11
Sep
2009
Quillaja saponaria
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida
0
0

Denumire stiintificaQuillaja saponaria

Pentru prima data a fost introdusa in Marea Britanie ca exemplar botanic in 1832.

Sinonime – Quillaia poeppigii, Q. smegmadermos, Q. molinae, Smegmadermos emarginatus.

Denumiri populare – quillaia, kilaya, quillaja, soapbark tree, murillo bark, Panama wood, bois de Panama.

Distributie si Habitat – originar din America de Sud (Bolivia, Chile si Peru),

Descriere – arbore sempervirescent, 15-20 m inaltime. Frunze simple, alterne, coriacee, limb oval, margine dintata, 2.5-5 cm lungime; scurt petiolate. Flori dispuse in corimbe dese, hermafrodite, pentamere, albe, 1.5 cm diametru; caliciu din 5 sepale. Fruct capsula, contine 10-20 seminte.

Rata de crestere – repede.

Tolerante – temperaturile pana la (-8 ͦC) si seceta daca este in arealul sau natural.

Cerinte – soluri bine drenate, fertile, cu expozitii insorite sau semi-umbrite.

Management – noile cresteri pot suferi din cauza ingheturilor tarzii. Tinerelor plante trebuie sa li se ofere protectie impotriva vanturilor puternice.

Propagare – prin seminte, in sera. Noile plante se pastreaza in sera un an de zile. Prin butasire, butasi lignificati de un an, in noiembrie in sera.

Proprietati si Utilizari – scoarta contine 8-10% saponine, este foarte dura si inodora.

Tintura obtinuta din Quillaja saponaria este recomandata pentru sampoanele impotriva caderi parului.

Quillaja saponaria este folosita ca specie de reimpadurire a solurilor aride si ca arbore ornamental.

Mit, Legenda si Folclor

Quillaja saponaria este folosit de mai bine de 100 de ani pentru extragerarea saponinelor. Saponinele purificate sunt folosite ca adjuvant pentru vaccine.

Bibliografie

George A. Burdock – Encyclopedia of Food and Color Additives – CRC, 1996

Gianfranco Patri – Plants in Cosmetics – Council of Europe, 2003

James A. Duke – Medicinal Plants of Latin America – CRC, 2008

K.Hostettmann, A. Marston – Saponins – Cambridge University Press, 1995

Maurice M. Iwu – Handbook of African Medicinal Plants – CRC, 1993

W.Oleszek, A. Marston – Saponins in Food, Feedstuffs and Medicinal Plants – Springer, 2000

Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Agrimonia eupatoria L. - caoda racului, turita mare

Agrimonia eupatoria - erbacee perena cu rizom scurt si tulpina erecta, paroasa, de regula neramificata. frunzele bazale sunt aranjate in rozete. Este comuna in toata Europa, este rara in nordul Scotiei.

 
Ilex aquifolium

Ilex aquifolium este un arbust indigen in Marea Britanie, 8 m inaltime. Coroana deasa piramidala. Scoarta este neteda, gri, Frunze alterne, coriacee, ovat-eliptice sau lobat spinate, rigide, acute, spinoase cele de pa ramurile inferioare si cu margine ondulata cele de pa ramuri superioare, sempervirescente, verde stralucitor, toxice.

 
Ziziphus jujuba Mill - jujuba

Arbore deciduu, 5-12 m inaltime. Lujeri anuali, subtiri, 2-3 mm diametru, verde pal, glabri, geniculati. Frunze alterne, verde stralucitor; limb lanceolat-eliptic, margine crenata, varf obtuz sau emarginat, baza rotunda sau asimetrica, 3-5 cm lungime; nervatiune arcuata, nervura mediana si o pereche de nervuri secundare; petiol verde pal, 5-7 mm.

 
Myrsine africana

Arbust sau arbore mic sempervirescent, 1-2 m inaltime. Ramificata sau cu o singura tulpina, subtire; des ramificata, lujeri cu peri fini, acoperiti cu cicatricile frunzelor cazute. Frunze alterne; eliptic-rotunde, 5-15 x 5-10 mm, varf si baza conice-rotunde; margini fin dintate sau intregi, verde inchis lucios pe partea superioara, mai verde pal pe dos; tari; glabre, ocazional glandulare; petiol foarte scurt.

 
Brassica nigra Koek. - mustar negru

Brassica nigra este erbacee anuala originara din Asia Mica, dar este cultivata pe toate continentele pentru seminte. Semintele se folosesc pentru prepararea mustarului.

 
Arbori si arbusti
Quercus robur - stejar pedunculat, tufan

arbore indigen (Romania), robust, 50 m inaltime, diametrul tulpinii 1-2 m; coroana larga, neregulata. Ritidom brun negricios, adanc brazdat. Coroana profunda si larga, cu ramuri viguroase, noduroase, intinse orizontal, putand acoperi la dezvoltarea maxima 200-300 mp. Lujerii anuali, vigurosi, muchiati, bruni-maslinii, glabri, cu lenticele mici, rare.

 
Larix decidua

Larix decidua - originara din Alpi, creste pe locuri rocioase, grohotisuri, pe pasuni alpine, in asociatii cu Picea abies si Pinus cembra, de la 1500 pana la 2000 m altitudine.

 
Jasminum nudiflorum Lindl.

Specie decidua originara din China. Tulpini verzi, 60-90 cm inaltime, 1-2 m diametru; muchiate; formeaza radacini adventive. Muguri florali maronii-rosietici, ovoizi. Frunze decidue, opuse, penat-compuse, 3 foliole oblonge; sesile. Flori solitare, 6 petale, 1-2 cm diametru. Perioada de inflorire ianuarie-martie, inainte de infrunzire. Fruct baca, carnos, negru la maturatie.

 
Forsythia viridissima

Forsythia viridissima - specie arbustiva originara din Asia si Europa, cultivata ca arbust ornamental pentru borduri si garduri vi.

 
Banksia ericifolia

Banksia ericifolia- originara din Australia, Blue Mountains. In 1992, Banksia ericifolia a fost aleasa ca emblema oficiala a orasului Sydney.

 
Magnoliopsida
Stachys palustris L. - jales de mlastina

Erbacee perena; rizom tuberizat, tarator. Tulpina erecta, rar ramificata, tetragona, roz-visiniu inchis, cu peri aspri pe muchiile tulpinii, 30-120 cm inaltime. Frunze caulinare superioare sunt sesile, amplexicaule, ingust-lanceolate, margine serata si usor ondulata; frunzele bazale sunt scurt petiolate.

 
Aptenia cordifolia Schwantes

Aptenia cordifolia – specie prostata, sempervirescenta, originara din sudul Africii. Frunze opuse, petiolate, ovat-cordate, margine intreaga, 1-3 cm lungime. Flori solitare, terminale sau axilare, scurt pedunculate; 1 cm diametru, 4 sepale inegale, petale unite la baza, roz pana la purpurii; stamine numeroase. Infloreste in aprilie-august. Fruct capsula, obconica, 4 valve, 1 cm lungime.

 
Chorisia speciosa

Arbore deciduu, 9-18 m inaltime, coroana iregulata, sferica, piramidala. Scoarta este subtire, verde; prezinta ghimpi gri pe trunchi si ramuri. Frunze alterne, palmat-compuse, 5-7 foliole; foliole eliptice, margine serata, nervatiune penata, verzi, toamna raman tot verzi. Flori solitare, axilare, hermafrodite, pentamere, actinomorfe, roz sau albe.

 
Telekia speciosa

Telekia speciosa - specie perena, specie originara din Alpi, Carpatii de SE, Balcani, Caucazi si Asia Mica. Specie comuna in Carpati, in regiunea colinelor, la marginea padurilor, prin tufarisuri la malul raurilor si paraielor, coaste umede si umbroase.

 
Cymbalaria muralis

Cymbalaria muralis - specie originara din sudul Europei, nordul Africii si vestul Asiei, creste pe stancarii si ziduri vechi, daramaturi, de la campie pana la 1500 m altitudine.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Rosiile noastre

Rosiile noastre au inceput sa se coaca si ne bucuram din plin de ele. Binenteles ca a trebuit sa stropim de 2 ori cu zeama bordeleza ca altfel ...

 
Fara cuvinte

Azi in gradina

 
Flora Gradinii Deac

Sa nu trec indiferenta pe langa plantele din gradina noastra am incercat sa le determin pe toate si sa fac o lista cu Flora Gradinii Deac.

 
Orhidee salbatice

Nu cred ca este vreo femeie, sper, care sa nu ii placa florile, in special orhideele de la florari. Infloresc mult timp, sunt parfumate si usor de ingrijit. Mie imi plac toate, si cele din comert, dar trebuie sa recunosc, cele salbatice sunt de mii de ori mai interesante.

 
Fara cuvinte

Astazi in gradina

 

Categorii

Link-uri