09
Feb
2009
Salix caprea L.
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumiri populare – engleza: goat willow, pussy willow; italiana: silicone, salice caprino; spaniola: zargatillo, sauce cabruna; rusa: iba kozja;

Salix caprea – originara din Europa pana in nord-vestul Asiei. Specie rustica, creste pana la altitudini de 1600 m.

Salix caprea – arbore deciduu, dioic, 8-11 m inaltime, des arbustiv. Ritidom gri, opaca, fisurat. Ramurile de 2-4 ani decorticate sunt netede; cele de una an sunt pubescente, devin glabre si gri-verzui, brune in al doi-lea an. Muguri lati, rosietici sau pubescenti. Frunze alterne, 4-11 x 2-6 cm; lamina eliptica pana la ingust-oblong, baza rotunjita sau usor cordata, varf acut, margine iregulat crenat-serata sau sinuata. Flori barbatesti numeroase, in amenti, 2-4 cm, erecte, ovoidale; 2 stamine, filament 6-8 mm, subtiri, antere galbene; Florile femeiesti, amenti lungi, cilindrici; ovar conic, 2,5-3 mm, stil scurt. Infloreste in martie-aprilie. Fruct capsula, alba, conica, 5-10 mm. Seminte 0,2 mm. 2n = 38. Polenizarea si diseminarea sunt facute de vant si albine.

Rata de crestere – repede.

Longevitate – 50 ani.

Cultura - prefera soluri argiloase, fertile, se adapta si la conditii de ariditate moderata. Heliofil (in plin soare). Tolerare mare fata de poluarea atmosferica. Tunderea ramurilor uscate in noiembrie-februarie. Temperatura minima (-20 °C). Nu tolereaza terenurile calcaroase si putin profunde.

Inmultire – butasire in octombrie-februarie.

Boli si daunatori – insecte defoliatoare si ciperca Oidium. Cel mai periculos e stresul dat de agenti meteorologici (ingheturi tarzii, zapada, seceta prelungita).

Utilizare si indicatii - In nordul si sudul Indiei este plantat pentru combaterea eroziuni solului.

1 kilograme de flori de Salix caprea in 3 l de apa, distilate; 25 ml cu 100 ml apa – stimulant cardiac si tonic cerebral.

Lemnul este moale, elastic. Scoarta bogata in taninuri, si salicina, din care se extrage acidul salicinic, cu actiune tonica, antireumatica, antifermentativa si astringenta. Scoarta si ramurile tinere se recolteaza in aprilie.

Cultivare si varietati – Salix caprea ‘Pendula’.

Bibliografie

Bernardo Gut – Trees in Patagonia – Birkhauser Basel, 2008

Enrico Banfi, Francesca Consolino – Conoscere e riconoscere tutte le specie più diffuse di alberi spontanei e ornamentali – Instituto Geografico De Agostini, 1997

Peter Hanelt, Institute of Plant Genetics and Crop Plant Research – Mansfeld’s Encyclopedia of Agricultural and Horticultural Crops – Springer, 2001

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Betula alba

Betula alba - specie ornamentala, decorativa prin forma coroanei si culoarea scoartei, in parcuri si gradini. Scoarta este bogata in taninuri, este folosita in industria cosmetica.

 
Liquidambar styraciflua

Liquidambar styraciflua - originar din America Centrala si de Nord, creste in padurile de Pinus sp. si Quercus sp., de la 900 la 200 m altitudine.

 
Salix alba

Salix alba - arbore unisexuat dioic, originar din Europa, Africa de Nord si zonele temperate ale Asiei, creste in zonele de campie, dealuri, mai rar in etajul montan.

 
Acacia glaucoptera

Acacia glaucoptera - arbust erect sau prostrat, originar din sud-vestul Australiei.

 
Buddleja davidii - arborele fluturilor

Numele genului ‘Buddleja’ a fost dat dupa Adam Buddle. Numele ‘davidii’ este dat dupa misionarul si naturalist francez Father Armand David, care a descoperit specia in 1869.

Specie infestanta sau invaziva.

 
Magnoliopsida
Dianthus monspessulanus L.

Dianthus monspessulanus - specie originara din S-Europa, creste pa pasunile aride, la margini de boschete, de la campie pana la 2200 m altitudine.

 
Teline nervosa

Teline nervosa - endemic al insulelor Canare, creste pe rape, de la 650 pana la 700 m altitudine, in asociatie cu Aeonium undulatum, Carlina salicifolia, Crambe pritzelii, Hypericum canariensis, Olea europaea subsp. cerasiformis, Sonchus leptocephalus.

 
Liatris spicata

Liatris spicata - erbacee perena, cultivata in parcuri si gradini, ca erbacee ornamentala.

 
Coffea charrieriana Stoff & F.Anthony sp.nov.

Arbust, 1-1,5 m inaltime. Lujeri 1-2 mm diametru, pubescente. Stipele triangulare pana la deltate, circa 2 mm lungime, imbricate, pubescente. Petiol 2 mm lungime. Lamina eliptica pana la ingust eliptica, 5-7 x 2,2-3,5 cm, subtire

 
O noua specie de Pastinaca L. in Turcia

Pastinaca yildizii T.Dirmenci (Apiaceae) a fost descrisa de Kazdagi din provincia Balikesir din Turcia.

Genul Pastinaca L. Este un gen mic cu doar 14 taxoni, distribuiti in Asia si Europa.

Pastinaca yildzii este o specie bienala sau perena.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri