11
Sep
2009
Quillaja saponaria
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintificaQuillaja saponaria

Pentru prima data a fost introdusa in Marea Britanie ca exemplar botanic in 1832.

Sinonime – Quillaia poeppigii, Q. smegmadermos, Q. molinae, Smegmadermos emarginatus.

Denumiri populare – quillaia, kilaya, quillaja, soapbark tree, murillo bark, Panama wood, bois de Panama.

Distributie si Habitat – originar din America de Sud (Bolivia, Chile si Peru),

Descriere – arbore sempervirescent, 15-20 m inaltime. Frunze simple, alterne, coriacee, limb oval, margine dintata, 2.5-5 cm lungime; scurt petiolate. Flori dispuse in corimbe dese, hermafrodite, pentamere, albe, 1.5 cm diametru; caliciu din 5 sepale. Fruct capsula, contine 10-20 seminte.

Rata de crestere – repede.

Tolerante – temperaturile pana la (-8 ͦC) si seceta daca este in arealul sau natural.

Cerinte – soluri bine drenate, fertile, cu expozitii insorite sau semi-umbrite.

Management – noile cresteri pot suferi din cauza ingheturilor tarzii. Tinerelor plante trebuie sa li se ofere protectie impotriva vanturilor puternice.

Propagare – prin seminte, in sera. Noile plante se pastreaza in sera un an de zile. Prin butasire, butasi lignificati de un an, in noiembrie in sera.

Proprietati si Utilizari – scoarta contine 8-10% saponine, este foarte dura si inodora.

Tintura obtinuta din Quillaja saponaria este recomandata pentru sampoanele impotriva caderi parului.

Quillaja saponaria este folosita ca specie de reimpadurire a solurilor aride si ca arbore ornamental.

Mit, Legenda si Folclor

Quillaja saponaria este folosit de mai bine de 100 de ani pentru extragerarea saponinelor. Saponinele purificate sunt folosite ca adjuvant pentru vaccine.

Bibliografie

George A. Burdock – Encyclopedia of Food and Color Additives – CRC, 1996

Gianfranco Patri – Plants in Cosmetics – Council of Europe, 2003

James A. Duke – Medicinal Plants of Latin America – CRC, 2008

K.Hostettmann, A. Marston – Saponins – Cambridge University Press, 1995

Maurice M. Iwu – Handbook of African Medicinal Plants – CRC, 1993

W.Oleszek, A. Marston – Saponins in Food, Feedstuffs and Medicinal Plants – Springer, 2000

Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Fraxinus ornus - mojdrean

Fraxinus ornus - originar din Europa de Sud, Asia Mica, creste in paduri, tufarisuri, coaste insorite, in regiunea de campie si de dealuri mai ales pe soluri calcaroase, uneori pietroase.

 
Ceratonia siliqua L.

Arbore dioic, 8 m inaltime. Trunchi iregulat, erect cu baza latita. Scoarta gri-bruna cu fisuri longitudinale. Coroana ampla si deasa. Ramurile tinere sunt fin tomentoase, devin glabre cu timpu. Frunze persistente, alterne, paripenat-compuse, cu 2-5 perechi de foliole, ovate, coriacee, margine intreaga, culoare verde inchis lucioase pe partea superioara

 
Cichorium intybus - cicoare

Erbacee bienala sau perena. Tulpina erecta, cu ramificatii hispide, geniculate,30-120 cm inaltime. Radacini fusiforme, lungi, la rupere lasa un latex alb cu gust amar. Frunzele bazale in rozeta, petiolate, lamina oblong-lanceolate, lirat-pinatifide sau dintate, 30 x 12 cm. Frunzele caulinare sunt sesile, alterne, oblong-lanceolate.

 
Symphytum officinale - tataneasa

Specie erbacee perena, , pana la 1 m inaltime. Rizomul si radacinile sunt negre-lucioase. Tulpina erecta, ramificata acoperita pe toata suprafata cu peri aspri, muchiata. Frunze alterne, cele bazale sunt ovat-lanceolate, cele superioare sunt lanceolate, nestipelate, 15-20 x 2-3.5 cm, verde pe fata superioara, si verde pal pe fata inferioara

 
Anthyllis vulneraria L. - capul turcului, vatamatoare

Planta erbacee perena, polimorfa, rizom. Tulpina prostrata sau ascendenta, pubescenta, peri albi, 5-40 cm inaltime. Frunzele bazale, dispuse in rozeta; frunzele tulpinale alterne, imparipenat-compuse, foliole oblong-lineare, foliola terminala este mai mare decat cele laterale, glabre sau usor pubescente pe fata superioara, si setoase pe fata inferioara.

 
Arbori si arbusti
Abutilon darwinii

Abutilon darwinii - arbust ornamental originar din S Braziliei. In climatele calde se cultiva ca planta ornamentala in parcuri si gradini, in climatele reci se cultiva in ghivece, pentru sera sau de interior.

 
Abies alba - brad

Abies alba -  specie originara din centrul Europei, are o raspandire mare in etajul fagului si al bradului, dar formand si arborete pure – bradete. Limita superioara ajunge la altitudinea de 1500 m in Carpatii sudici, dar in Nordul Moldovei unde media temperaturilor este mai joasa, coboara pana la 400 m altitudine.

 
Ficus carica

Ficus carica - specie cultivata de peste 5000 de ani in vestul Asiei, nu se cunoaste locul de provenienta.

 
Bonsai de Araucaria heterophylla

Araucaria heterophylla este originar din Norfolk Island, Australia. Arbore dioic, 25 m inaltime. Coroana simetrica, conica, ramuri dispuse in verticil. Frunze sempervirescente, in verticil, ingramadite, acopera tulpina. Conurile barbatesti 3,5-7 cm lungime, oblong; conurile femeiesti 10-13 cm lungime, ovoide.

 
Dracaena marginata Lemarck

Denumiri populare: engleza - red-edged dracaena, Madagascar Dragon-Tree; Hawai – money tree.

Dracaena marginata Lemarck este o specie sempervirescenta originara din Madagascar, a fost importata in Europa in secolul XVII. Arbust de 6 m inaltime, formeaza mai multe tulpini verticale. Frunze dispuse spiralat, simple, sesile, intregi, lineare, sempervirescente, verzi cu margini rosietice, 15-45 x 0,7-3 cm; nervatiuni paralele.

 
Magnoliopsida
Juglans regia - nuc comun

Juglans regia - arbore originar din Europa de Sud-Est, Asia de Est si China. Nucul poate fi folosit ca arbore ornamental apreciat pentru coroana sa globuloasa si deasa, buna producatoare de umbra. 

 
Mespilus germanica L.

Mespilus – deriva din limba greaca, ‘mesos’ - jumate, si ‘pilo’ – minge, face referire la forma fructului.

germanica – deriva din exemplarele salbatice prezente in Europa Centrala.

 
Paeonia lactiflora

Erbacee perena, 50-80 cm inaltime, radacina viguros-ramificata, cilindrica, 5-20 cm lungime si 1-2,5 cm in diametru. Tulpina fasciculata, erecta, ramificata in partile superioare. Frunze alterne, ternat-compuse, ultimul segment cu nervuri rosii, oblong-eliptic; foliolele sunt ongust-ovate sau eliptice, 8-12 x 2-4 cm. Petiol 6-10 cm lungime

 
Rosa gallica L.

Arbust, 100-150 cm inaltime; sistem radical robust, lignificat, produce stoloni subterani. Tulpinile sunt verzi, cu puncte rosii. Frunze imparipenate; 3-7 foliole, ovale sau eliptice, sesile sau scurt petiolate, margine serata, suprafata superioara glabra si lucioasa, partea inferioara e mai deschisa si are numerosi peri glandulari

 
Pimenta racemosa (Mill.) J.W.Moore

Arbust sau arbore mic, 7.5-15 m inaltime; ritidom subtire, solzos, produce un trunchi solzos. Frunze cu miros puternic de rom, obovate pana la eliptice, 3-15 x 1.2-7.5 cm, acute pana la ingust rotunde la varf, coriacee.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri