03
Mai
2009
Quercus pubescens
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Quercus pubescens

Sinonime – Quercus apennina, Quercus brachyphylla Kotschy, Quercus infectoria Olivier, Quercus lanuginosa Thuill, Quercus virgiliana Ten.

Denumiri populare – stejar pufos, tufa raioasa, down oak, chene pubescent, roverella, quercia pubescente.

Distributie si Habitat – areal natural in Europa de Sud, Asia Mica, bazinul Mediteranei; creste in zonele calde si secetoase de la deal si munte, pana la 1200 m altitudine.

Descriere – arbore foios, indigen (Romania), 15 m inaltime. Tulpina este de cele mai multe ori stramba, neregulata. Coroana rara, luminoasa, larga si neregulata. Scoarta este groasa, adanc brazdata, formand un ritidom crapat, in placi dreptunghiulare, de culoare brun-inchisa. Frunzele alterne, pieloase, 5-10 x 3-6 cm, oblongi-ovate, varf rotund, baza cordat-emarginate, petiolate, sinuat lobate pana la penat fidate sau penat partite, cu 3-6 perechi de lobi, la inceput tomentoase pe ambele fete, mai tarziu glabre pe fata superioara. Flori unisexuat monoice, florile femele sunt grupate cate 2-4, periant constituit din 3+3 elemente, gineceu sincarp, inferior. Infloresc in mai. Fructele, sunt ghinde sesile sau scurt pedunculate, cu achena ingust ovoida, acuminata si cupa mica de 0,8 – 1,5 cm inaltime, solzi mici ovat-lanceolati, strans imbricati, plani sau slab bombati, cenusii, pubescenti.

Quercus pubescens subsp. anatolica – originar din sud-vestul Asiei, sud-estul Europei;

Quercus pubescens subsp. palensis – originar din nordul Spaniei.

Quercus pubescens subsp. pubescens – originar din centrul si sudul Europei;

Longevitate – 200 ani.

Tolerante – seceta si ger.

Cerinte – specie rustica, termofila, prefera soluri calcaroase, bine drenate, cu expozitii insorite.

Propagare – prin seminte, in sera sau rasadnite, imediat dupa maturare.

Boli si daunatori – Tortrix viridana, larvele produc defolierea; Lymantria dispar; Thaumetopoea processionaea, cauzeaza reducerea productiei de ghinde; Malacosoma neustriae, larvele se hranesc cu parenchimul foliar; Cerambix cerdo, adulti se hranesc cu linfa, larvele sapa galerii in tulpina. Microsphaera alphitoides, acopera suprafata frunzei cu o panza alba, dupa care frunzele se usuca.

Parteneri naturali si de gradina – Abies alba, Acer monspessulanum, Betula sp., Carpinus orientalis, Erica sp., Fagus sylvatica, Ilex aquifolium, Juglans regia, Platanus orientalis, Quercus ilex, Vitex agnus-castus.

Proprietati si Utilizari – specie de interes forestier, lemn de calitate inferioara, se intrebuinteaza pentru foc.

Scoarta contine tanin folosit pentru tabacitul pieilor.

Se poate folosi ca arbore de aliniament, in parcuri.

Bibliografie

Gabriele Carraro – Observed Changes in Vegetation in Relation to Climate Warming – Verlag der Fachvereine Hochschulverlag, 1998

Maria Shahgedanova – The Physical Geography of Northern Eurasia – OUP Oxford, 2003

Thomas Laslett – Timber and Forestry – Native and Foreign Trees – Home Farm Books, 2008

Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Malacothamnus fasciculatus Greene

Arbust sempervirescent, viguros si bine ramificat, 1-4.5 m inaltime. Tulpina si frunzele sunt pubescente, peri stelati. Frunze alterne, petiolate; limb ovat-rotund, palmat lobat, 0-7 lobi rotunzi, margini dintate, 2-11 cm. Inflorescenta spic, flori sesile.

 
Pinus coulteri D. Don

Arbore monoic, 15-25 m inaltime, trunchi 40-120 cm diametru; coroana larga, piramidala, iregulata. Scoarta gri-maronie, andanc brazdata, cu solxi lungi, iregulati. Ramuri ascendente; lujeri anuali subtiri, maroni-violet, glauci, rugosi, devin negri dupa cativa ani.

 
Erica erigena

Erica erigena – specie originara din Irlanda, Spania si Portugalia, creste in boschete umede, pe terenuri silicee, serpentine, de la 200 pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Euphrasia frigida, Saussurea alpina.

 
Vaccinium myrtillus - afin

Arbust monoic, deciduu, lignificat la baza, 50 cm inaltime. Ramuri verzi, muchiate. Scoarta maro-verde. Frunze alterne, scurt petiolate; lamina oval-eliptica, baza rotunda, varf acut, margine serata; glabre. Flori hermafrodite, la axila frunzelor, pendule, solitare sau cate doua; caliciu cu 4-5 sepale; corola tubulara, 8-10 stamine.

 
Edgeworthia chrysantha

Genul Edgeworthia este denumit in memoria botanistului Michael Pakenham Edgeworth (1812-1881).

Edgeworthia chrysantha este un arbust deciduu, de 1,8-2,4 m inaltime, originar din China, Himalaya, naturalizat in Chugoku. Lujeri bruni-roscati. Frunze dispuse altern; scurt petiolate sau sesile; limb: lanceolat, varf acuminat, marginea intreaga, baza cuneata; 8-20/3-5 cm.

 
Magnoliopsida
Daphne striata Tratt.

Daphne striata - specie originara din Alpi, creste pe pasuni pietroase, uscate si paduri rare, de la 1500 pana la 2700 m altitudine.

 
Santolina rosmarinifolia

Santolina rosmarinifolia - specie perena, sempervirescenta, originara din regiunile mediteraneene.  Specie ornamentala folosita in rocarii si ca plante pentru borduri.

 
Viola odorata - toporas

Viola odorata - planta erbacee, perena, originara din Europa si Asia Mica, creste prin zavoaie, tufarisuri, lunci, pe marginea padurilor de foioase, in regiunea de campie si deluroasa.

 
Salix caprea L.

Salix caprea – originara din Europa pana in nord-vestul Asiei. Specie rustica, creste pana la altitudini de 1600 m.

 
Torenia fournieri

Torenia fournieri -  erbacee anuala, originara din Vietnam. Cultivata ca specie ornamentala in parcuri si gradini, pentru borduri, ghivece sau gradini de piatra, in expozitii semi umbrite.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri