11
Sep
2009
Quillaja saponaria
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintificaQuillaja saponaria

Pentru prima data a fost introdusa in Marea Britanie ca exemplar botanic in 1832.

Sinonime – Quillaia poeppigii, Q. smegmadermos, Q. molinae, Smegmadermos emarginatus.

Denumiri populare – quillaia, kilaya, quillaja, soapbark tree, murillo bark, Panama wood, bois de Panama.

Distributie si Habitat – originar din America de Sud (Bolivia, Chile si Peru),

Descriere – arbore sempervirescent, 15-20 m inaltime. Frunze simple, alterne, coriacee, limb oval, margine dintata, 2.5-5 cm lungime; scurt petiolate. Flori dispuse in corimbe dese, hermafrodite, pentamere, albe, 1.5 cm diametru; caliciu din 5 sepale. Fruct capsula, contine 10-20 seminte.

Rata de crestere – repede.

Tolerante – temperaturile pana la (-8 ͦC) si seceta daca este in arealul sau natural.

Cerinte – soluri bine drenate, fertile, cu expozitii insorite sau semi-umbrite.

Management – noile cresteri pot suferi din cauza ingheturilor tarzii. Tinerelor plante trebuie sa li se ofere protectie impotriva vanturilor puternice.

Propagare – prin seminte, in sera. Noile plante se pastreaza in sera un an de zile. Prin butasire, butasi lignificati de un an, in noiembrie in sera.

Proprietati si Utilizari – scoarta contine 8-10% saponine, este foarte dura si inodora.

Tintura obtinuta din Quillaja saponaria este recomandata pentru sampoanele impotriva caderi parului.

Quillaja saponaria este folosita ca specie de reimpadurire a solurilor aride si ca arbore ornamental.

Mit, Legenda si Folclor

Quillaja saponaria este folosit de mai bine de 100 de ani pentru extragerarea saponinelor. Saponinele purificate sunt folosite ca adjuvant pentru vaccine.

Bibliografie

George A. Burdock – Encyclopedia of Food and Color Additives – CRC, 1996

Gianfranco Patri – Plants in Cosmetics – Council of Europe, 2003

James A. Duke – Medicinal Plants of Latin America – CRC, 2008

K.Hostettmann, A. Marston – Saponins – Cambridge University Press, 1995

Maurice M. Iwu – Handbook of African Medicinal Plants – CRC, 1993

W.Oleszek, A. Marston – Saponins in Food, Feedstuffs and Medicinal Plants – Springer, 2000

Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Paeonia lactiflora

Erbacee perena, 50-80 cm inaltime, radacina viguros-ramificata, cilindrica, 5-20 cm lungime si 1-2,5 cm in diametru. Tulpina fasciculata, erecta, ramificata in partile superioare. Frunze alterne, ternat-compuse, ultimul segment cu nervuri rosii, oblong-eliptic; foliolele sunt ongust-ovate sau eliptice, 8-12 x 2-4 cm. Petiol 6-10 cm lungime

 
Acalypha indica L.

Originara din China, India, Taiwan, Africa tropicala si centrul Americi. Creste in locuri umbrite de-a lungul raurilor, pe soluri nisipoase, pana la 1000 m altitudine.

 
Glycine max - soia

Originara din nord-estul si centrul Chinei, Kazakhstan, Korea, Japonia si Taiwan.

Glycine max este soia cultivata, si Glycine soja este specia salbatica. Cultivarea soiei a fost domesticata acum 3000-5000 de ani in urma, in China. In Europa a fost introdusa in 1700 si in USA in 1800.

 
Petasites hybridus - podval mare

Planta erbacee perena, dioica. Rizom tuberculos, gros, carnos, scurt, cu stoloni grosi. Tulpina goala. Frunze mari, rotunde sau reniforme, baza cordata, margine iregulat dintata, 100 x 60 cm; partea inferioara a laminei este acoperita cu puf albicios, nervatiune palmata; petiol lung, purpuriu.

 
Santolina chamaecyparissus - limbricarita

Specie perena, tulpina 10-60 cm inaltime, erecta sau pendenta; lujeri nefloriferi sunt verde-gri-tomentos; lujerii floriferi sunt simpli, fara frunze inainte de inflorescenta. Frunze des pectinat-dintate pana la penatsectate. Involucru 6-10 mm latime, emisferic, subtruncat sau nu, sau slab rotunde la baza; bractei lanceolat-ovate, carinate, cele interioare cu varf rotund. Flori dispuse in capitul, galben stralucitor.

 
Arbori si arbusti
Wisteria sinensis - glicina

Wisteria sinensis - considerate specie invaziva in unele locuri de pe glob. In cele mai multe cazuri se naturalizeaza in locurile unde este cultivata ornamental.

Acolo unde exista pericolul ca glicina sa devina invaziva este bine se fie inlocuita cu Aristolochia macrophylla, Bignonoa capreolata, Campsis radicand, Lonicera sempervirens, Wisteria frutescens.

 
Sophora davidii

Sophora deriva din limba araba si inseamna arbore cu flori de mazare. Epitetul specific davidii este in onoarea lui Abbe Armand David, un francez misionar si naturalist care a contribuit la cunoasterea florei si faunei din China.

Sophora davidii este originara din Hubei, China, unde creste pe locuri stancoase la altitudini de 1 000 - 3 500 m.

 
Salix caprea L.

Salix caprea – originara din Europa pana in nord-vestul Asiei. Specie rustica, creste pana la altitudini de 1600 m.

 
Indigofera jucunda

Indigofera jucunda - arbust sau arbore mic, sempervirescent; originara din padurile Africii, Kwazulu-Natal, pe langa roci si rauri.

 
Citrus - citrice

Scoarta neteda, subtire, gri-maronii pana la verde. Cele mai multe specii au un singur trunchi, lemn dur. Citrus paradisi (Grapefruit) are un trunchi gros de 0,5 – o,75 m in diametru. Lujeri tineri sunt muchiati, verzi. Lujeri batrani sunt circulari in sectiune.

 
Magnoliopsida
Pseudofumaria lutea

Pseudofumaria lutea - erbacee perena, originara din S Alpilor, pe roci calcaroase.

 
Antirrhinum majus - gura leului

Antirrhinum majus - specie originara din regiunile occidentale ale mediteranei, creste in locuri pietroase si aride, ambiente ruderale, margini de strade, de la campie pana la 800 m altitudine.

 
Alnus glutinosa - anin negru

Alnus glutinosa - denumirea genului deriva din celticul ‘al lan’ = aproape de rau, cu referire la habitatul plantelor care cresc in apropierea raurilor;numele speciei ‘glutinosa’ se refera la resina care acopera frunzele tinere si lujeri.

 
Tropaeolum majus L. - nasturium, capucine

Tropaeolum majus este originar din Peru, unde creste de-a lungul coastelor si a padurilor de foioase. Tot in Peru, se cultiva pentru prepararea salatelor. Frunzele sunt bogate in minerale, vitamina C si un antibiotic natural.

 
Nigella damascena L.

Specie anuala. Tulpina subtire, striata, glabra, erecta sau geniculara, ramificata inspre varf, 20-45 cm inaltime. Frunze alterne; frunzele bazale linear-lanceolate, 2-3 penat-sectate; frunzele caulinare sunt sesile

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri