16
Apr
2009
Quercus robur - stejar pedunculat, tufan
Arbori si arbusti | Magnoliopsida
0
0

Denumire stiintifica - Quercus robur

Sinonime – Quercus pedunculata

Denumiri populare – stejar pedunculat, tufan.

Distributie si Habitat – arbore intalnit la campie, in toata Europa, vestul Asiei, si nordul Africii.

Descriere – arbore indigen (Romania), robust, 50 m inaltime, diametrul tulpinii 1-2 m; coroana larga, neregulata. Ritidom brun negricios, adanc brazdat. Coroana profunda si larga, cu ramuri viguroase, noduroase, intinse orizontal, putand acoperi la dezvoltarea maxima 200-300 mp. Lujerii anuali, vigurosi, muchiati, bruni-maslinii, glabri, cu lenticele mici, rare. Mugurii, ovoizi, bruni-lucitori, au 4-5 muchii longitudinale. Frunzele variabile ca forma si marime, sunt ingramadite spre varful lujerilor, obovate pana la ingust obovate, de 6-20 cm lungime si 3-10 cm latime, la baza ingustate si auriculate, uneori asimetrice, sesile, neregulat sinuat lobate, pana la penat fidate, cu 4 – 8 perechi de lobi, obtuzi sau rotunjiti, cei mijlocii de regula alungiti si oblic divergenti, cei superiori ovati si de regula indreptati inainte. Lamina frunzei este pieloasa, pe fata verde inchis, glabra, pe dos glabra sau cu perisori in lungul nervurilor. Flori unisexuat-monoice, cele femele lungpedunculate, dispuse cate 3-6 in ciorchine. Infloreste in aprilie-mai. Polenizare anemofila. Fruct achena (ghinda), sunt asezate cate 2-5 pe un peduncul comun, de 5-6 cm; achena este ovoida, alungita, elipsoidala sau cilindrica, de 2-4 cm lungime, la varf acuta; cupa hemisferica, lemnoasa, de 0,8 – 1,2 cm inaltime este acoperita cu solzi mici, strans alipiti, fini, cenusiu pubescenti.

Rata de crestere – creste incet in primi ani, dupa care creste mai repede. Longevitate, 1000 ani pentru exemplarele izolate, si 300-400 ani pentru cele crescute in grupuri. Capacitate mare de regenerare vegetativa prin lastarire. Dezvoltarea coroanei si capacitatea de a produce seminte fertile apare dupa 30-40 ani. Un arbore matur produce circa 50 000 ghinde pe an.

Tolerante – suporta bine gerurile de iarna, dar ingheturile tarzii ii produc multe daune. Rezista pana la (-5) ˚C.

Cerinte – specie cu o mare amplitudine ecologica, de climat variat, heliofila.

Stejarul este un arbore exigent fata de sol, vegetand in bune conditii numai pe soluri profunde, permeabile, afanate, reavene - jilave, fara exces de umiditate. Depresiunile in care apa stagneaza multa vreme, solurile de lacoviste, calcaroase sau acide, sau foarte nisipoase, nu sunt indicate pentru cultura stejarului. Se dezvolta bine pe soluri aluvionare din lunci, cu apa freatica accesibila, pe soluri brune roscate de padure, tipice sau podzolite, nisipo-lutoase.

Propagare – prin seminte, se seamana in teren reavan, toamna.

Parteneri naturali si de gradina – Acer campestre, Fraxinus excelsior, Hedera helix, Oxalis acetosella, Pteridium aquilinum, Rubus fruticosus.

Cultivaruri si varietati – ‘Albomarmorata’ – cu frunze panasate, dand arborelui un aspect curios si inedit; ‘Argenteomarginata’ – cu frunze marginite cu alb; ‘Concordia’ – arbust sau arbore de talie mai mica cu frunze galben- aurii, care raman pe arbore si in timpul iernii; ‘Fastigiata’ - arbore cu ramuri erecte si coroana ingusta, conica; frecvent cultivat in spatii verzi pentru aliniamentul soselelor; ‘Pendula’.

Proprietati si Utilizari – lemnul este tare, elastic, rezistent, durabil in aer si apa, cu duramen brun-rosiatic, raze medulare mari, inele anuale vizibile. Din el se confectioneaza cherestea pentru tamplarie si mobila de inalta calitate, din lemn masiv si furnire. Prin puternicul sau sistem radicular, pune in

valoare potentialul mineral si hidric al solului, asigurand un drenaj biologic de mare eficienta in locurile cu exces de umiditate si pe pante.

Scoarta stejarului este bogata in tanin, fiind foarte apreciata in tabacarie. Ghindele, pe langa o buna hrana

pentru animale, pot fi valorificate in fabricile de spirt.

Stejarul este un foarte apreciat arbore ornamental prin port si dimensiunile impresionante ce le poate atinge si este folosit in amenajarea spatiilor verzi, pentru constituirea masivelor paduroase in stil peisajer din parcuri, in grupari monumentale.

