|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Genul Rhipsalis cuprinde 35 de specii de cactusi, originare din zonele secetoase ale Canadei pana in Patagonia si naturalizat la tropice si subtropice. Cresteri pendente, numeros ramificate. Tulpina cilindrica, cu striate sau plata. Florile sunt mici. Fructe mici, sferice, carnoase. Rhipsalis grandiflora, specie epifita sau litofita, originara din Brazilia. Crestere pendenta, ajunge la 1 m lungime. Tulpina segmentata, cilindrica, 3 cm in diametru. Flori de culoare crem-alb 10-12 mm lungime, 20 mm in diametru. Fructe sferice, alb sau rosii. Cresc bine in soluri bogate in humus, bine drenate. Foarte sensibil la alcalinitatea solului. Se reproduce prin butasi de tulpina sau prin seminte. Pentru inmultirea prin seminte este nevoie de un substrat format din nisip, compost pt cactusi si perlit. Temperatura trebuie pastrata intre 25°C si 33°C in timpul zilei si minim 15°C pe timpul noptii. In aceste conditii semintele germineaza intr-o saptamana. Dupa germinarea semintelor se asigura 16-18 ore de lumina pe zi, dar se feresc de lumina directa a soarelui. Plantele se pot transvaza dupa 1-2 ani. Au nevoie de foarte multa apa, dar toamna se tin 6-8 saptamani fara a se uda, pentru a inflori iarna. Bibliografie Ellen ZACHOS – Tempting Tropicals: 175 irresistible plants – Oregon, Timber Press, 2005 Ingrid JANTRA – The Hauseplant encyclopedia – U.S, Firefly Books, 2006
Imagini
Vezi si
Aptenia cordifolia – specie prostata, sempervirescenta, originara din sudul Africii. Frunze opuse, petiolate, ovat-cordate, margine intreaga, 1-3 cm lungime. Flori solitare, terminale sau axilare, scurt pedunculate; 1 cm diametru, 4 sepale inegale, petale unite la baza, roz pana la purpurii; stamine numeroase. Infloreste in aprilie-august. Fruct capsula, obconica, 4 valve, 1 cm lungime. Specie suculenta perena, rizomatoasa. Frunze bazale, lineare, cilindrice, carnoase, 10-15 cm lungime. Tulpina florala este de 45 cm lungime. Inflorescenta formata din 40-50 cm flori, aranjate in racem de 15-30 cm lungime. Corryocactus este un gen de cactusi originari din vestul Americii de Sud, cu tulpini columnare puternice. Florile sunt in forma de clopot. Fructe mari globoase, cu spini, comestibile. Tulpina erecta, suculenta, ajunge 1,2 m inaltime cand e inflorita. Frunze dispuse in rozeta, verde glauc cu benzi iregulat-transversale albe; oval-lanceolate, 10-30 cm lungime si 5-10 cm latime; margine spinat -dintata, spini galben-maronii, 4-5 mm lungime. Aloe vera - planta perena cu tulpina lemnoasa, 2-3 m, simpla, neramificata, acoperita de resturile de frunze uscate. Frunze reunite in rozeta la varful trunchiului, sesile, triangulare in sectiune si au consistenta carnoasa; suprafata inferioara este convexa, cea superioara e concava in functie de turgescenta frunzei Aloe vera - planta perena cu tulpina lemnoasa, 2-3 m, simpla, neramificata, acoperita de resturile de frunze uscate. Frunze reunite in rozeta la varful trunchiului, sesile, triangulare in sectiune si au consistenta carnoasa; suprafata inferioara este convexa, cea superioara e concava in functie de turgescenta frunzei Plante cu tulpini suculente, frunze asimetrice si flori unisexuate, lung pedunculate, grupate in dichaziu terminal. Florile ♂ de regula sunt caduce, formate din 4 petale ovale, dintre care doua sunt mai scurte, cele ♀ sunt formate din 4 petale egale, persistente. Hatiora gaertneri este un arbust pendent, foarte ramificat. Originar din sud-estul Braziliei, unde creste la altitudini de 350-1300 m. Tulpina este segmentata, fiecare segment are circa 5 cm, cu mici crestaturi pe margini, culoare verde mat. Este lipsita de spini sau sunt foarte mici. Erbacee perena, 1-1,5 m inaltme; rizom carnos. Frunze alterne, decidue, limb sesil 28-40 x 4-7 cm, ingust eliptic, apex lung-acuminat, baza acuta; glabre pe partea superioara, paroase pa partea inferioara. Inflorescente 4-10 x 3-6 cm. Bractei persistente, ovat-triangulare, verzi, 4-7 x 2-4 cm, margini membranoase. Denumirea genului vine de la printul Raimondo di Sangro (1710-1771) din San Severo, nascut in Napoli, Italia. In 1753 Carl Linne, in Species Plantarum, include genul Sansevieria in Aloe. Genul Sansevieria a fost stabilizat de catre Thunberg in 1794 cu descrierea a doua specii, S. thyrsiflora si S. aethiopica. Specii erbacee perene, dioice. Tulpina 5 cm diametru. Frunze de culoare verde pana la verde-galbui cu nervura principala, care se termina cu un carcel de forma cilindrica care este mai lung decat limbul frunzei, terminat cu un ulcior. Inflorescenta panicul sau racem. Glandele digestive sunt localizate in interiorul peretilor ulciorului. Seminte sunt mici si filiforme. Originara din China, India, Taiwan, Africa tropicala si centrul Americi. Creste in locuri umbrite de-a lungul raurilor, pe soluri nisipoase, pana la 1000 m altitudine. Erbacee perena. Tulpina procumbenta sau decumbenta, 10-30 x 30-120 cm, cu 4 muchii, peri. Frunze tri-lobat sau tri-penatsectat, lobi lineari, 2-3.5 x 2-3 cm, intregi sau dintate, varf obtuz. Flori solitare la axila bracteelor, albastre, violet, rosu-purpuriu, lila, sau alb. Caliciu tubular, 5 sepale inegal dintate 6-9 mm, lineare, varf acut. Erbacee anuala, volubila, monoica. Tulpina pentagonala in sectiune, 6 m inaltime. Frunze alterne, 5-7 lobata, baza cordata, varf acut sau acuminat, margini iregulat dintate, 5-7 nervuri, limb 15 x 15 cm; petiol 10 cm lungime, paros. Flori monoice, in cime axilare, lung-pedunculate, galbene, 8 cm diametru. Arbore sempervirescent, 10-40 m inaltime; in cultura 3 m. Ramuri pendule sau usor erecte. Scoarta neteda, gri-albicioasa pana la argintie. Frunze alterne, verzi inchis, 7-20 cm lungime, usor pubescente, oblong-eliptice, nervura centrala proeminenta, margini intregi si ondulate, varf acut, baza acuta. |
Ultimele articole
Nerium oleander - leandrul- specie sempervirescenta, ornamentala, folosita ca specie solitara, in grupuri sau sub forma de garduri vii. Florile pot fi simple sau duble, frunzele verde simplu sau variegate. Caesalpinia gilliesii - specie originara din regiunile temperate si subtropicale ale Americi de Sud, cultivata pe toate continentele ca specie ornamentala in parcuri si gradini; se poate naturaliza in zonele unde clima este prielnica. Petunia hybrida - specie erbacee, anuala, folosita ca specie ornamentala in parcuri, gradini si terase. Deriva din incrusisarea speciilor Petunia integrifolia si Petunia axillaris de catre Atkins, in 1834. Parnassia palustris - numele genului deriva de la latinul Parnassus = Parnas, in mitologia freaca este considerat sediu al frumusetii, in relatie cu aspectul plantei si a habitatului sau. Cyclamen purpurascens - specie bulboasa, creste in padurile de fag, la 0-1900 m altitudine. Cultivata ca specie ornamentala de gradina sau in ghivece.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||