|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumiri populare – Engleza: danewort; Italia: ebbio. Distributie – din sudul Suediei pana in nordul Africii, Iran, si vestul Asiei. Sambucus ebulus – specie erbacee, glabra, cu rizom. Tulpina 0,5-2 m inaltime, neramificata; creste in grupuri. Frunze opuse, imparipenat-compuse; 5-9 foliole cu petiol scurt, lanceolate, baza rotunda sau asimetrica, varf acuminat, margine dantelata; partea inferioara nervurile sunt evidente. Foliola terminala este mai mare decat cele laterale. Inflorescenta corimb terminal, 10-15 cm diametru. Florile au miros de migdale amare, caliciu diviz in 5 lobi triangulari; corola tubulara diviza in 5 lobi oval-acuti de culoare alba, sau roz. Infloreste in iunie-august. Fruct drupa sferica, 6 mm diametru, neagra. Seminte 3, gri sau albe. Cultura – tolereaza solurile umede, dar prefera solurile lutoase umede. Tolereaza semi-umbra, dar cel mai bine creste in plin soare. Tolereaza poluarea atmosferica. Inmultire – se inmulteste prin seminte, imediat dupa coacere, toamna in sera rece; germineaza primavara. Prin divizarea rizomului, primavara sau toamna. Particularitati - Planta invaziva. Prin ardere emite un miros neplacut. Proprietati – florile, frunzele, fructele si radacinile sunt diuretice, sudorifere, laxative, antireumatice, antinevralgice. Radacinile se culeg toamna sau primavara; se curata de pamant si se taie in bucati de 5-10 cm. Florile se culeg in iunie-iulie, doar florile fara rahisul inflorescentei. Frunzele se culeg vara. Fructele se recolteaza in septembrie-octombrie, cand sunt maturate complet, se culeg doar boabele. Radacinile se usuca la soare, florile si frunzele la umbra; fructele se folosesc proaspete. Radacinile si frunzele se conserva in saci de hartie sau etamina, florile in recipiente de sticla sau ceramica. Principii active: saruri de potasiu si polifenoli (flori), zaharuri, pectine si polifenoli (fructe). Florile sunt sudorifere, depurative, antireumatice si expectorante. Frunzele au proprietati asemanatoare cu a florilor, sunt utile si pentru inflamti ale rinichilor si intoxicarilor la ficat. Fructele sunt diuretice, laxative si antinevralgice. Radacinile au proprietati diuretice si laxative. Se folosesc cu grija si la sfatul medicului pentru ca poate fi puternic purgativa. Uz intern – florile – 3 g in 100 ml de apa, infuzie, doua-trei cesti pe zi. – frunze – 2 g in 100 ml apa, infuzie, o ceasca dimineata. – fructe – 4 g in 100 ml de apa, decoct, una-doua cesti pe zi. – radacina - 2 g in 100 ml apa, decoct, una-doua cesti pe zi. Bibliografie C.P. Khare – Indian Medicinal Plants – Springer, 2008 D.Frohne, H.J. Pfander – Poisonous Plants – Manson Publishing, 2004 Els. J. M. Van Damme, Willy J. Peumans, Arpad Pusztai, Susan Bardocz – Handbook of Plant Lectins – Willey, 1998 Umberto Boni, Gianfranco Patri – Guida Pratica e Illustrata per Riconoscere e Usare le Erbe – Gulliver, 1997
Vezi si
Arbust sau arbore mic, 7.5-15 m inaltime; ritidom subtire, solzos, produce un trunchi solzos. Frunze cu miros puternic de rom, obovate pana la eliptice, 3-15 x 1.2-7.5 cm, acute pana la ingust rotunde la varf, coriacee. Originara din nord-estul si centrul Chinei, Kazakhstan, Korea, Japonia si Taiwan. Glycine max este soia cultivata, si Glycine soja este specia salbatica. Cultivarea soiei a fost domesticata acum 3000-5000 de ani in urma, in China. In Europa a fost introdusa in 1700 si in USA in 1800. Contine un antioxidant de 100 de ori mai puternic si eficace decat vitamina C si de 25 de ori mai eficace decat vitamina E in protejarea celulelor. Inhiba cresterea noilor celule tumorale si distruge o parte din cele existente, fara a distruge cele sanatoase. Erbacee bianuala, 1 m inaltime, radacina pivotanta, ramificata, 30-60 x 6 cm. Frunze alterne, triangular-ovate, cordate, margini ondulate, 75-30 cm, verzi pe fata superioara si pubescent albicioase pe cea inferioara si cu nervatiuni evidente. Inflorescenta capitul globos, 1.8-3.7 cm diametru; flori tubulare, hermafrodite Phytolacca americana - specie perena, creste pana la 2-3 m inaltime si 1,5 diametrul coroanei. Rizom subteran gros, fusiform. Frunze alterne, scurt petiolate, limb ovat-lanceolat cu baza si varful acute, marginea intreaga. Inflorescente raceme axilare, 40 cm lungime. Planta perena, volubila. Tulpina subtire, verde, 2 m inaltime. Frunze opuse, limb ovat-lanceolate, varf acuminat, baza cordata, margine intreaga, iregulat lobate sau dintate, 15 x 10 cm, scurt petiolate; 3-5 nervuri. Flori albastre cu galben, alba spre exterior, 8 x 8 cm, dispuse in buchete cu pedicel individual de 4-5 cm lungime, tubul corolei 3 cm lungime Arbust monoic, spinos, 2-4 m inaltime. Ramuri lungi, arcuate, cu spini reunite cate 3; in tinerete galbui, apoi bruni, la batranete galben-gri. Lemn galben. Frunze simple, caduce, scurt petiolate; limb oblung, verde inchis, lucioase pe partea superioara, mai deschise pe partea inferioara, margine fin dintate; sunt inserate in fascicule la ascela spinilor. Tibouchina urvilleana - arbust, pana la 4 m inaltime. Genului Tibouchina apartin aproximativ 350 de specii de arbusti si subarbusti din America tropicala, cele mai multe dintre ele regasindu-se pe tot globul cultivate ca specii ornamentale. Denumiri populare – engleza: areca, areca-nut, betel nut palm; franceza: arec cachou, Arequier; german: Betelnusspalme; Guam: pugua; India: pan; spaniola: palma catechou; Yap: bu. Areca catechu – originar din estul Africii, sudul Asiei, si insulele Pacificului. Creste in clima tropicala la altitudini de 0 – 900 m. Frangula alnus - specie originara din Europa si Caucazi, creste in boschete, margini de rauri, lacuri si terenuri turboase, umede, de la campie pana la 1300 m altitudine. Arbust, 4 m inaltime, coroana deasa. Scoarta bruna, aspra. Frunze persistente, coriacee, simple; limb spatulat, margine intreaga, varf rotund, baza obovata, nervura centrala evidenta, partea superioara verde inchis si lucioasa, partea inferioara mai deschisa, glabra; dispuse in verticile false. Inflorescenta umbela Arbust sau arbore mic, 4-5 m inaltime. Scoarta gri-rosu, la inceput neteda, cu timpul se exfoliaza. Frunze opuse, sesile sau scurt petiolate, cordate, 5-10 x 2.5-4.5 cm, verde pal, pubescente. 3-7 flori intr-un corimb, 10-15 cm diametru. Sepale libere (dialisepal), verzi; petale libere (dialipetal), alb-crem. Infloreste in ianuarie. Fruct capsula. Erbacee perena, 50 cm inaltime, slab paroasa; tulpini acoperite cu peri non-glandulari. Frunze opuse; lamina ovata, ± circulara, 2-9 cm lungime, 2-8 cm latime, 5-7 lobi, lobi ondulati cu margine crenata; pubescenta sau ± glabra; petiol 13 cm lungime. Flori dispuse in umbele, 4-12 flori; pedunculate, 3-10 cm lungime; pedicel 1-2 cm lungime. Lobi caliciului sunt de 4-7 mm lungime, 1-6-8 sepale, 8 mm lungime. Clerodendrum glabrum - arbust sau arbore mic originar din sudul Africii, Transkei pana in Natal. Ideal pentru o gradina care sa atraga pasarile si fluturii. Subarbust, cu radacina lemnoasa si tulpini lignificate la baza, erecte in portiunile bazale. Frunze alterne; doua stipele transformate in spini, persistenti sau caduci; petiol scurt, limb oval sau subrotund, margine intreaga; carnoase, culoare verde-glauc. Flori solitare, peduncul lung la axila frunzelor superioare; caliciu din 4 sepale verzi; corola din 4 petale albe; stamine numeroase de culoare rosu-violet. |
Ultimele articole
Nasturtium officinale - planta perena, raspandita pe intreg globul, creste pe langa izvoare si paraie limpezi. Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri. Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine. Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens. Prunella vulgaris - raspandita in Europa, Asia, Australia si nordul Africii, creste pe fanete, pasuni, tufarisuri, poieni si livezi, de la campie pana la 200 m altitudine.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||