03
Mai
2009
Quercus pubescens
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Quercus pubescens

Sinonime – Quercus apennina, Quercus brachyphylla Kotschy, Quercus infectoria Olivier, Quercus lanuginosa Thuill, Quercus virgiliana Ten.

Denumiri populare – stejar pufos, tufa raioasa, down oak, chene pubescent, roverella, quercia pubescente.

Distributie si Habitat – areal natural in Europa de Sud, Asia Mica, bazinul Mediteranei; creste in zonele calde si secetoase de la deal si munte, pana la 1200 m altitudine.

Descriere – arbore foios, indigen (Romania), 15 m inaltime. Tulpina este de cele mai multe ori stramba, neregulata. Coroana rara, luminoasa, larga si neregulata. Scoarta este groasa, adanc brazdata, formand un ritidom crapat, in placi dreptunghiulare, de culoare brun-inchisa. Frunzele alterne, pieloase, 5-10 x 3-6 cm, oblongi-ovate, varf rotund, baza cordat-emarginate, petiolate, sinuat lobate pana la penat fidate sau penat partite, cu 3-6 perechi de lobi, la inceput tomentoase pe ambele fete, mai tarziu glabre pe fata superioara. Flori unisexuat monoice, florile femele sunt grupate cate 2-4, periant constituit din 3+3 elemente, gineceu sincarp, inferior. Infloresc in mai. Fructele, sunt ghinde sesile sau scurt pedunculate, cu achena ingust ovoida, acuminata si cupa mica de 0,8 – 1,5 cm inaltime, solzi mici ovat-lanceolati, strans imbricati, plani sau slab bombati, cenusii, pubescenti.

Quercus pubescens subsp. anatolica – originar din sud-vestul Asiei, sud-estul Europei;

Quercus pubescens subsp. palensis – originar din nordul Spaniei.

Quercus pubescens subsp. pubescens – originar din centrul si sudul Europei;

Longevitate – 200 ani.

Tolerante – seceta si ger.

Cerinte – specie rustica, termofila, prefera soluri calcaroase, bine drenate, cu expozitii insorite.

Propagare – prin seminte, in sera sau rasadnite, imediat dupa maturare.

Boli si daunatori – Tortrix viridana, larvele produc defolierea; Lymantria dispar; Thaumetopoea processionaea, cauzeaza reducerea productiei de ghinde; Malacosoma neustriae, larvele se hranesc cu parenchimul foliar; Cerambix cerdo, adulti se hranesc cu linfa, larvele sapa galerii in tulpina. Microsphaera alphitoides, acopera suprafata frunzei cu o panza alba, dupa care frunzele se usuca.

Parteneri naturali si de gradina – Abies alba, Acer monspessulanum, Betula sp., Carpinus orientalis, Erica sp., Fagus sylvatica, Ilex aquifolium, Juglans regia, Platanus orientalis, Quercus ilex, Vitex agnus-castus.

Proprietati si Utilizari – specie de interes forestier, lemn de calitate inferioara, se intrebuinteaza pentru foc.

Scoarta contine tanin folosit pentru tabacitul pieilor.

Se poate folosi ca arbore de aliniament, in parcuri.

Bibliografie

Gabriele Carraro – Observed Changes in Vegetation in Relation to Climate Warming – Verlag der Fachvereine Hochschulverlag, 1998

Maria Shahgedanova – The Physical Geography of Northern Eurasia – OUP Oxford, 2003

Thomas Laslett – Timber and Forestry – Native and Foreign Trees – Home Farm Books, 2008

Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Gardenia jasminoides - gardenie

Arbust sau arbore mic, creste 1-15 m inaltime. Frunze lucioase, sempervirescente, opuse, coriacee, ovale sau eliptice, de culoare verde inchis, 7-10 cm lungime. Flori mari solitare, duble sau semiduble, albe, de 5-12 cm diametru. Infloresc din mai pana in septembrie.

 
Halleria lucida

Halleria lucida - arbust sau arbore mic, sempervirescent, originara din Africa de S, creste in padurile de coasta, aproape de rauri.

 
Acer negundo - artar american

Acer negundo - arbore deciduu, dioic, originar din America de Nord, cultivat pe tot globul in scopuri ornamentale.

 
Tasmannia purpurascens

Arbust sau arbore mic, 1-5 m inaltime; lujeri rosietici, netezi sau usor striate sau tuberculate, glauci, purpurii. Frunze cu lamina ingust-lanceolata, oblong-lanceolata sau ingust-eliptica, 8-21 x 3-8 cm, baza atenuata, cuneata, varf acut sau obtuz; petiol pana la 5 mm lungime. Petale 2-3, 8-12 mm lungime, ovate.

 
Buxus sempervirens

Buxus sempervirens - arbust sempervirescent, originar din nordul Africii, Asia si Europa, pana la 800 m altitudine. Creste in padurile rare de foioase, pe substraturi calcaroase in expoziti insorite, in asociatie cu Cotoneaster integerrimus, Pyrus pyraster, Prunus spinosa si Amelanchier rotundifolia.

 
Magnoliopsida
Phlomis chrysophylla

Phlomis chrysophylla - arbust sempervirescent, originar din Israel, Libia si Siria.

 
Centaurea kizildaghensis

Centaurea este al III – lea gen ca numar de specii in Turcia, cu 189 de taxoni. O mare parte din acesti taxoni sunt endemici in toata tara sau dintr-o arie limitata. Valoarea endemismului pentru Centaurea, in Turcia, este de 60 %.

Centaurea kizildaghensis este foarte asemanatoare cu Centaurea kotschy. Papusul de la C. kotschy este simplu, plumos, foarte lung in comparatie cu noua specie care are papus dublu si scabros.

 
Saponaria officinalis

Saponaria officinalis - specie perena, rizom cilindric, puternic ramificat, tarator, cu lastari sterili si fertili. Originara din Europa si Asia, creste pe marginea raurilor, pe langa garduri, margini de drumuri si culturi.

 
Hepatica nobilis Schreb

Erbacee perena; radacina fibroasa. Frunze sempervirescente, coriacee, cele tinere sunt verzi deschis si paroase; verde-oliv inchis pe fata superioara, si purpurii pe fata inferioara, la maturitate si in timpul infloririi; cordate, 3-lobate; lob ovat, margine intreaga, varf obtuz.

 
Chorisia speciosa

Arbore deciduu, 9-18 m inaltime, coroana iregulata, sferica, piramidala. Scoarta este subtire, verde; prezinta ghimpi gri pe trunchi si ramuri. Frunze alterne, palmat-compuse, 5-7 foliole; foliole eliptice, margine serata, nervatiune penata, verzi, toamna raman tot verzi. Flori solitare, axilare, hermafrodite, pentamere, actinomorfe, roz sau albe.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 

Categorii

Link-uri