![]() |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Rosa gallica L. Denumiri populare - rosa rossa, french rose, red officinal rose. Distributie si Habitat – creste din centrul si sudul Europei pana in Irak. A fost gasit si in Turcia, pe dune. Descriere – arbust, 100-150 cm inaltime; sistem radical robust, lignificat, produce stoloni subterani. Tulpinile sunt verzi, cu puncte rosii. Frunze imparipenate; 3-7 foliole, ovale sau eliptice, sesile sau scurt petiolate, margine serata, suprafata superioara glabra si lucioasa, partea inferioara e mai deschisa si are numerosi peri glandulari; petiolul are doua stipele lineare, aripate. Flori solitare; pedunculul, receptaculul si suprafata externa a sepalelor sunt acoperiti cu peri glandulari; 5 sepale lanceolate si lung acuminate, unele sunt simple altele au apendici laterali; 5 petale rosii inchis si matasoase; stamine numeroase. Infloreste in iunie-iulie. Rata de crestere – incet. Tolerante – temperaturile pana la -25 °C. Propagare – prin seminte, germineaza dupa doi ani. Pentru a scurta aceasta perioada de germinare, semintete se stratifica timp de 2-3 saptamani in turba umeda la 27-32 °C. Se pastreaza la 3 °C pentru alte 4 luni, timp cand pot germina. Prin butasire, butasi semi-lignificati, in iulie in sera umbrita; au nevoie de circa 12 luni pentru a fi pregatiti pentru transplantare la loc definitiv. Cultura – creste pe soluri bine-drenate, in plin soare. Parteneri naturali si de gradina – Artemisia ‘Powis Cstle’, Rosa canina, Rosa phoenica, Rosa moschata, Rosa damascena. Cultivaruri si varietati – ‘Versicolor’, R. o. var. officinalis. Proprietati si Utilizari – petalele au proprietati aromatizante, digestive, astringente, antiinflamatoare. Petalele se culeg in mai-iunie. Se usuca la umbra, in locuri bine aerisite; se conserva in recipiente de sticla sau portelan. Rosa gallica este utilizata in sectorul parfumurilor si a produselor cosmetice; in industria farmaceutica se foloseste ca aromatizant al preparatelor cu gust neplacut. Petalele sunt astringente intestinale si digestive. Uz intern – infuzie de petale – 1-2 g in 100 ml apa. Doua-trei cesti pe zi. Uz extern – infuzie de petale – 3-6 g in 100 ml apa. Pentru gargare, spalari si comprese pentru buze si gura. Tinctura vinoasa – 10 g in 100 ml vin alb, se pune la macerat 5 zile. Se aplica comprese pe zona iritata. Mit, legenda si folclor – a fost cultivata de catre greci si romani, si a fost des intalnita in gradinile medievale.
Vezi si
![]() ![]() Acer negundo - arbore deciduu, dioic, originar din America de Nord, cultivat pe tot globul in scopuri ornamentale. ![]() Specie originara din America de Nord, se gaseste la altitudini de pana la 1500 m; in Romania este foarte putin intalnita in parcuri si gradini ca specie ornamentala. Din frunze, ramuri si scoarta se extrage un ulei aromatic folosit in medicina. ![]() Tilia platyphyllos - specie termofila, creste doar la campie si pe dealurile joase, din Europa si Asia de Vest. Arbore caduc, folosit ca arbore decorativ, in parcuri, si pentru aliniamente stradale. ![]() Yucca aloifolia - este originara din Mexic, creste in zonele de coasta, in padurile de pin, impreuna cu Yucca gloriosa, Yucca filamentosa, Opuntia ficus-indica, Sabal etonia si Sabal palmetto, pana la 1800 m altitudine. ![]() Numele genului ‘Buddleja’ a fost dat dupa Adam Buddle. Numele ‘davidii’ este dat dupa misionarul si naturalist francez Father Armand David, care a descoperit specia in 1869. Specie infestanta sau invaziva. ![]() ![]() Silene nutans - originara din Europa, Africa de N, creste pe coaste insorite, prin poieni, pe stanci, de la campie pana in regiunea montana. ![]() Ibicella lutea - erbacee anuala, originara din Bolivia, sudul Braziliei si nordul Argentinei. ![]() Calystegia soldanella - specie cosmopolita, creste pe dune maritime si soluri nisipoase. ![]() Valeriana montana - specie erbacee perena, originara din S Europa, creste pe substraturi calcaroase, umede, pe langa rauri, de la 300 la 2300 m altitudine. ![]() Erbacee rizomatoasa, glabra sau hirsuta. Tulpina erecta, cilindrica sau muchiata, simpla sau ramificata, 30-60 cm x 6 mm. Frunze petiolate, limb cordiform, margine iregulat serata sau crenata, varf acuminat, baza asimetrica, nervatiune penata; petiol 9-11 cm lungime. |
Ultimele articole
![]() Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire. ![]() In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. ![]() Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer... ![]() Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.
Categorii
Link-uri
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||
![]() |