galben-verzui, inconjurate de bractee lungi de 15-20 cm, rosii, roz sau albe.

Tolerante – nu tolereaza ambientele prea calde, usacte si slab luminate; frunzele se ingalbenesc si cad.

 
Echeveria pulvinata

Suculente perene. Tulpina scurta cu o rozeta de frunze la baza. Frunzele sunt de 5-7.5 cm lungime, obovat-spatulate, concave, tomentoase. Inflorescenta laterala, 20-30 cm lungime, flori campanulate, galben-portocalii; 5 sepale, 5 petale, 10 stamine.

 
Telekia speciosa

Telekia speciosa - specie perena, specie originara din Alpi, Carpatii de SE, Balcani, Caucazi si Asia Mica. Specie comuna in Carpati, in regiunea colinelor, la marginea padurilor, prin tufarisuri la malul raurilor si paraielor, coaste umede si umbroase.

 
Paliurus spina-christi Miller

Paliurus spina-christi specie originara din sud-estul Europei, in zone de deal, pe terenuri revene si argiloase. 

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri