25
Oct
2009
Ribes uva-crispa - agris, strugurii ursului
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida
2
0

Denumire stiintifica – Ribes uva-crispa

Sinonime – Ribes grossularia L., Grossularia uva-crispa (L.) Mill.

Denumiri populare – acris, fragi de lemn alb, struguri ursului, struguri domnesti, uva crispina, Grossularia

Distributie si Habitat – originara din nordul Africii, Europa pana la Caucazi. Creste in padurile mixte si la marginea padurilor. Prefera ambientele racoroase, umede, la umbra sau semi-umbra, bogate in substanta azotata.

Descriere – arbust spinos, 1 m inaltime. Scoarta gri-brun, se exfoliaza. Tulpina bogat ramificata, divaricata. Ramuri lungi si subtiri, gri, cu varf galben-brun, pubescente in tinerete si glabre la maturitate. Frunze simple, cordiforme, 3-5 lobi, dintate, lung petiolate; pe partea superioara verde lucios, partea inferioara mai deschisa, toamna devina galben-rosu; gust amar. Flori monoice, hermafrodite, grupate cate 3, pedunculate; caliciu galben-verde sau brun-rosu, 0.5 cm, reflexe; corola campanulata, 5 petale alb-verde. Infloreste in aprilie-mai. Fruct baca ovala, 1 cm diametru, galben-verde sau rosietic, carnos, comestibil. Seminte ovat-eliptice, 2.5-3.6 x 1.5-2 mm, suprafata mata sau usor lucioasa, violet-inchis. 2n = 16

Rata de crestere

Tolerante – temperaturile pana la -30 ͦC. Nu tolereaza verile caniculare si secetoase.

Cerinte – sol fertil, bine-drenat, pH 6.5, semi-umbrit.

Management – nu necesita fertilizari. Mulcirea se aplica in fiecare primavara. Se tunde in fiecare an, vara, la 5 frunze; se tund si toate ramurile bolnave si cele uscate.

Propagare – se planteaza la 1.2-1.6 m distanta intre plante.

Boli si Daunatori – Botrytis sp., afidele, pasarile.

Proprietati si Utilizari – fructul contine vitamina A, B, C, potasiu.

Fructele au actiune laxativa si diuretica. 100-300 g suv de Ribes uva-crispa/ zi, 2-3 ori, dimineata si la pranz.

Florile bogate in nectar sunt importante pentru specia de albine Andraena tybialis.

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Proprietatile ceaiului verde

Contine un antioxidant de 100 de ori mai puternic si eficace decat vitamina C si de 25 de ori mai eficace decat vitamina E in protejarea celulelor. Inhiba cresterea noilor celule tumorale si distruge o parte din cele existente, fara a distruge cele sanatoase.

 
Agrimonia eupatoria L. - caoda racului, turita mare

Agrimonia eupatoria - erbacee perena cu rizom scurt si tulpina erecta, paroasa, de regula neramificata. frunzele bazale sunt aranjate in rozete. Este comuna in toata Europa, este rara in nordul Scotiei.

 
Anthyllis vulneraria L. - capul turcului, vatamatoare

Planta erbacee perena, polimorfa, rizom. Tulpina prostrata sau ascendenta, pubescenta, peri albi, 5-40 cm inaltime. Frunzele bazale, dispuse in rozeta; frunzele tulpinale alterne, imparipenat-compuse, foliole oblong-lineare, foliola terminala este mai mare decat cele laterale, glabre sau usor pubescente pe fata superioara, si setoase pe fata inferioara.

 
Pimenta racemosa (Mill.) J.W.Moore

Arbust sau arbore mic, 7.5-15 m inaltime; ritidom subtire, solzos, produce un trunchi solzos. Frunze cu miros puternic de rom, obovate pana la eliptice, 3-15 x 1.2-7.5 cm, acute pana la ingust rotunde la varf, coriacee.

 
Geranium robertianum L. - inchegatoare, napraznic

Erbacee anuala; tulpina ramificata, rosietica, 30-40 cm. Radacina fibroasa. Funze verzi, 6 cm lungime, opuse; limb palmat-sectat. Tulpina si frunzele sunt acoperite cu peri foarte fini. Flori roz-deschis, 1,5 cm diametru, grupate cate 2-4 la axila frunzelor; caliciu cu 5 sepale, paros; 5 petale rotunde, fiecare petala prezinta trei dungi albe

 
Arbori si arbusti
Acer campestre L.

Arbore, de 15-20 m inaltime si trunchiul de 0,7 m diametru, cu coroana rotunda si bogata in frunzis. Tulpina de obicei stramba si noduroasa, la maturitate scoarta formeaza crapaturi marunte si neregulate, avand culoarea cenusie-galbuie cu pete mai deschise, caracteristice. Lastarii tineri, galbeni-bruni, poarta muguri asezati opus, mici, alipiti de lujer si ciliati.

 
Halleria lucida

Halleria lucida - arbust sau arbore mic, sempervirescent, originara din Africa de S, creste in padurile de coasta, aproape de rauri.

 
Albizzia julibrissin

Albizzia julibrissin - cultivata ca specie ornamentala in parcuri si gradini, in grupuri de cate 3, sau in aliniamente stradale.

Genul a fost denumit de catre Antonio Duranzzini, in 1772 dupa italianul Filippo degli Albizzi.

 
Teline nervosa

Teline nervosa - endemic al insulelor Canare, creste pe rape, de la 650 pana la 700 m altitudine, in asociatie cu Aeonium undulatum, Carlina salicifolia, Crambe pritzelii, Hypericum canariensis, Olea europaea subsp. cerasiformis, Sonchus leptocephalus.

 
Pachira aquatica

Pachira aquatica creştere natural de-a lungul raurilor in America de Sud si Centrala. Este cultivat in intreaga lume ca specie ornamentala, in garduri vii sau solitar. Rezistent la seceta si inundatii.


Semintele de P. aquatica sunt delicioase crude, fierte sau prajite. Frunze tinere si florile sunt, de asemenea, comestibile. Semintele sunt bogate in proteine si ulei comestibil.
 
Magnoliopsida
Veronica serpyllifolia

Veronica serpyllifolia - specie erbacee perena, creste spontan in Europa, Asia si America de Nord, in locuri umede, pe langa cursurile de apa, pe pajisti, locuri inierbate, de la campie pana la 2500 m altitudine.

 
Viola odorata - toporas

Viola odorata - planta erbacee, perena, originara din Europa si Asia Mica, creste prin zavoaie, tufarisuri, lunci, pe marginea padurilor de foioase, in regiunea de campie si deluroasa.

 
Zinnia elegans

Zinnia elegans - erbacee anuala, originara din Mexic. Zinnia elegans a fost denumita in onoarea lui Johann Gottfried Zinn (1727-1759), profesor de anatomie si botanica la Universitatea din Gottingen (Germania), care a descris specia Zinnia peruviana.

 
Dombeya tiliacea (Endl.) Planch.

Arbust sau arbore mic, 3-10 x 2-7 m, trunchi ramificat, scoarta gri inchis, rugoasa. Frunze alterne, 4-9 x 3-7 cm, trilobate, baza cordata, margine dintata; fata inferioara acoperita cu peri fini; petiol pelos, 1-3 cm. Flori campanulate, 3-4 cm diametru, axilare sau terminale, solitare sau grupate in raceme; petale albe, obovate.

 
Akebia quinata

Liana lemnoasa, monoica, semi-sempervirescenta, perena. Tulpina gri-maronie cu lenticele proeminente. Frunze alterne, palmat-compuse, 5 foliole petiolate si stipelate. Foliolele sun oblonge pana la ovat-eliptice, baza rotunda; petiol 4,5 – 10 cm lungime. Inflorescenta racem axilar, pendule; florile barbatesti sunt dispuse terminal

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Plantago media L.

Plantago media - planta erbacee perena, originara din Europa si Asia, creste pe pasuni aride, de la campie pana la 2000 m altitudine.

 
Daphne striata Tratt.

Daphne striata - specie originara din Alpi, creste pe pasuni pietroase, uscate si paduri rare, de la 1500 pana la 2700 m altitudine.

 
Valeriana montana L.

Valeriana montana - specie erbacee perena, originara din S Europa, creste pe substraturi calcaroase, umede, pe langa rauri, de la 300 la 2300 m altitudine.

 
Veronica aphylla L.

Veronica aphylla - specie erbacee perena, originara din S Europa, creste pe pasuni alpine, de la 1500 pana la 2800 m altitudine.

 
Viburnum propinquum

 Viburnum propinquum - arbust sempervirescent, originar din centrul Chinei, Taiwan, si Filipine, creste de la 400 la 1300 m altitudine.

 

Categorii

Link-uri