19
Feb
2009
Sambucus ebulus L.
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumiri populare – Engleza: danewort; Italia: ebbio.

Distributie – din sudul Suediei pana in nordul Africii, Iran, si vestul Asiei.

Sambucus ebulus – specie erbacee, glabra, cu rizom. Tulpina 0,5-2 m inaltime, neramificata; creste in grupuri. Frunze opuse, imparipenat-compuse; 5-9 foliole cu petiol scurt, lanceolate, baza rotunda sau asimetrica, varf acuminat, margine dantelata; partea inferioara nervurile sunt evidente. Foliola terminala este mai mare decat cele laterale. Inflorescenta corimb terminal, 10-15 cm diametru. Florile au miros de migdale amare, caliciu diviz in 5 lobi triangulari; corola tubulara diviza in 5 lobi oval-acuti de culoare alba, sau roz. Infloreste in iunie-august. Fruct drupa sferica, 6 mm diametru, neagra. Seminte 3, gri sau albe.

Cultura – tolereaza solurile umede, dar prefera solurile lutoase umede. Tolereaza semi-umbra, dar cel mai bine creste in plin soare. Tolereaza poluarea atmosferica.

Inmultire – se inmulteste prin seminte, imediat dupa coacere, toamna in sera rece; germineaza primavara. Prin divizarea rizomului, primavara sau toamna.

Particularitati - Planta invaziva. Prin ardere emite un miros neplacut.

Proprietati – florile, frunzele, fructele si radacinile sunt diuretice, sudorifere, laxative, antireumatice, antinevralgice.

Radacinile se culeg toamna sau primavara; se curata de pamant si se taie in bucati de 5-10 cm. Florile se culeg in iunie-iulie, doar florile fara rahisul inflorescentei. Frunzele se culeg vara. Fructele se recolteaza in septembrie-octombrie, cand sunt maturate complet, se culeg doar boabele.

Radacinile se usuca la soare, florile si frunzele la umbra; fructele se folosesc proaspete. Radacinile si frunzele se conserva in saci de hartie sau etamina, florile in recipiente de sticla sau ceramica.

Principii active: saruri de potasiu si polifenoli (flori), zaharuri, pectine si polifenoli (fructe).

Florile sunt sudorifere, depurative, antireumatice si expectorante. Frunzele au proprietati asemanatoare cu a florilor, sunt utile si pentru inflamti ale rinichilor si intoxicarilor la ficat. Fructele sunt diuretice, laxative si antinevralgice. Radacinile au proprietati diuretice si laxative. Se folosesc cu grija si la sfatul medicului pentru ca poate fi puternic purgativa.

Uz intern – florile – 3 g in 100 ml de apa, infuzie, doua-trei cesti pe zi.

– frunze – 2 g in 100 ml apa, infuzie, o ceasca dimineata.

– fructe – 4 g in 100 ml de apa, decoct, una-doua cesti pe zi.

– radacina - 2 g in 100 ml apa, decoct, una-doua cesti pe zi.

Bibliografie

C.P. Khare – Indian Medicinal Plants – Springer, 2008

D.Frohne, H.J. Pfander – Poisonous Plants – Manson Publishing, 2004

Els. J. M. Van Damme, Willy J. Peumans, Arpad Pusztai, Susan Bardocz – Handbook of Plant Lectins – Willey, 1998

Umberto Boni, Gianfranco Patri – Guida Pratica e Illustrata per Riconoscere e Usare le Erbe – Gulliver, 1997

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Aloe vera Mill.

Aloe vera - planta perena cu tulpina lemnoasa, 2-3 m, simpla, neramificata, acoperita de resturile de frunze uscate. Frunze reunite in rozeta la varful trunchiului, sesile, triangulare in sectiune si au consistenta carnoasa; suprafata inferioara este convexa, cea superioara e concava in functie de turgescenta frunzei

 
Acanthus mollis L. 1753 - talpa ursului

Originar din zona Mediteraneana, des intalnita ca specie ornamentala. Tulpina florala poate ajunge pana la 1.8 m inaltime; bracteele purpurii-roz sunt in contrast cu florile albe. Prefera solurile profunde, umede si pozitii protejate.

 
Arctium lappa L.

Erbacee bianuala, 1 m inaltime, radacina pivotanta, ramificata, 30-60 x 6 cm. Frunze alterne, triangular-ovate, cordate, margini ondulate, 75-30 cm, verzi pe fata superioara si pubescent albicioase pe cea inferioara si cu nervatiuni evidente. Inflorescenta capitul globos, 1.8-3.7 cm diametru; flori tubulare, hermafrodite

 
Agrimonia eupatoria L. - caoda racului, turita mare

Agrimonia eupatoria - erbacee perena cu rizom scurt si tulpina erecta, paroasa, de regula neramificata. frunzele bazale sunt aranjate in rozete. Este comuna in toata Europa, este rara in nordul Scotiei.

 
Quillaja saponaria

Arbore sempervirescent, 15-20 m inaltime. Frunze simple, alterne, coriacee, limb oval, margine dintata, 2.5-5 cm lungime; scurt petiolate. Flori dispuse in corimbe dese, hermafrodite, pentamere, albe, 1.5 cm diametru; caliciu din 5 sepale. Fruct capsula, contine 10-20 seminte.

 
Arbori si arbusti
Colutea arborescens

Colutea arborescens este un arbust deciduu de 4 m inaltime, creste pe soluri secetoase din Europa, estul Africii, Turcia, Iran, Asia Centrala, Afghanistan, Pakistan si Himalaya.

 
Harpephyllum caffrum

Harpephyllum caffrum - arbore sempervirescent, endemic in sudul Africii, Eastern Cape pana la KwaZulu-Natal si sudul Mozambiqului, creste in padurile de coasta.

 
Olea fragrans

Olea fragrans - arbust, specie originara din Asia, cultivata ca specie ornamentala.

 
Prunus serotina

Prunus serotina - originar din America de Nord, creste la marginea padurilor dese, pe soluri nisipoase si sarace.

 
Spiraea japonica

Spiraea japonica - arbust deciduu, originar din estul Asiei, creste pe marginea raurilor. Specie ornamentala folosita in parcuri si gradini publice sau private, ca specie de bordura sau in garduri vi.

 
Magnoliopsida
Akebia quinata

Liana lemnoasa, monoica, semi-sempervirescenta, perena. Tulpina gri-maronie cu lenticele proeminente. Frunze alterne, palmat-compuse, 5 foliole petiolate si stipelate. Foliolele sun oblonge pana la ovat-eliptice, baza rotunda; petiol 4,5 – 10 cm lungime. Inflorescenta racem axilar, pendule; florile barbatesti sunt dispuse terminal

 
Salvia splendens

Salvia splendens - erbacee perena, originara din Brazilia si Mexic, cultivata in scop ornamental, ideala pentru borduri, alveole si ghivece.

 
Tussilago farfara - podbal

Tussilago din latinul tussis tuse referitor la proprietatile medicinale ale plantei; farfara este vechiul nume al plopului alb, datorita asemanari intre frunze acestor specii.

Tussilago farfara este singura specie a genului Tussilago.

Dioscoride folosea frunze de potbal ca substitut al tabacului, pentru a-si trata tusea si astmul.

 
Firmiana simplex

Firmiana simplex - cunoscuta si ca Sterculea platanifolia, a fost numita in onoarea lui Karl Joseph von Firmiana (1718-1782).

Firmiana simplex - specie ornamentala, cultivata in parcuri si gradini, in expozitii umbrite si protejat de vanturi.

 
Capsicum annuum

Capsicum annuum - specie anuala,  cultivata ca planta alimentara, condimentara si ornamentala. Ardeii au continut bogat in vitamina A si C, capsicina, fosfor, calciu si potasiu.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri