11
Sep
2009
Quillaja saponaria
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintificaQuillaja saponaria

Pentru prima data a fost introdusa in Marea Britanie ca exemplar botanic in 1832.

Sinonime – Quillaia poeppigii, Q. smegmadermos, Q. molinae, Smegmadermos emarginatus.

Denumiri populare – quillaia, kilaya, quillaja, soapbark tree, murillo bark, Panama wood, bois de Panama.

Distributie si Habitat – originar din America de Sud (Bolivia, Chile si Peru),

Descriere – arbore sempervirescent, 15-20 m inaltime. Frunze simple, alterne, coriacee, limb oval, margine dintata, 2.5-5 cm lungime; scurt petiolate. Flori dispuse in corimbe dese, hermafrodite, pentamere, albe, 1.5 cm diametru; caliciu din 5 sepale. Fruct capsula, contine 10-20 seminte.

Rata de crestere – repede.

Tolerante – temperaturile pana la (-8 ͦC) si seceta daca este in arealul sau natural.

Cerinte – soluri bine drenate, fertile, cu expozitii insorite sau semi-umbrite.

Management – noile cresteri pot suferi din cauza ingheturilor tarzii. Tinerelor plante trebuie sa li se ofere protectie impotriva vanturilor puternice.

Propagare – prin seminte, in sera. Noile plante se pastreaza in sera un an de zile. Prin butasire, butasi lignificati de un an, in noiembrie in sera.

Proprietati si Utilizari – scoarta contine 8-10% saponine, este foarte dura si inodora.

Tintura obtinuta din Quillaja saponaria este recomandata pentru sampoanele impotriva caderi parului.

Quillaja saponaria este folosita ca specie de reimpadurire a solurilor aride si ca arbore ornamental.

Mit, Legenda si Folclor

Quillaja saponaria este folosit de mai bine de 100 de ani pentru extragerarea saponinelor. Saponinele purificate sunt folosite ca adjuvant pentru vaccine.

Bibliografie

George A. Burdock – Encyclopedia of Food and Color Additives – CRC, 1996

Gianfranco Patri – Plants in Cosmetics – Council of Europe, 2003

James A. Duke – Medicinal Plants of Latin America – CRC, 2008

K.Hostettmann, A. Marston – Saponins – Cambridge University Press, 1995

Maurice M. Iwu – Handbook of African Medicinal Plants – CRC, 1993

W.Oleszek, A. Marston – Saponins in Food, Feedstuffs and Medicinal Plants – Springer, 2000

Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Sanguisorba officinalis - sangereasa

Erbacee perena. Tulpina erecta, ramificata, galbra, 30-100 cm inaltime. Frunze imparipenat-compuse, 20 - 40 cm lungime, 5-15 foliole ovale, margine neregulat dintate. Flori hermafrodite reunite in capitul terminal, brune sau negru-purpuriu, cu 2-3 bracteole; Receptacul profund concav; 4 sepale, 4 stamine (rar 2).

 
Sambucus nigra L. - soc

Sambucus nigra - arbust sau arbore mic, originar din Europa, Germania si Polonia, dar este naturalizat si in USA. Creste in locuri umbroase, pietroase, amestecate cu pamant bogat in humus.

 
Nigella damascena L.

Specie anuala. Tulpina subtire, striata, glabra, erecta sau geniculara, ramificata inspre varf, 20-45 cm inaltime. Frunze alterne; frunzele bazale linear-lanceolate, 2-3 penat-sectate; frunzele caulinare sunt sesile

 
Picea glauca

Picea glauca - specie originara din America de Nord, Canada boreala - vest Alaska; creste alaturi de Picea mariana, Pinus banksiana, Populus tremuloides, Abies balsamea, Betula lutea si Acer saccharum.

 
Aloe vera Mill.

Aloe vera - planta perena cu tulpina lemnoasa, 2-3 m, simpla, neramificata, acoperita de resturile de frunze uscate. Frunze reunite in rozeta la varful trunchiului, sesile, triangulare in sectiune si au consistenta carnoasa; suprafata inferioara este convexa, cea superioara e concava in functie de turgescenta frunzei

 
Arbori si arbusti
Trachelospermum jasminoides

Trachelospermum jasminoides - specie volubila, sempervirescenta, originara din sudul Chinei si Vietnam.

 
Teline nervosa

Teline nervosa - endemic al insulelor Canare, creste pe rape, de la 650 pana la 700 m altitudine, in asociatie cu Aeonium undulatum, Carlina salicifolia, Crambe pritzelii, Hypericum canariensis, Olea europaea subsp. cerasiformis, Sonchus leptocephalus.

 
Campsis radicans

Genul a fost creat de catre botanistul portughez Joào de Loureiro (1717-1791) in Flora Cochinchinensis in 1790 pentru Campsis grandiflora. Linne a denumit specia cu Tecoma radicans, iar Thunberg ia dat numele de Bignonia radicans.

 
Myrtus communis

Myrtus communis - specie originara din Bazinul Mediteranei, insulele Canare, si Asia Centrala, creste in boschete impreuna cu Arbutus unedo, Juniperus communis, Nerium oleander si Vitex agnus-castus, de la 0 pana la 1200 m altitudine.

 
Thunbergia grandiflora Roxb.

Planta perena, volubila. Tulpina subtire, verde, 2 m inaltime. Frunze opuse, limb ovat-lanceolate, varf acuminat, baza cordata, margine intreaga, iregulat lobate sau dintate, 15 x 10 cm, scurt petiolate; 3-5 nervuri. Flori albastre cu galben, alba spre exterior, 8 x 8 cm, dispuse in buchete cu pedicel individual de 4-5 cm lungime, tubul corolei 3 cm lungime

 
Magnoliopsida
Solanum rantonnetii

Solanum rantonnetii - arbust originar din Paraguay, se poate folosi ca arbust ornamental, pentru borduri, grupuri sau solitar, nu este indicata plantarea acestui arbust langa locurile de joaca pentru copii.

 
Iberis sempervirens

Specie perena, 30 cm inaltime, 60-90 cm diametru, formeaza o tufa deasa care acopera bine solul. Frunze lineare-lanceolate, margine intreaga, verde inchis stralucitor, 2,5-4 cm lungime x 3-6 mm latime. Flori albe, 4 petale; inflorescenta tip corimb, 9 cm diametru; perioada de inflorire ianuarie-iunie. Fruct silicula, 7 mm lungime.

 
Banksia ericifolia

Banksia ericifolia- originara din Australia, Blue Mountains. In 1992, Banksia ericifolia a fost aleasa ca emblema oficiala a orasului Sydney.

 
Bartsia alpina

Bartsia alpina - originara din Europa de S, Groenlanda si America de N, creste pe pasuni umede si substrat calcaros, de la 1700 la 2600 m altitudine.

 
Helleborus viridis

Helleborus viridis - originar din Spania, Franta, Italia si Elvetia;  creste pe soluri calcaroase de la 0 la 1700 m altitudine, la marginile padurilor de foioase, fagete si paduri mixte; creste in asociatie cu Arum dioscoridis, Crocus sp., Cyclamen coum, Fritillaria sp., Hyacinthus orientalis.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri