16
Apr
2009
Quercus robur - stejar pedunculat, tufan
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Quercus robur

Sinonime – Quercus pedunculata

Denumiri populare – stejar pedunculat, tufan.

Distributie si Habitat – arbore intalnit la campie, in toata Europa, vestul Asiei, si nordul Africii.

Descriere – arbore indigen (Romania), robust, 50 m inaltime, diametrul tulpinii 1-2 m; coroana larga, neregulata. Ritidom brun negricios, adanc brazdat. Coroana profunda si larga, cu ramuri viguroase, noduroase, intinse orizontal, putand acoperi la dezvoltarea maxima 200-300 mp. Lujerii anuali, vigurosi, muchiati, bruni-maslinii, glabri, cu lenticele mici, rare. Mugurii, ovoizi, bruni-lucitori, au 4-5 muchii longitudinale. Frunzele variabile ca forma si marime, sunt ingramadite spre varful lujerilor, obovate pana la ingust obovate, de 6-20 cm lungime si 3-10 cm latime, la baza ingustate si auriculate, uneori asimetrice, sesile, neregulat sinuat lobate, pana la penat fidate, cu 4 – 8 perechi de lobi, obtuzi sau rotunjiti, cei mijlocii de regula alungiti si oblic divergenti, cei superiori ovati si de regula indreptati inainte. Lamina frunzei este pieloasa, pe fata verde inchis, glabra, pe dos glabra sau cu perisori in lungul nervurilor. Flori unisexuat-monoice, cele femele lungpedunculate, dispuse cate 3-6 in ciorchine. Infloreste in aprilie-mai. Polenizare anemofila. Fruct achena (ghinda), sunt asezate cate 2-5 pe un peduncul comun, de 5-6 cm; achena este ovoida, alungita, elipsoidala sau cilindrica, de 2-4 cm lungime, la varf acuta; cupa hemisferica, lemnoasa, de 0,8 – 1,2 cm inaltime este acoperita cu solzi mici, strans alipiti, fini, cenusiu pubescenti.

Rata de crestere – creste incet in primi ani, dupa care creste mai repede. Longevitate, 1000 ani pentru exemplarele izolate, si 300-400 ani pentru cele crescute in grupuri. Capacitate mare de regenerare vegetativa prin lastarire. Dezvoltarea coroanei si capacitatea de a produce seminte fertile apare dupa 30-40 ani. Un arbore matur produce circa 50 000 ghinde pe an.

Tolerante – suporta bine gerurile de iarna, dar ingheturile tarzii ii produc multe daune. Rezista pana la (-5) ˚C.

Cerinte – specie cu o mare amplitudine ecologica, de climat variat, heliofila.

Stejarul este un arbore exigent fata de sol, vegetand in bune conditii numai pe soluri profunde, permeabile, afanate, reavene - jilave, fara exces de umiditate. Depresiunile in care apa stagneaza multa vreme, solurile de lacoviste, calcaroase sau acide, sau foarte nisipoase, nu sunt indicate pentru cultura stejarului. Se dezvolta bine pe soluri aluvionare din lunci, cu apa freatica accesibila, pe soluri brune roscate de padure, tipice sau podzolite, nisipo-lutoase.

Propagare – prin seminte, se seamana in teren reavan, toamna.

Parteneri naturali si de gradina – Acer campestre, Fraxinus excelsior, Hedera helix, Oxalis acetosella, Pteridium aquilinum, Rubus fruticosus.

Cultivaruri si varietati – ‘Albomarmorata’ – cu frunze panasate, dand arborelui un aspect curios si inedit; ‘Argenteomarginata’ – cu frunze marginite cu alb; ‘Concordia’ – arbust sau arbore de talie mai mica cu frunze galben- aurii, care raman pe arbore si in timpul iernii; ‘Fastigiata’ - arbore cu ramuri erecte si coroana ingusta, conica; frecvent cultivat in spatii verzi pentru aliniamentul soselelor; ‘Pendula’.

Proprietati si Utilizari – lemnul este tare, elastic, rezistent, durabil in aer si apa, cu duramen brun-rosiatic, raze medulare mari, inele anuale vizibile. Din el se confectioneaza cherestea pentru tamplarie si mobila de inalta calitate, din lemn masiv si furnire. Prin puternicul sau sistem radicular, pune in

valoare potentialul mineral si hidric al solului, asigurand un drenaj biologic de mare eficienta in locurile cu exces de umiditate si pe pante.

Scoarta stejarului este bogata in tanin, fiind foarte apreciata in tabacarie. Ghindele, pe langa o buna hrana

pentru animale, pot fi valorificate in fabricile de spirt.

Stejarul este un foarte apreciat arbore ornamental prin port si dimensiunile impresionante ce le poate atinge si este folosit in amenajarea spatiilor verzi, pentru constituirea masivelor paduroase in stil peisajer din parcuri, in grupari monumentale.

Scoarta de pe ramurile tinere, recoltata in orice perioada a anului, cel mai indicat e in martie, taiata in fasii subtiri si uscata la soare. Are proprietati astringente, dezintoficante, decongestionante, si in scaderea febrei.

Frunzele recoltate in august-septembrie, se usuca la umbra sau soare, au proprietati astringente si dezinfectante.

Cupa ghindelor are aceleasi proprietati ca si scoarta.

Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Corylus avellana - alun

Corylus avellana - arbust, specie comuna in Europa si vestul Asiei, de la campie pana la 1200 m altitudine, creste in asociatie cu Acer pseudoplatanus, Crataegus laevigata, Crataegus monogyna, Fraxinus excelsior, Lonicera xylosteum, Salix caprea, Sambucus nigra si Sorbus aria.

 
Theobroma cacao

Theobroma cacao - arbore semi-deciduu originar din padurile tropicale ale Braziliei, Mexic si SUA.

Numele genului deriva de la grecul ‘ theos’ = zeu, si ‘broma’ = mancare, mancarea zeilor.

 
Dalechampia spathulata

Dalechampia spathulata este un arbust din familia Euphorbiaceae. Majoritatea speciilor apartinatoare genului Dalechampia se inmultesc natural prin seminte.

 
Pinus coulteri D. Don

Arbore monoic, 15-25 m inaltime, trunchi 40-120 cm diametru; coroana larga, piramidala, iregulata. Scoarta gri-maronie, andanc brazdata, cu solxi lungi, iregulati. Ramuri ascendente; lujeri anuali subtiri, maroni-violet, glauci, rugosi, devin negri dupa cativa ani.

 
Tasmannia purpurascens

Arbust sau arbore mic, 1-5 m inaltime; lujeri rosietici, netezi sau usor striate sau tuberculate, glauci, purpurii. Frunze cu lamina ingust-lanceolata, oblong-lanceolata sau ingust-eliptica, 8-21 x 3-8 cm, baza atenuata, cuneata, varf acut sau obtuz; petiol pana la 5 mm lungime. Petale 2-3, 8-12 mm lungime, ovate.

 
Magnoliopsida
Rhododendron jasminiflorum J.D. Hooker.

Rhododendron jasminiflorum - arbust sempervirescent, originar din Malaezia, Filipine si Indonezia.

 
Echinops ritro

Echinops ritro - specie perena, raspandita in S-E Europa si Asia, creste pe soluri secetoase si pasuni insorite.

 
Tilia tomentosa - tei argintiu

Arbore cu coroana deasa, bogata, 30 m inaltime, cu ramuri erecte, rotunjita. Lujerii anuali, geniculati, bruni-galbui, cenusiu tomentosi, cu muguri ovoidali, cu doi solzi externi egali, deasemenea paslosi. La inceput scoarta este neteda si cenusie, la maturitate formeaza brazde longitudinale putin adanci.

 
Glechoma hederacea

Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine.

 
Geranium macrorrhizum

Geranium macrorrhizum - specie perena, raspandita in Europa centrala si Balcani, creste prin locuri pietroase, umede, umbroase, calcaroase, de la 500 pana la 2000 m altitudine.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri