|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica - Quercus pubescens Sinonime – Quercus apennina, Quercus brachyphylla Kotschy, Quercus infectoria Olivier, Quercus lanuginosa Thuill, Quercus virgiliana Ten. Denumiri populare – stejar pufos, tufa raioasa, down oak, chene pubescent, roverella, quercia pubescente. Distributie si Habitat – areal natural in Europa de Sud, Asia Mica, bazinul Mediteranei; creste in zonele calde si secetoase de la deal si munte, pana la 1200 m altitudine. Descriere – arbore foios, indigen (Romania), 15 m inaltime. Tulpina este de cele mai multe ori stramba, neregulata. Coroana rara, luminoasa, larga si neregulata. Scoarta este groasa, adanc brazdata, formand un ritidom crapat, in placi dreptunghiulare, de culoare brun-inchisa. Frunzele alterne, pieloase, 5-10 x 3-6 cm, oblongi-ovate, varf rotund, baza cordat-emarginate, petiolate, sinuat lobate pana la penat fidate sau penat partite, cu 3-6 perechi de lobi, la inceput tomentoase pe ambele fete, mai tarziu glabre pe fata superioara. Flori unisexuat monoice, florile femele sunt grupate cate 2-4, periant constituit din 3+3 elemente, gineceu sincarp, inferior. Infloresc in mai. Fructele, sunt ghinde sesile sau scurt pedunculate, cu achena ingust ovoida, acuminata si cupa mica de 0,8 – 1,5 cm inaltime, solzi mici ovat-lanceolati, strans imbricati, plani sau slab bombati, cenusii, pubescenti. Quercus pubescens subsp. anatolica – originar din sud-vestul Asiei, sud-estul Europei; Quercus pubescens subsp. palensis – originar din nordul Spaniei. Quercus pubescens subsp. pubescens – originar din centrul si sudul Europei; Longevitate – 200 ani. Tolerante – seceta si ger. Cerinte – specie rustica, termofila, prefera soluri calcaroase, bine drenate, cu expozitii insorite. Propagare – prin seminte, in sera sau rasadnite, imediat dupa maturare. Boli si daunatori – Tortrix viridana, larvele produc defolierea; Lymantria dispar; Thaumetopoea processionaea, cauzeaza reducerea productiei de ghinde; Malacosoma neustriae, larvele se hranesc cu parenchimul foliar; Cerambix cerdo, adulti se hranesc cu linfa, larvele sapa galerii in tulpina. Microsphaera alphitoides, acopera suprafata frunzei cu o panza alba, dupa care frunzele se usuca. Parteneri naturali si de gradina – Abies alba, Acer monspessulanum, Betula sp., Carpinus orientalis, Erica sp., Fagus sylvatica, Ilex aquifolium, Juglans regia, Platanus orientalis, Quercus ilex, Vitex agnus-castus. Proprietati si Utilizari – specie de interes forestier, lemn de calitate inferioara, se intrebuinteaza pentru foc. Scoarta contine tanin folosit pentru tabacitul pieilor. Se poate folosi ca arbore de aliniament, in parcuri. Bibliografie Gabriele Carraro – Observed Changes in Vegetation in Relation to Climate Warming – Verlag der Fachvereine Hochschulverlag, 1998 Maria Shahgedanova – The Physical Geography of Northern Eurasia – OUP Oxford, 2003 Thomas Laslett – Timber and Forestry – Native and Foreign Trees – Home Farm Books, 2008
Vezi si
 Arbori si arbusti
Philadelphus coronarius - falsa iasomie, hasmina
Philadelphus coronarius - arbust deciduu, originar din nordul si centrul Italia, Austria, unde creste spontan in padurile umede de artari, frasini si carpeni, de la 0 pana la 800 m altitudine. Spiraea x vanhouttei
Spiraea x vanhouttei - specie arbustiva folosita in scopuri ornamentale, pe marginea aleilor, in parcuri si gradini. Arbutus unedo
Arbust sempervirescent originar din sudul Irlandei si regiunile Mediteraneene; creste incet, pana la 3 – 10 m; scoarta rosietica, ramurile tinere sunt rosii-aprins, coroana densa. Frunze alterne, eliptic-lanceolate, 5-10 cm lungime, serate, netede cu exceptie nervurile, de culoare verde inchis lucios; nervatiune penata. Flori albe pana la roz pal, cateodata patate cu rosu, 5-10 mm lungime, campanulate, inodore, dispuse in panicule de 5 cm lungime; antere pendule. Firmiana simplex
Firmiana simplex - cunoscuta si ca Sterculea platanifolia, a fost numita in onoarea lui Karl Joseph von Firmiana (1718-1782). Firmiana simplex - specie ornamentala, cultivata in parcuri si gradini, in expozitii umbrite si protejat de vanturi. Ilex aquifolium
Ilex aquifolium este un arbust indigen in Marea Britanie, 8 m inaltime. Coroana deasa piramidala. Scoarta este neteda, gri, Frunze alterne, coriacee, ovat-eliptice sau lobat spinate, rigide, acute, spinoase cele de pa ramurile inferioare si cu margine ondulata cele de pa ramuri superioare, sempervirescente, verde stralucitor, toxice. Magnoliopsida
Aquilegia fragrans - caldaruse parfumate
Erbacee perena. Radacini subtiri. Tulpina 30-100 cm inaltime, ramificata, usor pubescenta in partea inferioara, devine glandular-pubescenta in partile superioare. Frunzele bazale bi sau tri-ternate, glauce, lobi 2-3-lobati, 1.5-4 x 1.5-4 cm, baza cuneata, obovate, verde-glauc si glabre pe fata superioara, si verde pal pubescente pe dos; petiol paros. Acca sellowiana
Acca sellowiana este un arbust sempervirescent care creste incet, originar din America de Sus, acum cultivat la tropice si in climate calde ca ornamental, si pentru fructele sale. Primavara tarziu produce cantitati mari de flori cu stamine rosii proeminente si petale roz-albe comestibile. Dupa inflorire, se pot aplica tunderi sub orice forma. Anthyllis vulneraria L. - capul turcului, vatamatoare
Planta erbacee perena, polimorfa, rizom. Tulpina prostrata sau ascendenta, pubescenta, peri albi, 5-40 cm inaltime. Frunzele bazale, dispuse in rozeta; frunzele tulpinale alterne, imparipenat-compuse, foliole oblong-lineare, foliola terminala este mai mare decat cele laterale, glabre sau usor pubescente pe fata superioara, si setoase pe fata inferioara. Verbena tenuisecta
Erbacee perena. Tulpina procumbenta sau decumbenta, 10-30 x 30-120 cm, cu 4 muchii, peri. Frunze tri-lobat sau tri-penatsectat, lobi lineari, 2-3.5 x 2-3 cm, intregi sau dintate, varf obtuz. Flori solitare la axila bracteelor, albastre, violet, rosu-purpuriu, lila, sau alb. Caliciu tubular, 5 sepale inegal dintate 6-9 mm, lineare, varf acut. Alnus incana (L.) Moench - anin alb
Arbore sau arbust manoic, care poate ajunge 20 m, cu tulpina adeseori stramba, coroana cu ramuri groase, ascendente, frunzis bogat, lujerii în tinerete cenusii, pubescenti. Scoarta neteda, lucioasa, cenusie albicioasa, la exemplarele batrane, spre baza cu crapaturi putin adanci. Frunzele lat eliptice pana la ovate, de 4-10 cm lungime, 4-6 cm latime, la baza rotunjite, dublu dintate si lobulate, varf ascutit, pe fata verzi cenusii, pe dos albe cenusii, paroase; dispuse altern. |
 
Ultimele articole
Nasturtium officinale
Nasturtium officinale - planta perena, raspandita pe intreg globul, creste pe langa izvoare si paraie limpezi. Lamium purpureum
Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri. Glechoma hederacea
Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine. Ligustrum vulgare
Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens. Prunella vulgaris
Prunella vulgaris - raspandita in Europa, Asia, Australia si nordul Africii, creste pe fanete, pasuni, tufarisuri, poieni si livezi, de la campie pana la 200 m altitudine.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
