11
Sep
2009
Quillaja saponaria
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintificaQuillaja saponaria

Pentru prima data a fost introdusa in Marea Britanie ca exemplar botanic in 1832.

Sinonime – Quillaia poeppigii, Q. smegmadermos, Q. molinae, Smegmadermos emarginatus.

Denumiri populare – quillaia, kilaya, quillaja, soapbark tree, murillo bark, Panama wood, bois de Panama.

Distributie si Habitat – originar din America de Sud (Bolivia, Chile si Peru),

Descriere – arbore sempervirescent, 15-20 m inaltime. Frunze simple, alterne, coriacee, limb oval, margine dintata, 2.5-5 cm lungime; scurt petiolate. Flori dispuse in corimbe dese, hermafrodite, pentamere, albe, 1.5 cm diametru; caliciu din 5 sepale. Fruct capsula, contine 10-20 seminte.

Rata de crestere – repede.

Tolerante – temperaturile pana la (-8 ͦC) si seceta daca este in arealul sau natural.

Cerinte – soluri bine drenate, fertile, cu expozitii insorite sau semi-umbrite.

Management – noile cresteri pot suferi din cauza ingheturilor tarzii. Tinerelor plante trebuie sa li se ofere protectie impotriva vanturilor puternice.

Propagare – prin seminte, in sera. Noile plante se pastreaza in sera un an de zile. Prin butasire, butasi lignificati de un an, in noiembrie in sera.

Proprietati si Utilizari – scoarta contine 8-10% saponine, este foarte dura si inodora.

Tintura obtinuta din Quillaja saponaria este recomandata pentru sampoanele impotriva caderi parului.

Quillaja saponaria este folosita ca specie de reimpadurire a solurilor aride si ca arbore ornamental.

Mit, Legenda si Folclor

Quillaja saponaria este folosit de mai bine de 100 de ani pentru extragerarea saponinelor. Saponinele purificate sunt folosite ca adjuvant pentru vaccine.

Bibliografie

George A. Burdock – Encyclopedia of Food and Color Additives – CRC, 1996

Gianfranco Patri – Plants in Cosmetics – Council of Europe, 2003

James A. Duke – Medicinal Plants of Latin America – CRC, 2008

K.Hostettmann, A. Marston – Saponins – Cambridge University Press, 1995

Maurice M. Iwu – Handbook of African Medicinal Plants – CRC, 1993

W.Oleszek, A. Marston – Saponins in Food, Feedstuffs and Medicinal Plants – Springer, 2000

Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Ribes uva-crispa - agris, strugurii ursului

Arbust spinos, 1 m inaltime. Scoarta gri-brun, se exfoliaza. Tulpina bogat ramificata, divaricata. Ramuri lungi si subtiri, gri, cu varf galben-brun, pubescente in tinerete si glabre la maturitate. Frunze simple, cordiforme, 3-5 lobi, dintate, lung petiolate

 
Fraxinus excelsior - frasin

Arbore deciduu, 30-40 m inaltime, tulpina dreapta, ramificata in partea superioara, coroana ovoidala, larga si rara. In tinerete scoarta este neteda, de culoare cenusie verzuie, iar la maturitate formeaza la baza o scoarta groasa cu crapaturi marunte, de culoare negricioasa. Lujerii rotunzi, turtiti la nivelul mugurilor, glabri, verzi-maslinii, cu muguri negriciosi.

 
Ceratonia siliqua L.

Arbore dioic, 8 m inaltime. Trunchi iregulat, erect cu baza latita. Scoarta gri-bruna cu fisuri longitudinale. Coroana ampla si deasa. Ramurile tinere sunt fin tomentoase, devin glabre cu timpu. Frunze persistente, alterne, paripenat-compuse, cu 2-5 perechi de foliole, ovate, coriacee, margine intreaga, culoare verde inchis lucioase pe partea superioara

 
Santolina chamaecyparissus - limbricarita

Specie perena, tulpina 10-60 cm inaltime, erecta sau pendenta; lujeri nefloriferi sunt verde-gri-tomentos; lujerii floriferi sunt simpli, fara frunze inainte de inflorescenta. Frunze des pectinat-dintate pana la penatsectate. Involucru 6-10 mm latime, emisferic, subtruncat sau nu, sau slab rotunde la baza; bractei lanceolat-ovate, carinate, cele interioare cu varf rotund. Flori dispuse in capitul, galben stralucitor.

 
Cichorium intybus - cicoare

Erbacee bienala sau perena. Tulpina erecta, cu ramificatii hispide, geniculate,30-120 cm inaltime. Radacini fusiforme, lungi, la rupere lasa un latex alb cu gust amar. Frunzele bazale in rozeta, petiolate, lamina oblong-lanceolate, lirat-pinatifide sau dintate, 30 x 12 cm. Frunzele caulinare sunt sesile, alterne, oblong-lanceolate.

 
Arbori si arbusti
Abies alba - brad

Abies alba -  specie originara din centrul Europei, are o raspandire mare in etajul fagului si al bradului, dar formand si arborete pure – bradete. Limita superioara ajunge la altitudinea de 1500 m in Carpatii sudici, dar in Nordul Moldovei unde media temperaturilor este mai joasa, coboara pana la 400 m altitudine.

 
Helianthemum nummularium - iarba osului

Denumirea stiintifica, Helianthemum numularium, deriva de la termenul grec Helios = soare si de la cuvantul latin care indica moneda, numumus = moneda, datorita florilor care stralucesc la soare ca o moneda de aur.

 
Daphne striata Tratt.

Daphne striata - specie originara din Alpi, creste pe pasuni pietroase, uscate si paduri rare, de la 1500 pana la 2700 m altitudine.

 
Lonicera alpigena

Lonicera alpigena - originara din Europa Centrala si de SE, creste in padurile de fag in combinatie cu conifere din regiunea subalpina.

 
Forsythia viridissima

Forsythia viridissima - specie arbustiva originara din Asia si Europa, cultivata ca arbust ornamental pentru borduri si garduri vi.

 
Magnoliopsida
Eriobotrya japonica Lindl

Arbore mic, 5-10 m inaltime; trunchi erect, diviz; ramuri tomentoase, erecte si espanse; scoarta gri-bruna, neteda; coroana deschisa, umbeliforma in varste adulte. Frunze persistente, alterne, simple; limb eliptic-lanceolat; margine serata; acuminate; nervatiuni lecundare sunt groase si profunde in limb, care pare umflat intre ele

 
Cymbalaria muralis

Cymbalaria muralis - specie originara din sudul Europei, nordul Africii si vestul Asiei, creste pe stancarii si ziduri vechi, daramaturi, de la campie pana la 1500 m altitudine.

 
Verbena officinalis

Verbena officinalis - specie perena, raspandita in Europa si Asia, creste la marginea drumurilor, de la campie pana la 1200 m altitudine.

 
Acalypha hispida

Acalypha hispida - specie dioica, folosita ca specie ornamentala datorita spicelor rosii, decorative. In Asia este folosita ca specie medicinala. In Malaya decoctul de frunze si flori este folosit intern ca laxativ si diuretic.

 
Ilex perado

Ilex perado - arbore mic, port piramidal, sempervirescent. Originara din insulele Canarie, creste in padurile dense a Aqua Garcia, in asociatie cu Apollonias barbujana, Arbutus canariensis, Laurus azorica, Myrsine canariensis, Ocotea foetens, Persea indica, Prunus lusitanica subsp. hixa, Visnea mocanera.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 
Flori de mai

Nu stiu cum se face ca acus e gata primavara dar nu am prea simtit-o, cand a fost foarte frig de ziceai ca e iarna, cand foarte cald, ca in iunie...oare mai avem primavara?

 

Categorii

Link-uri