25
Oct
2009
Ribes uva-crispa - agris, strugurii ursului
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Ribes uva-crispa

Sinonime – Ribes grossularia L., Grossularia uva-crispa (L.) Mill.

Denumiri populare – acris, fragi de lemn alb, struguri ursului, struguri domnesti, uva crispina, Grossularia

Distributie si Habitat – originara din nordul Africii, Europa pana la Caucazi. Creste in padurile mixte si la marginea padurilor. Prefera ambientele racoroase, umede, la umbra sau semi-umbra, bogate in substanta azotata.

Descriere – arbust spinos, 1 m inaltime. Scoarta gri-brun, se exfoliaza. Tulpina bogat ramificata, divaricata. Ramuri lungi si subtiri, gri, cu varf galben-brun, pubescente in tinerete si glabre la maturitate. Frunze simple, cordiforme, 3-5 lobi, dintate, lung petiolate; pe partea superioara verde lucios, partea inferioara mai deschisa, toamna devina galben-rosu; gust amar. Flori monoice, hermafrodite, grupate cate 3, pedunculate; caliciu galben-verde sau brun-rosu, 0.5 cm, reflexe; corola campanulata, 5 petale alb-verde. Infloreste in aprilie-mai. Fruct baca ovala, 1 cm diametru, galben-verde sau rosietic, carnos, comestibil. Seminte ovat-eliptice, 2.5-3.6 x 1.5-2 mm, suprafata mata sau usor lucioasa, violet-inchis. 2n = 16

Rata de crestere

Tolerante – temperaturile pana la -30 ͦC. Nu tolereaza verile caniculare si secetoase.

Cerinte – sol fertil, bine-drenat, pH 6.5, semi-umbrit.

Management – nu necesita fertilizari. Mulcirea se aplica in fiecare primavara. Se tunde in fiecare an, vara, la 5 frunze; se tund si toate ramurile bolnave si cele uscate.

Propagare – se planteaza la 1.2-1.6 m distanta intre plante.

Boli si Daunatori – Botrytis sp., afidele, pasarile.

Proprietati si Utilizari – fructul contine vitamina A, B, C, potasiu.

Fructele au actiune laxativa si diuretica. 100-300 g suv de Ribes uva-crispa/ zi, 2-3 ori, dimineata si la pranz.

Florile bogate in nectar sunt importante pentru specia de albine Andraena tybialis.

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Eucalyptus globulus Labill.

Arbore sempervirescent, 25-70 m inaltime x 5 m diametrul bazei trunchiului. Ritidom aspru, gri care se exfoliaza in partile superioare a trunchiului si ramuri, in fasii lungi. Muguri 12-15 x 12-25 mm. Frunzele tinere sunt opuse, doua cate doua, unite intre ele la baza, verde-glauc, 6-15 cm lungime; frunzele adulte alterne, 15-35 cm lungime, lanceolate si arcuate, baza asimetrica, varf lung-acuminat; petiol robust.

 
Fraxinus excelsior - frasin

Arbore deciduu, 30-40 m inaltime, tulpina dreapta, ramificata in partea superioara, coroana ovoidala, larga si rara. In tinerete scoarta este neteda, de culoare cenusie verzuie, iar la maturitate formeaza la baza o scoarta groasa cu crapaturi marunte, de culoare negricioasa. Lujerii rotunzi, turtiti la nivelul mugurilor, glabri, verzi-maslinii, cu muguri negriciosi.

 
Acanthus mollis L. 1753 - talpa ursului

Originar din zona Mediteraneana, des intalnita ca specie ornamentala. Tulpina florala poate ajunge pana la 1.8 m inaltime; bracteele purpurii-roz sunt in contrast cu florile albe. Prefera solurile profunde, umede si pozitii protejate.

 
Cichorium intybus - cicoare

Erbacee bienala sau perena. Tulpina erecta, cu ramificatii hispide, geniculate,30-120 cm inaltime. Radacini fusiforme, lungi, la rupere lasa un latex alb cu gust amar. Frunzele bazale in rozeta, petiolate, lamina oblong-lanceolate, lirat-pinatifide sau dintate, 30 x 12 cm. Frunzele caulinare sunt sesile, alterne, oblong-lanceolate.

 
Broussonetia papyrifera - dud japonez

Arbore dioic, originar din Japonia si Taiwan. Fibrele din scarta sunt folosite pentru fabricarea hartie, ideea atribuita lui Tshai Lun.

 
Arbori si arbusti
Asclepias currasavica

Asclepias currasavica - specie folosita ca planta ornamentala pentru gradini mici, in asociatie cu alte plante precum Echinacea purpurea, Ratibida pinnata, graminee ornamentale.

Numele genului deriva de la grecul ‘ Asklepios’ - zeul medicinii, referitor la proprietatile medicinale a unor specii a genului.

 
Vaccinium vitis-idaea

Vaccinium vitis-idaea - raspandita in Europa de N si atlantica, Asia si America de N, creste pe pajisti alpine si montane, molidisuri.

 
Celtis australis L. - sambovina

Arbore, 25 m inaltime. Trunchi drept, scurt; ritidom gri-cenusiu, neted, cu timpul apar fisuri longitudinale; ramuri orizontale sau usor pendule. Muguri ovali sau conici, cu scvame brune si peri albi. Frunze decidue, alterne, lamina lanceolata, 4-12 cm, varf acuminat, margine serata, baza rotunda si asimetrica

 
Maclura tricuspidata

Maclura tricuspidata - originara din America de Nord, folosita ca specie ornamentala, folosita pentru perdele de protectie.

 
Eriobotrya japonica Lindl

Arbore mic, 5-10 m inaltime; trunchi erect, diviz; ramuri tomentoase, erecte si espanse; scoarta gri-bruna, neteda; coroana deschisa, umbeliforma in varste adulte. Frunze persistente, alterne, simple; limb eliptic-lanceolat; margine serata; acuminate; nervatiuni lecundare sunt groase si profunde in limb, care pare umflat intre ele

 
Magnoliopsida
Cirsium alsophilum

Cirsium alsophilum - originara din S Europa, creste pe pasuni umede, la marginea raurilor si paraielor, de la 500 pana la 1800 m altitudine.

 
Thalictrum aquilegifolium

Thalictrum aquilegifolium - specie originara din Europa si Asia, creste in tufarisuri umede, fagete, de-a lungul raurilor, pasuni montane si alpine, de la 100 la 2400 m altitudine.

 
Oenothera biennis - luminita

Oenothera biennis este o specie bienala, originara din America de Nord, naturalizata in sudul Europei. A fost introdusa in Europa  in 1614.

 
Dictamnus albus L.

Dictamnus albus L. - specie originara din sudul Europei pana in nordul Chinei; perena de 1 m; tulpina noduloasa, erecta; frunze coriacee, compuse, alterne, 9-11 lobi, ovate, serate, 7,5 cm lungime; flori iregulate, albe-roz, 2,5 cm lungime, 5 sepale si 5 petale, 10 stamine; raceme terminale; fruct capsula cu 5 lobi.

 
Jasminum mesnyi

Jasminum mesnyi - pecie folosita in parcuri, gradini si terase, sau ca planta de apartament datorita infloriri abundente.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri