03
Mai
2009
Quercus pubescens
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Quercus pubescens

Sinonime – Quercus apennina, Quercus brachyphylla Kotschy, Quercus infectoria Olivier, Quercus lanuginosa Thuill, Quercus virgiliana Ten.

Denumiri populare – stejar pufos, tufa raioasa, down oak, chene pubescent, roverella, quercia pubescente.

Distributie si Habitat – areal natural in Europa de Sud, Asia Mica, bazinul Mediteranei; creste in zonele calde si secetoase de la deal si munte, pana la 1200 m altitudine.

Descriere – arbore foios, indigen (Romania), 15 m inaltime. Tulpina este de cele mai multe ori stramba, neregulata. Coroana rara, luminoasa, larga si neregulata. Scoarta este groasa, adanc brazdata, formand un ritidom crapat, in placi dreptunghiulare, de culoare brun-inchisa. Frunzele alterne, pieloase, 5-10 x 3-6 cm, oblongi-ovate, varf rotund, baza cordat-emarginate, petiolate, sinuat lobate pana la penat fidate sau penat partite, cu 3-6 perechi de lobi, la inceput tomentoase pe ambele fete, mai tarziu glabre pe fata superioara. Flori unisexuat monoice, florile femele sunt grupate cate 2-4, periant constituit din 3+3 elemente, gineceu sincarp, inferior. Infloresc in mai. Fructele, sunt ghinde sesile sau scurt pedunculate, cu achena ingust ovoida, acuminata si cupa mica de 0,8 – 1,5 cm inaltime, solzi mici ovat-lanceolati, strans imbricati, plani sau slab bombati, cenusii, pubescenti.

Quercus pubescens subsp. anatolica – originar din sud-vestul Asiei, sud-estul Europei;

Quercus pubescens subsp. palensis – originar din nordul Spaniei.

Quercus pubescens subsp. pubescens – originar din centrul si sudul Europei;

Longevitate – 200 ani.

Tolerante – seceta si ger.

Cerinte – specie rustica, termofila, prefera soluri calcaroase, bine drenate, cu expozitii insorite.

Propagare – prin seminte, in sera sau rasadnite, imediat dupa maturare.

Boli si daunatori – Tortrix viridana, larvele produc defolierea; Lymantria dispar; Thaumetopoea processionaea, cauzeaza reducerea productiei de ghinde; Malacosoma neustriae, larvele se hranesc cu parenchimul foliar; Cerambix cerdo, adulti se hranesc cu linfa, larvele sapa galerii in tulpina. Microsphaera alphitoides, acopera suprafata frunzei cu o panza alba, dupa care frunzele se usuca.

Parteneri naturali si de gradina – Abies alba, Acer monspessulanum, Betula sp., Carpinus orientalis, Erica sp., Fagus sylvatica, Ilex aquifolium, Juglans regia, Platanus orientalis, Quercus ilex, Vitex agnus-castus.

Proprietati si Utilizari – specie de interes forestier, lemn de calitate inferioara, se intrebuinteaza pentru foc.

Scoarta contine tanin folosit pentru tabacitul pieilor.

Se poate folosi ca arbore de aliniament, in parcuri.

Bibliografie

Gabriele Carraro – Observed Changes in Vegetation in Relation to Climate Warming – Verlag der Fachvereine Hochschulverlag, 1998

Maria Shahgedanova – The Physical Geography of Northern Eurasia – OUP Oxford, 2003

Thomas Laslett – Timber and Forestry – Native and Foreign Trees – Home Farm Books, 2008

Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Melaleuca lanceolata

Melaleuca lanceolata - specie originara de pe coasta vestica pana pe coasta estica a Australiei, se poate folosi ca specie ornamentala, in padurile de protectie, sau ca arbore de aliniament.

 
Vaccinium myrtillus - afin

Arbust monoic, deciduu, lignificat la baza, 50 cm inaltime. Ramuri verzi, muchiate. Scoarta maro-verde. Frunze alterne, scurt petiolate; lamina oval-eliptica, baza rotunda, varf acut, margine serata; glabre. Flori hermafrodite, la axila frunzelor, pendule, solitare sau cate doua; caliciu cu 4-5 sepale; corola tubulara, 8-10 stamine.

 
Parthenocissus quinquefolia

Parthenocissus quinquefolia - arbust agatator, volubil, originar din Texas si estul USA, cultivat ca specie ornamentala, pentru acoperirea gardurilor si zidurilor.

 
Theobroma cacao

Theobroma cacao - arbore semi-deciduu originar din padurile tropicale ale Braziliei, Mexic si SUA.

Numele genului deriva de la grecul ‘ theos’ = zeu, si ‘broma’ = mancare, mancarea zeilor.

 
Tilia platyphyllos - tei cu frunza mare

Tilia platyphyllos - specie termofila, creste doar la campie si pe dealurile joase, din Europa si Asia de Vest.

Arbore caduc, folosit ca arbore decorativ, in parcuri, si pentru aliniamente stradale. 

 
Magnoliopsida
Convolvulus arvensis

Convolvulus arvensis - specie Euroasiatica, creste pe campurile cultivate, marginile stradelor, gradini, pe terenuri argiloase si bogate in substante azotate, de la 0 la 1500 m altitudine.

 
Agrimonia eupatoria L. - caoda racului, turita mare

Agrimonia eupatoria - erbacee perena cu rizom scurt si tulpina erecta, paroasa, de regula neramificata. frunzele bazale sunt aranjate in rozete. Este comuna in toata Europa, este rara in nordul Scotiei.

 
Pelargonium australe - muscata

Erbacee perena, 50 cm inaltime, slab paroasa; tulpini acoperite cu peri non-glandulari. Frunze opuse; lamina ovata, ± circulara, 2-9 cm lungime, 2-8 cm latime, 5-7 lobi, lobi ondulati cu margine crenata; pubescenta sau ± glabra; petiol 13 cm lungime. Flori dispuse in umbele, 4-12 flori; pedunculate, 3-10 cm lungime; pedicel 1-2 cm lungime. Lobi caliciului sunt de 4-7 mm lungime, 1-6-8 sepale, 8 mm lungime.

 
Salvia splendens

Salvia splendens - erbacee perena, originara din Brazilia si Mexic, cultivata in scop ornamental, ideala pentru borduri, alveole si ghivece.

 
Acacia glaucoptera

Acacia glaucoptera - arbust erect sau prostrat, originar din sud-vestul Australiei.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 
Flori de mai

Nu stiu cum se face ca acus e gata primavara dar nu am prea simtit-o, cand a fost foarte frig de ziceai ca e iarna, cand foarte cald, ca in iunie...oare mai avem primavara?

 
Fritillaria melagris

Laleaua pestrita este considerata monument al naturii si este specie protejata. Populeaza fanete umede si padurile de foioase din zona montana si de campie.

 
Start la gradinarit

... sau cel putin sper sa fie un start adevarat, sa nu mai vina alte ninsori si valuri de frig. 

 

Categorii

Link-uri