|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Rosmarinus officinalis L. Sinonime – Rosmarinus lavandulaceus Noe Denumiri populare – biberye, rosmarin, rosmarino officinale, rosemary, morskaja rosa, romèro. Distributie si Habitat – originare din regiunile mediteraneene. Descriere – arbust sempervirescent, 50 – 300 cm; tulpina erecta, latita la baza, foarte ramificata; in partea inferioara a trunchiului scoarta se exfoliaza in fasii longitudinale, de culoare maronie-inchis. Frunzele sunt coriacee, persistente, sesile, lineare; suprafata superioara e verde lucioasa, cea inferioara este alba. Florile sunt reunite in grupuri la axila frunzelor; caliciu tubular; corola tubulara, albastra-violet. Tolerante – perioadele lungi de sol rece sau umed. Cerinte – are nevoie de soluri acide si bine drenate, moderat fertile, in expozitii insorite. Rezista pana le temperaturi minime de (-9) – (-7) °C. Plantele se protejeaza de gerurile invernale. Propagare – seminte, primavara, in sera la 20 °C. semintele germineaza dupa 1-2 saptamani. Prin butasi, dupa inflorire. Parteneri naturali si de gradina – Buddleja davidii, Canna ‘Pretoria’, Chrysanthemum x superbum, Cistus sp., Lavandula sp., Salvia sp., Verbena. Cultivare si varietati – ‘Prostratus’, ‘Arp’, ‘Benenden Blue’, ‘Pinkie’, Primley Blue’; R. o. var. albiflorus, Proprietati si Utilizari – ramurile cu frunze au proprietati aromatizante, aperitive, digestive, antispasmatice, diuretice, balsamice, antiseptice, stimulante. Ramurile tinere cu frunze se culeg primavara, evitand cele lignificate. Ramurile se usuca la umbra dispuse in straturi subtiri, sau reunite in buchete; se conserva in recipiente de sticla sau portelan. Din rozmarin se obtin uleiuri esentiale, utilizati in parfumerie si cosmetica, in lichioruri si farmacie. Pentru uzul intern, rozmarinul, are proprietati digestive, antispasmotice si carminative. Pentru uz extern este un bun antispetic. Uz intern – ramurile – pentru o buna digestie, stimularea diurezei, calmarea tusei, fortificant al organismului, se face o infuzie din 1 g in 100 ml apa. O ceasca dupa mesele principale. Tinctura din 2 g in 100 ml alcool de 70 °, macerat pentru 5 zile; jumate de lingurita, cu zahar. Tintura vinoasa din 2 g in 100 ml de vin, macerat pentru 5 zile; un pahar mic dupa mese. Uz extern – ramurile – pentru purificarea pieli, pentru reumatism. Infuzie din 5 g in 100 ml apa; spalari, clatiri si gargare, comprese si bai partiale. Bibliografie Clive Lane – Plants for Small Spaces – Horticulture Books, 2005 Jo Aann Gardner – Herbs in Bloom – Timber Press, 2005 Sarah Garland – The Complete Book of Herbs & Spices – Frances Lincoln, 2006 Umberto Boni, Gianfranco Patri – Guida Pratica e Illustrata per Riconoscere e Usare le Erbe – Gulliver, 1997
Imagini
Vezi si
 Farmacia Verde
Stellaria media (L.) Vill.
Denumiri populare – Italia: centocchio, erba lugarina, erba di li addine; engleza: chickweed, satin flower. Stellaria media - erbacee perena, 80 cm; tulpina verde, patrata in sectiune, taratoare cu ramuri ascendente, la internoduri emite radacini la contactul cu pamantul. Frunze oval-eliptice, baza laminei este rotunda sau cordiforma, varful este acuminat, margine intreaga Marrubium vulgare - voronic
Planta erbacee perena; radacina fusiforma. Tulpina dreapta, lemnoasa si rigida, pubescenta, 30-100 cm inaltime. Frunze petiolate, opuse, verde-gri, pubescente pe partea inferioara; lamina ovata sau suborbiculara, margine iregulat-dintata, varf rotund sau obtuz, baza subcordata, 2.5-5 cm lungime; petiol 1-2 cm lungime. Kallstroemia maxima (L.) Hook. & Arn.
Specie care creste in paduri, in sezoanele secetoase, in arii deschise, la marigini de drumuri, si campii. Creste pana la 850 m altitudine. Originara din Porto Rico, unde creste si Kallstroemia pubescens. Hypericum perforatum L. - sunatoare, pojarnita
Planta erbacee perena, 30 – 100 cm inaltime. Tulpina cilindrica, cu doua muchii latrale, lemnoasa la baza, ramificata, rosietica. Frunze opuse, oblong-lanceolate, varf acute-rotund, baza acuminata, margini intregi, revolute, sesile, 1.5-4 cm lungime, pe ambele fete cu puncte negre. Flori numeroase grupate in corimbe terminale Broussonetia papyrifera - dud japonez
Arbore dioic, originar din Japonia si Taiwan. Fibrele din scarta sunt folosite pentru fabricarea hartie, ideea atribuita lui Tshai Lun. Arbori si arbusti
Symphoricarpos - hurmuz
Arbusti decidui, prostati sau erecti, 90-120 cm; originari din U.S.. Mugure solzos, 1,5 mm lungime. Frunze simple, opuse, scurt petiolate, 7 cm lungime. Inflorescenta racem. Flori campanulate, in raceme mici. Tubul caliciului usor globos; corola campanulata, 4-5 lobi. Fruct drupa, 1-1,5 cm diametru; S. albus si S. occidentalis fructe albe, S. orbiculatus fructe roz-coral. Un fruct contine doua seminte oblonge. Westringia rigida
Arbust, 3 m inaltime. Frunze dispuse in verticile de cate 3 (4), mai aglomerate catre varf, lineare, 1.5 cm lungime, acuminate-mucronate, verde stralucitor pe partea superioara si albe pe dos cu nervura principala proeminenta, margini revolute. Thunbergia grandiflora Roxb.
Planta perena, volubila. Tulpina subtire, verde, 2 m inaltime. Frunze opuse, limb ovat-lanceolate, varf acuminat, baza cordata, margine intreaga, iregulat lobate sau dintate, 15 x 10 cm, scurt petiolate; 3-5 nervuri. Flori albastre cu galben, alba spre exterior, 8 x 8 cm, dispuse in buchete cu pedicel individual de 4-5 cm lungime, tubul corolei 3 cm lungime Jasminum nudiflorum Lindl.
Specie decidua originara din China. Tulpini verzi, 60-90 cm inaltime, 1-2 m diametru; muchiate; formeaza radacini adventive. Muguri florali maronii-rosietici, ovoizi. Frunze decidue, opuse, penat-compuse, 3 foliole oblonge; sesile. Flori solitare, 6 petale, 1-2 cm diametru. Perioada de inflorire ianuarie-martie, inainte de infrunzire. Fruct baca, carnos, negru la maturatie. Goniothalamus dumontetii
Arbore mic; tulpina 6 m inaltime, subtire. Lujerii sunt pubescent. Frunze cu lamine obovate, 9-19 x 3.5-5.5 cm, varf scurt acuminat, baza acuta, subcoriacee, nervura mijlocie subglabra, nervurile secundare 10-13 perechi; petiol 3.5-10 mm, usor pubescent. Magnoliopsida
Cotoneaster horizontalis
Arbust deciduu sau semi-sempervirescent, prostrat, 50-150 cm inaltime si 1,2-1,8 m latime, des ramificat, cu ramuri dispuse orizontal. Mugurii sunt roz care se deschid primavara. Frunzele suborbiculare sau eliptice, lucioase, verzi inchis. Florile sunt roz, mici, aproape sesile, 1-2; antere albe; infloreste in mai-iunie; atrag albinele. Acer palmatum - artar japonez
Acer palmatum originara din China, Korea si Japonia. Cultivat pentru frunzele verzi sau rosii. Echeveria pulvinata
Suculente perene. Tulpina scurta cu o rozeta de frunze la baza. Frunzele sunt de 5-7.5 cm lungime, obovat-spatulate, concave, tomentoase. Inflorescenta laterala, 20-30 cm lungime, flori campanulate, galben-portocalii; 5 sepale, 5 petale, 10 stamine. Dovyalis caffra
Dovyalis caffra – fructe comestibile, cu continut ridicat de vitamina C (80-120 mg/g), potasiu (600 mg), se pot face dulceturi si jeleuri Globularia cordifolia
Subarbust; tulpina prostrata sau taratoare cu soloni. Tulpini florifere, 2-14 cm fara frunze sau cu 1-2 bractee. Frunze sempervirescente, alterne, lamina uninerva, coriacee, 4-7 x 10-20 mm, obovate sau spatulate, suborbiculare, varf rotund, mucronate; petiol 2-4 cm. |
Ultimele articole
Nerium oleander - leandru
Nerium oleander - leandrul- specie sempervirescenta, ornamentala, folosita ca specie solitara, in grupuri sau sub forma de garduri vii. Florile pot fi simple sau duble, frunzele verde simplu sau variegate. Caesalpinia gilliesii
Caesalpinia gilliesii - specie originara din regiunile temperate si subtropicale ale Americi de Sud, cultivata pe toate continentele ca specie ornamentala in parcuri si gradini; se poate naturaliza in zonele unde clima este prielnica. Petunia hybrida
Petunia hybrida - specie erbacee, anuala, folosita ca specie ornamentala in parcuri, gradini si terase. Deriva din incrusisarea speciilor Petunia integrifolia si Petunia axillaris de catre Atkins, in 1834. Parnassia palustris
Parnassia palustris - numele genului deriva de la latinul Parnassus = Parnas, in mitologia freaca este considerat sediu al frumusetii, in relatie cu aspectul plantei si a habitatului sau. Cyclamen purpurascens
Cyclamen purpurascens - specie bulboasa, creste in padurile de fag, la 0-1900 m altitudine. Cultivata ca specie ornamentala de gradina sau in ghivece.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
