19
Feb
2009
Sambucus ebulus L.
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumiri populare – Engleza: danewort; Italia: ebbio.

Distributie – din sudul Suediei pana in nordul Africii, Iran, si vestul Asiei.

Sambucus ebulus – specie erbacee, glabra, cu rizom. Tulpina 0,5-2 m inaltime, neramificata; creste in grupuri. Frunze opuse, imparipenat-compuse; 5-9 foliole cu petiol scurt, lanceolate, baza rotunda sau asimetrica, varf acuminat, margine dantelata; partea inferioara nervurile sunt evidente. Foliola terminala este mai mare decat cele laterale. Inflorescenta corimb terminal, 10-15 cm diametru. Florile au miros de migdale amare, caliciu diviz in 5 lobi triangulari; corola tubulara diviza in 5 lobi oval-acuti de culoare alba, sau roz. Infloreste in iunie-august. Fruct drupa sferica, 6 mm diametru, neagra. Seminte 3, gri sau albe.

Cultura – tolereaza solurile umede, dar prefera solurile lutoase umede. Tolereaza semi-umbra, dar cel mai bine creste in plin soare. Tolereaza poluarea atmosferica.

Inmultire – se inmulteste prin seminte, imediat dupa coacere, toamna in sera rece; germineaza primavara. Prin divizarea rizomului, primavara sau toamna.

Particularitati - Planta invaziva. Prin ardere emite un miros neplacut.

Proprietati – florile, frunzele, fructele si radacinile sunt diuretice, sudorifere, laxative, antireumatice, antinevralgice.

Radacinile se culeg toamna sau primavara; se curata de pamant si se taie in bucati de 5-10 cm. Florile se culeg in iunie-iulie, doar florile fara rahisul inflorescentei. Frunzele se culeg vara. Fructele se recolteaza in septembrie-octombrie, cand sunt maturate complet, se culeg doar boabele.

Radacinile se usuca la soare, florile si frunzele la umbra; fructele se folosesc proaspete. Radacinile si frunzele se conserva in saci de hartie sau etamina, florile in recipiente de sticla sau ceramica.

Principii active: saruri de potasiu si polifenoli (flori), zaharuri, pectine si polifenoli (fructe).

Florile sunt sudorifere, depurative, antireumatice si expectorante. Frunzele au proprietati asemanatoare cu a florilor, sunt utile si pentru inflamti ale rinichilor si intoxicarilor la ficat. Fructele sunt diuretice, laxative si antinevralgice. Radacinile au proprietati diuretice si laxative. Se folosesc cu grija si la sfatul medicului pentru ca poate fi puternic purgativa.

Uz intern – florile – 3 g in 100 ml de apa, infuzie, doua-trei cesti pe zi.

– frunze – 2 g in 100 ml apa, infuzie, o ceasca dimineata.

– fructe – 4 g in 100 ml de apa, decoct, una-doua cesti pe zi.

– radacina - 2 g in 100 ml apa, decoct, una-doua cesti pe zi.

Bibliografie

C.P. Khare – Indian Medicinal Plants – Springer, 2008

D.Frohne, H.J. Pfander – Poisonous Plants – Manson Publishing, 2004

Els. J. M. Van Damme, Willy J. Peumans, Arpad Pusztai, Susan Bardocz – Handbook of Plant Lectins – Willey, 1998

Umberto Boni, Gianfranco Patri – Guida Pratica e Illustrata per Riconoscere e Usare le Erbe – Gulliver, 1997

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Calendula officinalis L. - galbenele

Tulpina erbacee, 20-50 cm inaltime, ramificata, erecta. Frunze alterne; nervura principala evidenta si cu peri glandulari, nervatiune penata; frunzele bazale sunt oblong-lanceolate, 8-14 x 4-5 cm, sesile, baza reniforma, margine intreaga, apex rotund; frunzele superioare sunt scurt petiolate, ingust lanceolate, 5 x 1.4 cm.

 
Angelica archangelica L. - radacina Sfantului Duh

Angelica, arcangelica, Angelica di Boemia, archangel, wild celery, wild parsnip, bai zhi, engelwortel, angélique, Angelika, Brustwurz, Chora, padaganghwal, erva do Espirito Santo, djagill, anschelika, raiz del Epiritu Santo, radacina Sfantului duh.

 
Santolina chamaecyparissus - limbricarita

Specie perena, tulpina 10-60 cm inaltime, erecta sau pendenta; lujeri nefloriferi sunt verde-gri-tomentos; lujerii floriferi sunt simpli, fara frunze inainte de inflorescenta. Frunze des pectinat-dintate pana la penatsectate. Involucru 6-10 mm latime, emisferic, subtruncat sau nu, sau slab rotunde la baza; bractei lanceolat-ovate, carinate, cele interioare cu varf rotund. Flori dispuse in capitul, galben stralucitor.

 
Symphytum officinale - tataneasa

Specie erbacee perena, , pana la 1 m inaltime. Rizomul si radacinile sunt negre-lucioase. Tulpina erecta, ramificata acoperita pe toata suprafata cu peri aspri, muchiata. Frunze alterne, cele bazale sunt ovat-lanceolate, cele superioare sunt lanceolate, nestipelate, 15-20 x 2-3.5 cm, verde pe fata superioara, si verde pal pe fata inferioara

 
Nigella damascena L.

Specie anuala. Tulpina subtire, striata, glabra, erecta sau geniculara, ramificata inspre varf, 20-45 cm inaltime. Frunze alterne; frunzele bazale linear-lanceolate, 2-3 penat-sectate; frunzele caulinare sunt sesile

 
Arbori si arbusti
Ostrya carpinifolia

Ostrya carpinifolia -  utilizat ca specie ornamentala pentru parcuri si gradini sau aliniamente stradale.

Ostrya deriva de la grecul ‘Ostrya’, cu referire la forma bracteelor care protejeaza fructele.

 
Acacia sieberiana

Acacia sieberiana - arbore, 3-25 m inaltime, coroana rotunda. Creste in savana, in regiunile semi-aride din Africa, de la 0-1850 m altitudine.

 
Coleonema pulchellum

Coleonema pulchellum - arbust sempervirescent, originar din Sud Africa.

 
Solandra grandiflora

Solandra grandiflora - specie volubila originara din Mexic,  cultivata ca specie ornamentala pentru florilele mari si fragrante.

 
Edgeworthia chrysantha

Genul Edgeworthia este denumit in memoria botanistului Michael Pakenham Edgeworth (1812-1881).

Edgeworthia chrysantha este un arbust deciduu, de 1,8-2,4 m inaltime, originar din China, Himalaya, naturalizat in Chugoku. Lujeri bruni-roscati. Frunze dispuse altern; scurt petiolate sau sesile; limb: lanceolat, varf acuminat, marginea intreaga, baza cuneata; 8-20/3-5 cm.

 
Magnoliopsida
Cotoneaster horizontalis

Arbust deciduu sau semi-sempervirescent, prostrat, 50-150 cm inaltime si 1,2-1,8 m latime, des ramificat, cu ramuri dispuse orizontal. Mugurii sunt roz care se deschid primavara. Frunzele suborbiculare sau eliptice, lucioase, verzi inchis. Florile sunt roz, mici, aproape sesile, 1-2; antere albe; infloreste in mai-iunie; atrag albinele.

 
Lagerstroemia indica L.

Arbore deciduu. Coroana globoasa-espansa. Trunchi nodos, latit la baza. Ritidom subtire, alb-galbui, neted, lucios. Frunze decidue, opuse sau alterne, distice, aproape sessile, lamina glabra, elliptic-lanceolata, verde lucios pe partea superioara, verde deschis opac pe cea inferioara, margine intreaga, varf acut, 7 x 2-3 cm

 
Viola cornuta

Viola cornuta -  erbacee perena, originara din Spania si Franta, creste pe pasunile montane a pirineilor.

 
Kallstroemia maxima (L.) Hook. & Arn.

Specie care creste in paduri, in sezoanele secetoase, in arii deschise, la marigini de drumuri, si campii. Creste pana la 850 m altitudine. Originara din Porto Rico, unde creste si Kallstroemia pubescens.

 
Lotus maculatus Breitf.

Erbacee, cu baza tulpinii lemnoasa, sub-arbust pendul. Tulpina pana la 1.5 m inaltime, glabra, gri-verzui matasos, internoduri 35-45 mm, stipele mici. Frunze imparipenat, cu 5 foliole; foliola 10-25 x 1 mm, subulate sau lineare, convex superior si concav inferior, margini intregi, varf obtuz–rotund, suprafata moderat pubescenta.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri