25
Oct
2009
Ribes uva-crispa - agris, strugurii ursului
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Ribes uva-crispa

Sinonime – Ribes grossularia L., Grossularia uva-crispa (L.) Mill.

Denumiri populare – acris, fragi de lemn alb, struguri ursului, struguri domnesti, uva crispina, Grossularia

Distributie si Habitat – originara din nordul Africii, Europa pana la Caucazi. Creste in padurile mixte si la marginea padurilor. Prefera ambientele racoroase, umede, la umbra sau semi-umbra, bogate in substanta azotata.

Descriere – arbust spinos, 1 m inaltime. Scoarta gri-brun, se exfoliaza. Tulpina bogat ramificata, divaricata. Ramuri lungi si subtiri, gri, cu varf galben-brun, pubescente in tinerete si glabre la maturitate. Frunze simple, cordiforme, 3-5 lobi, dintate, lung petiolate; pe partea superioara verde lucios, partea inferioara mai deschisa, toamna devina galben-rosu; gust amar. Flori monoice, hermafrodite, grupate cate 3, pedunculate; caliciu galben-verde sau brun-rosu, 0.5 cm, reflexe; corola campanulata, 5 petale alb-verde. Infloreste in aprilie-mai. Fruct baca ovala, 1 cm diametru, galben-verde sau rosietic, carnos, comestibil. Seminte ovat-eliptice, 2.5-3.6 x 1.5-2 mm, suprafata mata sau usor lucioasa, violet-inchis. 2n = 16

Rata de crestere

Tolerante – temperaturile pana la -30 ͦC. Nu tolereaza verile caniculare si secetoase.

Cerinte – sol fertil, bine-drenat, pH 6.5, semi-umbrit.

Management – nu necesita fertilizari. Mulcirea se aplica in fiecare primavara. Se tunde in fiecare an, vara, la 5 frunze; se tund si toate ramurile bolnave si cele uscate.

Propagare – se planteaza la 1.2-1.6 m distanta intre plante.

Boli si Daunatori – Botrytis sp., afidele, pasarile.

Proprietati si Utilizari – fructul contine vitamina A, B, C, potasiu.

Fructele au actiune laxativa si diuretica. 100-300 g suv de Ribes uva-crispa/ zi, 2-3 ori, dimineata si la pranz.

Florile bogate in nectar sunt importante pentru specia de albine Andraena tybialis.

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Ceratonia siliqua L.

Arbore dioic, 8 m inaltime. Trunchi iregulat, erect cu baza latita. Scoarta gri-bruna cu fisuri longitudinale. Coroana ampla si deasa. Ramurile tinere sunt fin tomentoase, devin glabre cu timpu. Frunze persistente, alterne, paripenat-compuse, cu 2-5 perechi de foliole, ovate, coriacee, margine intreaga, culoare verde inchis lucioase pe partea superioara

 
Rosmarinus officinalis L.

Arbust sempervirescent, 50 – 300 cm; tulpina erecta, latita la baza, foarte ramificata; in partea inferioara a trunchiului scoarta se exfoliaza in fasii longitudinale, de culoare maronie-inchis. Frunzele sunt coriacee, persistente, sesile, lineare

 
Plantele, femeia si durerile menstruale

Vitex agnus-castus L. – Se folosesc fructele mature si uscate. O infuzie din aceste fructe poate ajuta cand va simtiti nervos, in fazele pre-menstruale, in perioada menstruala, in menopauza, creste cantitatea de lapte matern, utila impotriva acneei.

 
Arctium lappa L.

Erbacee bianuala, 1 m inaltime, radacina pivotanta, ramificata, 30-60 x 6 cm. Frunze alterne, triangular-ovate, cordate, margini ondulate, 75-30 cm, verzi pe fata superioara si pubescent albicioase pe cea inferioara si cu nervatiuni evidente. Inflorescenta capitul globos, 1.8-3.7 cm diametru; flori tubulare, hermafrodite

 
Calophyllum inophyllum

Arbore. Tulpina groasa, iregulat ramificata, 8-20 m inaltime; trunchi mic cu scoarta aspra si neagra; ramuri orizontale. Frunze opuse, verde inchis; limb eliptic, 10-20 x 6-9 cm, baza rotunda, varf rotund, margina intreaga; nervuri paralele si perpendiculare pe nervura mijlocie. Flori in cime axilare de 4-15 flori; rahisul inflorescentei este alb-crem; flori albe, 2.5 cm diametru si 0.8-1.4 cm lungime.

 
Arbori si arbusti
Pachystachys lutea

Pachystachys lutea - arbust mic, sempervirescent, originar din Peru,  cultivat in ghivece pentru bracteele galbene care inconjoara florile albe.

 
Salix caprea L.

Salix caprea – originara din Europa pana in nord-vestul Asiei. Specie rustica, creste pana la altitudini de 1600 m.

 
Buxus sempervirens

Buxus sempervirens - arbust sempervirescent, originar din nordul Africii, Asia si Europa, pana la 800 m altitudine. Creste in padurile rare de foioase, pe substraturi calcaroase in expoziti insorite, in asociatie cu Cotoneaster integerrimus, Pyrus pyraster, Prunus spinosa si Amelanchier rotundifolia.

 
Caragana arborescens

Arbust deciduu, 2-5 m inaltime. Scoarta gri; ramurile tinere sunt galben-verzui. Frunze alterne; paripenat-compuse, 4-6 perechi de foliole oval-eliptice, 10-35 mm lungime; verzi inchis vara si galbene toamna; 5-10 cm lungime; stiple spinescente. Flori solitare; corola galbena, 20-25 mm lungime; cresc la axila frunzelor; infloresc din mai - iunie.

 
Celtis australis L. - sambovina

Arbore, 25 m inaltime. Trunchi drept, scurt; ritidom gri-cenusiu, neted, cu timpul apar fisuri longitudinale; ramuri orizontale sau usor pendule. Muguri ovali sau conici, cu scvame brune si peri albi. Frunze decidue, alterne, lamina lanceolata, 4-12 cm, varf acuminat, margine serata, baza rotunda si asimetrica

 
Magnoliopsida
Harpephyllum caffrum

Harpephyllum caffrum - arbore sempervirescent, endemic in sudul Africii, Eastern Cape pana la KwaZulu-Natal si sudul Mozambiqului, creste in padurile de coasta.

 
Vicia sativa

Vicia sativa - erbacee anuala, agatatoare, originara din zona Mediteraneana, creste spontan pe campurile de cereale, in expozitii insorite.

 
Phyteuma spicatum

Phyteuma spicatum - specie erbacee, raspandita in Europa temperata, creste in padurile de foioase, fagete, de la 800 la 1600 m altitudine.

 
Trifolium repens

Trifolium repens - originar din Europa, Asia de V si de N, creste in fanete si pasuni umede, pe marginea drumurilor, locuri putin serate, de la campie pana la 1800 m altitudine.

 
Ceanothus thyrsiflorus

Arbust sau arbore mic, sempervirescent, 1-4 m inaltime. Tulpina prostrata sau ascendenta. Lujeri verzi, glabri, subtiri, flexibili, geniculati. Frunze 2-6 cm lungime, oblong-eliptice, varf obtuz sau acut, margine fin dintata; 3 nervuri proeminente, glabre pe fata superioara; petiol 12-15 mm lungime.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri