|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Rosmarinus officinalis L. Sinonime – Rosmarinus lavandulaceus Noe Denumiri populare – biberye, rosmarin, rosmarino officinale, rosemary, morskaja rosa, romèro. Distributie si Habitat – originare din regiunile mediteraneene. Descriere – arbust sempervirescent, 50 – 300 cm; tulpina erecta, latita la baza, foarte ramificata; in partea inferioara a trunchiului scoarta se exfoliaza in fasii longitudinale, de culoare maronie-inchis. Frunzele sunt coriacee, persistente, sesile, lineare; suprafata superioara e verde lucioasa, cea inferioara este alba. Florile sunt reunite in grupuri la axila frunzelor; caliciu tubular; corola tubulara, albastra-violet. Tolerante – perioadele lungi de sol rece sau umed. Cerinte – are nevoie de soluri acide si bine drenate, moderat fertile, in expozitii insorite. Rezista pana le temperaturi minime de (-9) – (-7) °C. Plantele se protejeaza de gerurile invernale. Propagare – seminte, primavara, in sera la 20 °C. semintele germineaza dupa 1-2 saptamani. Prin butasi, dupa inflorire. Parteneri naturali si de gradina – Buddleja davidii, Canna ‘Pretoria’, Chrysanthemum x superbum, Cistus sp., Lavandula sp., Salvia sp., Verbena. Cultivare si varietati – ‘Prostratus’, ‘Arp’, ‘Benenden Blue’, ‘Pinkie’, Primley Blue’; R. o. var. albiflorus, Proprietati si Utilizari – ramurile cu frunze au proprietati aromatizante, aperitive, digestive, antispasmatice, diuretice, balsamice, antiseptice, stimulante. Ramurile tinere cu frunze se culeg primavara, evitand cele lignificate. Ramurile se usuca la umbra dispuse in straturi subtiri, sau reunite in buchete; se conserva in recipiente de sticla sau portelan. Din rozmarin se obtin uleiuri esentiale, utilizati in parfumerie si cosmetica, in lichioruri si farmacie. Pentru uzul intern, rozmarinul, are proprietati digestive, antispasmotice si carminative. Pentru uz extern este un bun antispetic. Uz intern – ramurile – pentru o buna digestie, stimularea diurezei, calmarea tusei, fortificant al organismului, se face o infuzie din 1 g in 100 ml apa. O ceasca dupa mesele principale. Tinctura din 2 g in 100 ml alcool de 70 °, macerat pentru 5 zile; jumate de lingurita, cu zahar. Tintura vinoasa din 2 g in 100 ml de vin, macerat pentru 5 zile; un pahar mic dupa mese. Uz extern – ramurile – pentru purificarea pieli, pentru reumatism. Infuzie din 5 g in 100 ml apa; spalari, clatiri si gargare, comprese si bai partiale. Pozele au fost realizate in Parcul Natural Regional de Narbonnaise, Franta. Bibliografie Clive Lane – Plants for Small Spaces – Horticulture Books, 2005 Jo Aann Gardner – Herbs in Bloom – Timber Press, 2005 Sarah Garland – The Complete Book of Herbs & Spices – Frances Lincoln, 2006 Umberto Boni, Gianfranco Patri – Guida Pratica e Illustrata per Riconoscere e Usare le Erbe – Gulliver, 1997
Imagini
Vezi si
 Farmacia Verde
Arctium lappa L.
Erbacee bianuala, 1 m inaltime, radacina pivotanta, ramificata, 30-60 x 6 cm. Frunze alterne, triangular-ovate, cordate, margini ondulate, 75-30 cm, verzi pe fata superioara si pubescent albicioase pe cea inferioara si cu nervatiuni evidente. Inflorescenta capitul globos, 1.8-3.7 cm diametru; flori tubulare, hermafrodite Anthyllis vulneraria L. - capul turcului, vatamatoare
Planta erbacee perena, polimorfa, rizom. Tulpina prostrata sau ascendenta, pubescenta, peri albi, 5-40 cm inaltime. Frunzele bazale, dispuse in rozeta; frunzele tulpinale alterne, imparipenat-compuse, foliole oblong-lineare, foliola terminala este mai mare decat cele laterale, glabre sau usor pubescente pe fata superioara, si setoase pe fata inferioara. Santolina chamaecyparissus - limbricarita
Specie perena, tulpina 10-60 cm inaltime, erecta sau pendenta; lujeri nefloriferi sunt verde-gri-tomentos; lujerii floriferi sunt simpli, fara frunze inainte de inflorescenta. Frunze des pectinat-dintate pana la penatsectate. Involucru 6-10 mm latime, emisferic, subtruncat sau nu, sau slab rotunde la baza; bractei lanceolat-ovate, carinate, cele interioare cu varf rotund. Flori dispuse in capitul, galben stralucitor. Eucalyptus globulus Labill.
Arbore sempervirescent, 25-70 m inaltime x 5 m diametrul bazei trunchiului. Ritidom aspru, gri care se exfoliaza in partile superioare a trunchiului si ramuri, in fasii lungi. Muguri 12-15 x 12-25 mm. Frunzele tinere sunt opuse, doua cate doua, unite intre ele la baza, verde-glauc, 6-15 cm lungime; frunzele adulte alterne, 15-35 cm lungime, lanceolate si arcuate, baza asimetrica, varf lung-acuminat; petiol robust. Ribes uva-crispa - agris, strugurii ursului
Arbust spinos, 1 m inaltime. Scoarta gri-brun, se exfoliaza. Tulpina bogat ramificata, divaricata. Ramuri lungi si subtiri, gri, cu varf galben-brun, pubescente in tinerete si glabre la maturitate. Frunze simple, cordiforme, 3-5 lobi, dintate, lung petiolate Arbori si arbusti
Ficus carica
Ficus carica - specie cultivata de peste 5000 de ani in vestul Asiei, nu se cunoaste locul de provenienta. Lagerstroemia indica L.
Arbore deciduu. Coroana globoasa-espansa. Trunchi nodos, latit la baza. Ritidom subtire, alb-galbui, neted, lucios. Frunze decidue, opuse sau alterne, distice, aproape sessile, lamina glabra, elliptic-lanceolata, verde lucios pe partea superioara, verde deschis opac pe cea inferioara, margine intreaga, varf acut, 7 x 2-3 cm Taxus baccata
Taxus baccata - specie raspandita in Europa, Asia de V, Africa de N, creste sporadic in etajul montan, prin paduri de fag, adesea pe stanci, izolat sau in palcuri. Cytisus hirsutus
Cytisus hirsutus – originara din Europa centrala si de E, Asia Mica, creste prin boschete, locuri aride, de la campie pana la 1400 m altitudine. Alnus incana (L.) Moench - anin alb
Arbore sau arbust manoic, care poate ajunge 20 m, cu tulpina adeseori stramba, coroana cu ramuri groase, ascendente, frunzis bogat, lujerii în tinerete cenusii, pubescenti. Scoarta neteda, lucioasa, cenusie albicioasa, la exemplarele batrane, spre baza cu crapaturi putin adanci. Frunzele lat eliptice pana la ovate, de 4-10 cm lungime, 4-6 cm latime, la baza rotunjite, dublu dintate si lobulate, varf ascutit, pe fata verzi cenusii, pe dos albe cenusii, paroase; dispuse altern. Magnoliopsida
Noua specie de Chirita (Gesneriaceae) din Yunnan, China
Genul Chirita (Gesneriaceae)cuprinde 110 specii distribuite in sudul Chinei si Vietnam. In 2004, unul din autori (HJ) a gasit o specie de Chirita in timpul lucrului sau pe domeniul padurii tropicale din sudul provinciei Yunnan. Saxifraga hostii
Saxifraga hostii - specie subendemica in Italia, creste pe stanci umbrite, fisurile rocilor calcaroase, de la 500 pana la 2500 m altitudine. Hoffmannia regalis
Arbust sempervirescent, 1.2 m inaltime. Tulpina cu 4 muchii. Frunze opuse, membranoase, catifelate, verde inchis pe partea superioara si rosietica pe partea inferioara, nervatiune evidenta; limb oblong-lanceolat, margine intreaga, varf acut, baza cuneata, 8-12 x 20-30 cm. Inflorescente cime axilare. Caliciu cu 4 sepale. Echeveria pulvinata
Suculente perene. Tulpina scurta cu o rozeta de frunze la baza. Frunzele sunt de 5-7.5 cm lungime, obovat-spatulate, concave, tomentoase. Inflorescenta laterala, 20-30 cm lungime, flori campanulate, galben-portocalii; 5 sepale, 5 petale, 10 stamine. Buglossoides purpurocaerulea
Buglossoides purpurocaerulea - specie perena, originara din Europa meridionala, creste pe pasunile uscate, pe terenuri calcaroase si bogate in humus, de la campie pana la 1000 m altitudine. |
 
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1
Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire. Gradina de trandafiri
In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. Noapte de vara
Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer... Rozarium
Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea. S-au copt capsunii
Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)
Categorii
Link-uri
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