Scoarta de pe ramurile tinere, recoltata in orice perioada a anului, cel mai indicat e in martie, taiata in fasii subtiri si uscata la soare. Are proprietati astringente, dezintoficante, decongestionante, si in scaderea febrei.

Frunzele recoltate in august-septembrie, se usuca la umbra sau soare, au proprietati astringente si dezinfectante.

Cupa ghindelor are aceleasi proprietati ca si scoarta.

Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Arbutus unedo

Arbust sempervirescent originar din sudul Irlandei si regiunile Mediteraneene; creste incet, pana la 3 – 10 m; scoarta rosietica, ramurile tinere sunt rosii-aprins, coroana densa. Frunze alterne, eliptic-lanceolate, 5-10 cm lungime, serate, netede cu exceptie nervurile, de culoare verde inchis lucios; nervatiune penata. Flori albe pana la roz pal, cateodata patate cu rosu, 5-10 mm lungime, campanulate, inodore, dispuse in panicule de 5 cm lungime; antere pendule.

 
Hydrangea - hortensia

Genul cuprinde 80 de specii, cele mai populare sunt H. macrophylla, H. arborescens, H. paniculata si H. quercifolia. Specii arbustive sau volubile cu frunze opuse. Flori solitare sau grupate in inflorescente tip corimb, racem. Ovar compus, 2-10 carpele, inferior. Capsula truncata. Seminte numeroase, striate.

 
Juanulloa mexicana

Juanulloa mexicana - specie arbustiva, epifita, spontana in Mexic si Peru, creste de la coastele Pacificului pana la 800 m altitudine, in padurile umede.

 
Cyphomandra betacea

Cyphomandra betacea - arbore mic, originar din Peru si Cile, in padurile tropicale, de la 700-2000 m altitudine. Este cultivat in Brazilia, Argentina, Columbia, Venezuela si Noua Zeelanda pentru fructele sale comestibile, sau ca arbore ornamental. Fructele pot fi consumate coapte sau crude, in salate si deserturi. Este indicat ca semintele si coaja sa fie indepartate. Fructele contin proteine, vitamina C si E, vitamina A. 

 
Magnolia grandiflora

Arbore de 25 m inaltime. Trunchi erect, ramificat. Ritidom neted, gri-negricios. Coroana ampla, deasa, forma conica. Frunze persistente, alterne, coriacee; lamina ovat-oblonga, acute, margine intreaga si usor ondulata, pe partea superioara de culoare verde intens si lucioase; pe partea inferioara sunt brune-ruginii, pubescente; petiolul si nervura centrala evidente; nervatiuni secundare penate.

 
Magnoliopsida
Fumaria officinalis

Fumaria officinalis - erbacee anuala, originara din Europa si regiunea mediteraneana, creste de la campie pana la 2000 m altitudine.

 
Campanula spicata

Campanula spicata - specie endemica din Alpi unde creste pe roci calcaroase; cultivata ca specie ornamentala pentru rocarii.

 
Kigelia africana

Kigelia este un gen cu o singura specie, cultivat ca un arbore ornamental. 

Kigelia africana este un arbore cu un sistem radicular invaziv, de aceea este indicat sa fie cultivat la distante mari de cladiri si pavaje.

 
Lathyrus latifolius

Lathyrus latifolius - specie perena, originara din S Europa, creste la margini de paduri, pe langa garduri si prin semanaturi, din zona de campie pana la 1200 m altitudine.

 
Cucumis sativus L. - castraveti

Erbacee anuala, monoica, cataratoare, 1-4 m. Frunze alterne, palmat-lobate, lobi acuti si angulosi-dintati, 7-20 x 7-15 cm, scabre; petiol 5-20 cm lungime. Flori unisexuat-monoice, pentamere; caliciu vilos, 5 sepale ingust-triunghiulare, 0.5-1 cm lungime; corola campanulata, galben-auriu, petale 2 cm lungime

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Plantarea butasilor de trandafiri

In toamna asta am reusit sa plantez cateva soiuri de trandafiri: Golden Perfume, Elle, Falstaf, Printesa Farah, Rina Herholdt, doi butasi de Orient, Tom Tom, Blue Moon, Sika, Indigo, Pascal. Marea majoritate sunt Teahibrid si Floribunda.

 
Sarbatori Fericite!

Am pasit cu totii in cele mai frumoase zile din an, zilele in care serbam Nasterea Domnului si Ajunul de An Nou.

 
Rosiile gigant

Printre rosiile gigant din gradina noastra se numara rosiile inima de bou, Black Krim, Charlie Chaplin, Anna Russian, Soldaki. 

 
Rosiile noastre

Rosiile noastre au inceput sa se coaca si ne bucuram din plin de ele. Binenteles ca a trebuit sa stropim de 2 ori cu zeama bordeleza ca altfel ...

 
Fara cuvinte

Azi in gradina

 

Categorii

Link-uri