|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Saccharum officinarum L. Sinonime – Denumiri populare – trestie de zahar, sugar cane, cane de azucar, ampeu, cana dulce, canna da zuccheri, canne de sucre, may mia, sakhara, teboe, tebu, uuka, Zukerrohr. Distributie si Habitat – originara din Noua Guinee, este cultivata pentru tulpina bogata in zahar in India, China, Africa, America de Sud, Australia. Descriere – erbacee perena, tulpina neramificata, 3-4 m inaltime, 3-5 cm diametru. Radacini de doua feluri, primul tip se formeaza din butas dupa plantare, sunt subtiri si ramificate; al doilea tip din primordiile lastarilor se dezvolta radacini carnoase si mai putin ramificate; cu varsta toate radacinile devin maro si se usuca. Frunze linear-lanceolate, 1.5 m lungime, 10 cm latime la baza, margini usor serate; nervura principala proeminenta, alba, concava pe partea superioara, si verde pe partea inferioara. Flori dispuse in panicule terminale, 1 m lungime. Spicurile sunt dispuse in perechi, unul pedicelat iar celalalt sesil, cu peri matasosi argintii. Glume egale, cartacee. Seminte ovate, galben-maro, 1 cm lungime. 2n = 80 Cerinte – climat cald, soluri fertile, apa abundenta. Cultivaruri si Varietati – ‘Pele’s Smoke’ tulpini purpurii. ‘Violaceum’. Proprietati si Utilizari – Radacinile au proprietati diuretice. Tulpina este dulce, emolienta, laxativa, diuretica, afrodisiaca, expectorant si tonic. Mit, Legenda si Folclor – Cortés a incurajat cultivarea trestiei de zahar in 1530. inainte de Cortés in Mexic si India au inceput sa produca miere, sau sirop distilat din frunze sau tulpini. In 1600, Brazilia era cea mai mare cultivatoare de trestie de zahar, dupa care si Africa, India, Australia, si Hawaii. Bibliografie Ivan A. Cross – Medicinal Plants of the World – Humana Press, 2005 R. H. M. Langer, G. D. Hill – Agricultural Plants – Cambridge University Press, 1991 William W. Dunmire, Evangeline L. Dunmire – Gardens of New Spain – University of Texas Press, 2004
Vezi si
 Flori
Mercurialis annua
Anuala glabra sua usor pubescenta. Tulpina erecta, ramificata, 10-50 cm inaltime. Frunze stipelate, opuse, 1.5- 5 cm, ovate sau eliptic lanceolate, margine crenat-serata; petiol 0.2-1.5 cm. Dioica, ocazional monoica. Nolina texana S. Watson
Specie perena, sempervirescenta. Tulpina lignificata (lemnoasa) la baza. Frunze sempervirescente, lineare, verde-galben, 50-80 x 2-4 mm, margine intreaga sau fin dintata. Inflorescenta panicul-compus, 25-60 cm lungime, scurt pedunculate; bracteel bazale, 25-60 cm x 11-21 mm. 6 tepale galben-verde, ovat-eliptice, 2.5-3.5 mm. Ranunculus asiaticus
Erbacee perena, tulpina 7-40 cm inaltime. Frunzele caulinare difera de cele bazale, cele bazale sunt lobate, iar cele caulinare sunt sectate. Floare 3-5 cm diametru, alba, galbena sau rosie; 3-5 sepale caduce; 5 petale sau mai multe; stamine numeroase. Fruct achena, varf acuminat recurbat, 4,5-5,6 x 3,0-3,7 mm, papus maro. 2n = 16. Echinacea purpurea
Erbacee perena, rizom cilindric. Tulpina rosietica, 80-100 cm inaltime, hirsuta-usor pubescenta, ramificata. Frunze alterne, petiolare, lanceolat-ovate, margine serata, usor pubescente; spre varful tulpinii frunzele sunt sesile. Liliopsida
Allium brussalisii (Aliaceae), noua specie din Grecia
Genul Allium (Alliaceae) este reprezentat in Grecia prin 85 de specii, cu 22 din acestea descoperite in ultimi 25 de ani. Specia Allium brussalisii este foarte mica si are o inflorire diferita de celelalte specii ale genului, toamna. Specii de Agapanthus. Cultivare si intretinere
Denumiri populare pentru Agapanthus: Engleza - Lily of the Nile; Africa – agapant; Zulu – ubani. Agapanthus a fost descries pentru prima data in 1679 si a fost denumit de catre L’Heritier in 1788. Numele deriva din greaca ‘agape’ - iubire si ‘anthis’ – referitor la floare Hemerocallis
Erbacee perene, rustice. Rizom cu radacini fasciculate. Frunze nastriforme, reunite in buchete. Inflorescenta racem sau panicul; bractee mici; periant campanulat, tepale unite la baza, ovate, galbene sau portocalii; 6 stamine atasate de tubul corolei; ovar inferior. Fruct capsula dehiscenta. Calathea
Petiol lung, maroniu la baza. Frunza cu limb ovate pana la ovat-eliptic, varf scurt acuminat, baza rotunda sau obtuza, verde inchis pe partea superioara cu nervura centrala verde deschis, glabra cu exceptia nervurii. Inflorescenta terminala; spic lateral aplatizat, ingust oblong, 15-40 cm lungime; peduncul 25 cm lungime, 4,5-6 cm latime; bractei verzi-galbui Musa sp. - banane
erbacee perena, 2-9 m inaltime. Radacini fibroase, pot ajunge pana la 1.5 m adancime. Trunchi fals, nelignificat. 6-20 frunze, dispuse spiralat, margine intreaga la inceput, invelesc trunchiul. Flori hermafrodite unisexuate, in buchete, fiecare buchet este invelit de o bractee rosie pana la purpurie. |
Ultimele articole
Caesalpinia gilliesii
Caesalpinia gilliesii - specie originara din regiunile temperate si subtropicale ale Americi de Sud, cultivata pe toate continentele ca specie ornamentala in parcuri si gradini; se poate naturaliza in zonele unde clima este prielnica. Petunia hybrida
Petunia hybrida - specie erbacee, anuala, folosita ca specie ornamentala in parcuri, gradini si terase. Deriva din incrusisarea speciilor Petunia integrifolia si Petunia axillaris de catre Atkins, in 1834. Parnassia palustris
Parnassia palustris - numele genului deriva de la latinul Parnassus = Parnas, in mitologia freaca este considerat sediu al frumusetii, in relatie cu aspectul plantei si a habitatului sau. Cyclamen purpurascens
Cyclamen purpurascens - specie bulboasa, creste in padurile de fag, la 0-1900 m altitudine. Cultivata ca specie ornamentala de gradina sau in ghivece. Scrophularia nodosa
Scrophularia nodosa - specie perena, creste in padurile umede, rape si pe langa ape, de la 0 la 1800 m altitudine.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||
