03
Mai
2009
Quercus pubescens
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Quercus pubescens

Sinonime – Quercus apennina, Quercus brachyphylla Kotschy, Quercus infectoria Olivier, Quercus lanuginosa Thuill, Quercus virgiliana Ten.

Denumiri populare – stejar pufos, tufa raioasa, down oak, chene pubescent, roverella, quercia pubescente.

Distributie si Habitat – areal natural in Europa de Sud, Asia Mica, bazinul Mediteranei; creste in zonele calde si secetoase de la deal si munte, pana la 1200 m altitudine.

Descriere – arbore foios, indigen (Romania), 15 m inaltime. Tulpina este de cele mai multe ori stramba, neregulata. Coroana rara, luminoasa, larga si neregulata. Scoarta este groasa, adanc brazdata, formand un ritidom crapat, in placi dreptunghiulare, de culoare brun-inchisa. Frunzele alterne, pieloase, 5-10 x 3-6 cm, oblongi-ovate, varf rotund, baza cordat-emarginate, petiolate, sinuat lobate pana la penat fidate sau penat partite, cu 3-6 perechi de lobi, la inceput tomentoase pe ambele fete, mai tarziu glabre pe fata superioara. Flori unisexuat monoice, florile femele sunt grupate cate 2-4, periant constituit din 3+3 elemente, gineceu sincarp, inferior. Infloresc in mai. Fructele, sunt ghinde sesile sau scurt pedunculate, cu achena ingust ovoida, acuminata si cupa mica de 0,8 – 1,5 cm inaltime, solzi mici ovat-lanceolati, strans imbricati, plani sau slab bombati, cenusii, pubescenti.

Quercus pubescens subsp. anatolica – originar din sud-vestul Asiei, sud-estul Europei;

Quercus pubescens subsp. palensis – originar din nordul Spaniei.

Quercus pubescens subsp. pubescens – originar din centrul si sudul Europei;

Longevitate – 200 ani.

Tolerante – seceta si ger.

Cerinte – specie rustica, termofila, prefera soluri calcaroase, bine drenate, cu expozitii insorite.

Propagare – prin seminte, in sera sau rasadnite, imediat dupa maturare.

Boli si daunatori – Tortrix viridana, larvele produc defolierea; Lymantria dispar; Thaumetopoea processionaea, cauzeaza reducerea productiei de ghinde; Malacosoma neustriae, larvele se hranesc cu parenchimul foliar; Cerambix cerdo, adulti se hranesc cu linfa, larvele sapa galerii in tulpina. Microsphaera alphitoides, acopera suprafata frunzei cu o panza alba, dupa care frunzele se usuca.

Parteneri naturali si de gradina – Abies alba, Acer monspessulanum, Betula sp., Carpinus orientalis, Erica sp., Fagus sylvatica, Ilex aquifolium, Juglans regia, Platanus orientalis, Quercus ilex, Vitex agnus-castus.

Proprietati si Utilizari – specie de interes forestier, lemn de calitate inferioara, se intrebuinteaza pentru foc.

Scoarta contine tanin folosit pentru tabacitul pieilor.

Se poate folosi ca arbore de aliniament, in parcuri.

Bibliografie

Gabriele Carraro – Observed Changes in Vegetation in Relation to Climate Warming – Verlag der Fachvereine Hochschulverlag, 1998

Maria Shahgedanova – The Physical Geography of Northern Eurasia – OUP Oxford, 2003

Thomas Laslett – Timber and Forestry – Native and Foreign Trees – Home Farm Books, 2008

Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Cotinus coggygria - scumpie

Cotinus coggygria creste spontan din Europa pana in China.

Scumpia este des folosit ca specie de gradina datorita inflorescentelor purpuriu-roz si frunzelor purpurii a unor cultivare.

 
Teucrium montanum

Teucrium montanum - specie perena, hermafrodita, raspandita in Europa si Asia Mica, creste in locuri pietroase, stanci calcaroase, de la campie pana la 2600 m altitudine.

 
Solandra grandiflora

Solandra grandiflora - specie volubila originara din Mexic,  cultivata ca specie ornamentala pentru florilele mari si fragrante.

 
Fraxinus excelsior - frasin

Arbore deciduu, 30-40 m inaltime, tulpina dreapta, ramificata in partea superioara, coroana ovoidala, larga si rara. In tinerete scoarta este neteda, de culoare cenusie verzuie, iar la maturitate formeaza la baza o scoarta groasa cu crapaturi marunte, de culoare negricioasa. Lujerii rotunzi, turtiti la nivelul mugurilor, glabri, verzi-maslinii, cu muguri negriciosi.

 
Eucalyptus globulus Labill.

Arbore sempervirescent, 25-70 m inaltime x 5 m diametrul bazei trunchiului. Ritidom aspru, gri care se exfoliaza in partile superioare a trunchiului si ramuri, in fasii lungi. Muguri 12-15 x 12-25 mm. Frunzele tinere sunt opuse, doua cate doua, unite intre ele la baza, verde-glauc, 6-15 cm lungime; frunzele adulte alterne, 15-35 cm lungime, lanceolate si arcuate, baza asimetrica, varf lung-acuminat; petiol robust.

 
Magnoliopsida
Duranta erecta

Duranta erecta - arbust sau arbore mic, originar din America subtropicala, sudul Argentinei.

 
Chamaenerion angustifolium

Chamaenerion angustifolium - erbacee perena, originara din nordul Europei, America de Nord, Asia si Japonia. Prefera soluri uscate, la campie, pe margini de drumuri. Specie geofita.

 
Wisteria sinensis - glicina

Wisteria sinensis - considerate specie invaziva in unele locuri de pe glob. In cele mai multe cazuri se naturalizeaza in locurile unde este cultivata ornamental.

Acolo unde exista pericolul ca glicina sa devina invaziva este bine se fie inlocuita cu Aristolochia macrophylla, Bignonoa capreolata, Campsis radicand, Lonicera sempervirens, Wisteria frutescens.

 
Erysimum sylvestre

Erysimum sylvestre - specie originara din Europab(Carpazi, Alpi, Balcani), creste in crapaturile stancilor calcaroase, de la 200 pana la 2700 m altitudine.

 
Angelica archangelica L. - radacina Sfantului Duh

Angelica, arcangelica, Angelica di Boemia, archangel, wild celery, wild parsnip, bai zhi, engelwortel, angélique, Angelika, Brustwurz, Chora, padaganghwal, erva do Espirito Santo, djagill, anschelika, raiz del Epiritu Santo, radacina Sfantului duh.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri