03
Mai
2009
Quercus pubescens
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Quercus pubescens

Sinonime – Quercus apennina, Quercus brachyphylla Kotschy, Quercus infectoria Olivier, Quercus lanuginosa Thuill, Quercus virgiliana Ten.

Denumiri populare – stejar pufos, tufa raioasa, down oak, chene pubescent, roverella, quercia pubescente.

Distributie si Habitat – areal natural in Europa de Sud, Asia Mica, bazinul Mediteranei; creste in zonele calde si secetoase de la deal si munte, pana la 1200 m altitudine.

Descriere – arbore foios, indigen (Romania), 15 m inaltime. Tulpina este de cele mai multe ori stramba, neregulata. Coroana rara, luminoasa, larga si neregulata. Scoarta este groasa, adanc brazdata, formand un ritidom crapat, in placi dreptunghiulare, de culoare brun-inchisa. Frunzele alterne, pieloase, 5-10 x 3-6 cm, oblongi-ovate, varf rotund, baza cordat-emarginate, petiolate, sinuat lobate pana la penat fidate sau penat partite, cu 3-6 perechi de lobi, la inceput tomentoase pe ambele fete, mai tarziu glabre pe fata superioara. Flori unisexuat monoice, florile femele sunt grupate cate 2-4, periant constituit din 3+3 elemente, gineceu sincarp, inferior. Infloresc in mai. Fructele, sunt ghinde sesile sau scurt pedunculate, cu achena ingust ovoida, acuminata si cupa mica de 0,8 – 1,5 cm inaltime, solzi mici ovat-lanceolati, strans imbricati, plani sau slab bombati, cenusii, pubescenti.

Quercus pubescens subsp. anatolica – originar din sud-vestul Asiei, sud-estul Europei;

Quercus pubescens subsp. palensis – originar din nordul Spaniei.

Quercus pubescens subsp. pubescens – originar din centrul si sudul Europei;

Longevitate – 200 ani.

Tolerante – seceta si ger.

Cerinte – specie rustica, termofila, prefera soluri calcaroase, bine drenate, cu expozitii insorite.

Propagare – prin seminte, in sera sau rasadnite, imediat dupa maturare.

Boli si daunatori – Tortrix viridana, larvele produc defolierea; Lymantria dispar; Thaumetopoea processionaea, cauzeaza reducerea productiei de ghinde; Malacosoma neustriae, larvele se hranesc cu parenchimul foliar; Cerambix cerdo, adulti se hranesc cu linfa, larvele sapa galerii in tulpina. Microsphaera alphitoides, acopera suprafata frunzei cu o panza alba, dupa care frunzele se usuca.

Parteneri naturali si de gradina – Abies alba, Acer monspessulanum, Betula sp., Carpinus orientalis, Erica sp., Fagus sylvatica, Ilex aquifolium, Juglans regia, Platanus orientalis, Quercus ilex, Vitex agnus-castus.

Proprietati si Utilizari – specie de interes forestier, lemn de calitate inferioara, se intrebuinteaza pentru foc.

Scoarta contine tanin folosit pentru tabacitul pieilor.

Se poate folosi ca arbore de aliniament, in parcuri.

Bibliografie

Gabriele Carraro – Observed Changes in Vegetation in Relation to Climate Warming – Verlag der Fachvereine Hochschulverlag, 1998

Maria Shahgedanova – The Physical Geography of Northern Eurasia – OUP Oxford, 2003

Thomas Laslett – Timber and Forestry – Native and Foreign Trees – Home Farm Books, 2008

Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Senna corymbosa

Arbust sempervirescent, 2-3 m inaltime; tulpina subtire, foarte ramificata, aproape glabru. Frunze alterne, petiolate, membranoase, paripenat compuse, 2-3 perechi de foliole; stipele lineare, caduce; foliole oblonge sau oblong-lanceolate, 5 x 1 cm, varf acut sau obtuz, baza rotunda si asimetrica, partea ventrala verde intens, glabre.

 
Callicarpa L.

Callicarpa L. cuprinde 170 de specii de arbori si arbusti din zonele temperate si tropicale. Cele mai frecvent intalnite in parcuri si gradini sunt Callicarpa americana, Callicarpa bodinieri, Callicarpa dichotoma, Callicarpa japonica si Callicarpa macrophylla.

 
Cardiospermum halicacabum

Cardiospermum halicacabum - specie perena, volubila, distribuita in India pana in vest Himalaya, in zonele tropicale si subtropicale.

 
Hibiscus syriacus

Hibiscus syriacus - arbust, pana la 3 m inaltime; originar din India si China, naturalizata in sudul Europei. cultivat ca arbust ornamental, in parcuri si gradini publice, in aliniamente stradale sau sub forma de garduri vii. 

 
Paliurus spina-christi Miller

Paliurus spina-christi specie originara din sud-estul Europei, in zone de deal, pe terenuri revene si argiloase. 

 
Magnoliopsida
Anthyllis vulneraria L. - capul turcului, vatamatoare

Planta erbacee perena, polimorfa, rizom. Tulpina prostrata sau ascendenta, pubescenta, peri albi, 5-40 cm inaltime. Frunzele bazale, dispuse in rozeta; frunzele tulpinale alterne, imparipenat-compuse, foliole oblong-lineare, foliola terminala este mai mare decat cele laterale, glabre sau usor pubescente pe fata superioara, si setoase pe fata inferioara.

 
Diploknema butyracea

Creste spontan in regiunea Himalaya pana la altitudini de 700-1500m, de-a lungul raurilor, vai umbrite, cu o cantitate de precipitatii ce variaza de la 1000 la 2500 mm.  Se gaseste in padurile cu specii semi-deciudue si sempervirescente. Creste pe terenuri de proasta calitate, aluvionare.

 
Fagus sylvatica

Spontan in Europa, Balcani, Crimea. Creste la o altitudine cuprinsa între 300 – 1200 m. In afara arealului sau continuu, fagul se mai întalneste numai sporadic sub forma de palcuri ori ca exemplare izolate.

 
Raphanus sativus

Raphanus sativus - originar din estul regiunii Mediteraneene, cultivat in intreaga lume ca radacina comestibila.

 
Eschscholzia californica - macul de California

Specie perena in arealul de origine, in alte regiuni este anuala; ajunge pana la 5-60 cm inaltime, glabra, glauca. Tulpina ramificata, decumbenta. Frunze bazale si caulinare, verde-glauc, sectate, lobi lineari sau obluongi, glabri. Mugurii floriferi sunt obconici cu varful ascutit. Flori solitare, peduncul lung de 5-15 cm; caliciu acut sau acuminat, glabru, glauc; corola formata din 4 petale galbene-portocali, 5 cm lungime; numeroase stamine.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri