|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Robinia pseudoacacia Sinonime – Denumiri populare – black locust, salcam, Distributie si Habitat – originar din New York pana in Minnesota, sudul Virginier, sud Dakota, si Oklahoma. Descriere – arbore, 25 m inaltime; coroana iregulata, ovala, deschisa. Lujeri maroni, subtiri, prezinta spini rosi-maroni de 1.5-2.5 cm lungime. Muguri mici, suprapusi. Frunze alterne, imparipenat-compuse; 7-19 foliole eliptice, obovate, opuse, margine intreaga, nervatiune penata, 4-5 cm lungime, verde sau verde glauc, toamna devin galbene. Inflorescenta racem, 12-30 flori papilionate, fragrante, floare 1.8-2 cm lungime; rahis verde, 8-20 cm lungime. Peduncul 7-9 x 0.5-1 mm, verde-rosietic. Caliciu verde, 5 sepale unite la baza; lobi de 2 mm, acuti. Corola alba; vexilum (stindard sau petala superioara) 1.6 cm, cu o pata galben-verzuie pe mijloc; aripi (petale laterale) 1.6-1.8 x 0.5-0.6 cm; carena este formata din 2 petale unite spre varf, varf galben-verzui, protejeaza staminele si ovarul; 10 stamine, 1.5-2 cm lungime, polen galben pal; ovar superior, 1.5 cm; stil 0.7-0.8 cm, pubescent. Fruct pastaie Rata de crestere – repede. Tolerante – solurile alcaline, seceta, vantul si frigul. Cerinte – creste pe soluri bogate in humus, bine drenate, neutre pana la acide, in plin soare sau semiumbra. Management – are nevoie de tunderi pentru a forma o structura puternica. Propagare – prin seminte, in martie-mai. Boli si daunatori – Aglaospora anomala, Diaporthe oncostoma, Nectria galligena. Controlarea acestor boli se face prin tunderea partilor afectate. Phytophthora parasitica poate ataca plantele de 1-3 saptamani crescute in sere. Cladosporium epiphyllum, Cylindrosporium solitarium, Gloeosporium revolutum, Phleospora robiniae si Phyllosticta robiniae sunt ciuperci care produc pete negre pe frunze. Megacyllene robiniae, adulti se hranesc cu polenul. Odontota dorsalis ataca frunzele tinere, in luna mai. Parteneri naturali si de gradina – Sambucus nigra. Cultivaruri si varietati – ‘Decaisneana’ si ‘Idaho’ - cultivare cu flori roz; ‘Crispa’ si ‘Inermis’ - cultivare fara spini; ‘Aurea’, ‘Dissecta’, ‘Frisia’, ‘Macrophylla’ si ‘Unifolia’ – cultivare cu foliaj variegat. Proprietati si Utilizari – toate partile plantei in-afara de flori sunt toxice. Scoarta este otravitoare pentru cai, bovine, oi si pasari domestice. Fructele atrag pasarile si veveritele. Extractele apoase din flori, au reactia slab alcalina, tamponeaza aciditatea stomacala in exces. Se utilizeaza doar florile uscate, fara rahisyl inflorescentei, sub forma de infuzie, o lingura la o cana cu apa, se pot bea 2-3 cani pe zi. Din florile de salcam se pot face clatite. Florile fara axul inflorescentei, se spala bine si se pun la stors pe un prosop. Se face aluatul pentru clatite si se adauga florile de salcam. Pofta buna! Mit, Legenda si Folclor - scoarta, in medicina traditionala, era folosita pentru hiperaciditatea gastrica, in ulcerul gastric si duodenal, si purgativ. Bibliografie Arthur Harmount Graves – Illustrated Guide to Trees and Shrubs – Dover Publications 1992 Bojor Ovidiu – Ghidul Plantelor Medicinale si Aromatice de la A la Z – Fiat Lux, 2003 C.Colston Burrell – Native Alternatives ti Invasive Plants – Brooklyn Botanic Garden, 2006 Guy Sternberg, James W. Wilson, Jim Wilson – Native Trees for North American Landscapes – Timber Press, 2004 John R. Hartman, Thomas P.Pirone, Mary Ann Sall – Pirone’s Tree Maintenance – Oxford University Press, 2000 John W. Everest, Thomas A. Powe, John D. Freeman – Poisonous Plants of the South United States
Imagini
Vezi si
 Arbori si arbusti
Ribes uva-crispa - agris, strugurii ursului
Arbust spinos, 1 m inaltime. Scoarta gri-brun, se exfoliaza. Tulpina bogat ramificata, divaricata. Ramuri lungi si subtiri, gri, cu varf galben-brun, pubescente in tinerete si glabre la maturitate. Frunze simple, cordiforme, 3-5 lobi, dintate, lung petiolate Mutisia subspinosa Cav.
Subarbust volubil, 2-3 m lungime. Tulpina slab ramificata, glabra, ondulata, galben-verde, 3-aripata, aripi verzi, dintat-spinoasa, muguri axilari sunt alb-tomentosi. Frunze alterne, sesile; limb hastat, 8-10 x 0.6-1.3 cm, verde deschis, margini dintate, 10-14 perechi de dinti mucronati, varf lung-atenuat si terminat cu un carcel Indigofera jucunda
Indigofera jucunda - arbust sau arbore mic, sempervirescent; originara din padurile Africii, Kwazulu-Natal, pe langa roci si rauri. Cotinus coggygria - scumpie
Cotinus coggygria creste spontan din Europa pana in China. Scumpia este des folosit ca specie de gradina datorita inflorescentelor purpuriu-roz si frunzelor purpurii a unor cultivare. Aesculus hippocastanum - castan porcesc
Aesculus hippocastanum - se foloseste in parcuri si gradini, ca arbore de aliniamente, solitar sau in grupuri. Florile sunt melifere, iar semintele contin amidon, albumine, tanin, saponina si ulei comestibil, din care se poate fabrica sapun, ulei tehnic, clei, medicamente. Specia nu prezinta interes forestier, lemnul fiind de calitate inferioara. Magnoliopsida
Digitalis grandiflora
Digitalis grandiflora - specie perena, pubescenta; arealul natural este Eurosiberian, creste la marginea padurilor, si boschetelor, de la campie pana la 1600 m altitudine. Verbena tenuisecta
Erbacee perena. Tulpina procumbenta sau decumbenta, 10-30 x 30-120 cm, cu 4 muchii, peri. Frunze tri-lobat sau tri-penatsectat, lobi lineari, 2-3.5 x 2-3 cm, intregi sau dintate, varf obtuz. Flori solitare la axila bracteelor, albastre, violet, rosu-purpuriu, lila, sau alb. Caliciu tubular, 5 sepale inegal dintate 6-9 mm, lineare, varf acut. Oxalis corniculata
Oxalis corniculata - originara din Europa de S, de unde s-a raspandit si pe alte continente fiind introdusa ca specie ornamentala, creste de la campie pana la 1500 m altitudine. Bartsia alpina
Bartsia alpina - originara din Europa de S, Groenlanda si America de N, creste pe pasuni umede si substrat calcaros, de la 1700 la 2600 m altitudine. Nepenthes L.
Specii erbacee perene, dioice. Tulpina 5 cm diametru. Frunze de culoare verde pana la verde-galbui cu nervura principala, care se termina cu un carcel de forma cilindrica care este mai lung decat limbul frunzei, terminat cu un ulcior. Inflorescenta panicul sau racem. Glandele digestive sunt localizate in interiorul peretilor ulciorului. Seminte sunt mici si filiforme.
Comentari
|
 
Ultimele articole
Bistorta officinalis Delarbre
Bistorta officinalis - erbacee perena, originara din Europa, Asia si America de N, creste pe fanete, pasuni umede, turbarii, de la 900 pana la 2000 m altitudine. Boltonia asteroides (L.) L Her.
Boltonia asteroides - originara din America de Nord, pe soluri umede sau marginea canalelor. Campanula cochlearifolia Lam.
Campanula cochlearifolia - originara din S Europa, Pirinei si Balcani, creste pe stanci, grohotisuri, in pajisti pietroase din regiunea alpina, pe substrat calcaros, de la 800 pana la 3000 m altitudine. Campanula barbata L.
Campanula barbata - originara din Europa, creste prin pasuni si fanete, locuri pietroase si stancarii, de la 1200 pana la 2600 m altitudine. Achillea roseo-alba Ehrend.
Achillea roseo-alba - originara din S si C Europei, creste pe pasuni fertile si terenuri arate, de la campie pana la 1500 m altitudine.
Categorii
Link-uri
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
