|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Sambucus nigra L. Sinonime – Denumiri populare – Almindelig Hyld, dziki bez czarny, elderberries, Hollerbusch, juoduogis seivamedis, must leeder, mustaselja, pluskoks, sambuco maggiore, Schwarzer holunder, soc, sureau nori, svartyllir, stinking elder, yakori bengestro. Distributie si Habitat – originar din Europa, Germania si Polonia, dar este naturalizat si in USA. Creste in locuri umbroase, pietroase, amestecate cu pamant bogat in humus. Descriere – arbust sau arbore mic, 4-5 m inaltime. Trunchi drept, ramificat; ramuri lungi, nodoase. Scoarta groase, scanelata, gri-albicioasa; cea de pe lujeri anuali este verde, neteda si urat mirositoare. Lemnul este dur compact, culoare galbuie, usor de curatat. Coroana tufoasa. Frunze opuse, imparipenat compuse, 5-7 foliole; limbul foliolei este ovat, varf acuminat, margini serat, rar pubescent pe dos; cu miros neplacut; apar in martie-aprilie. Stipele absente sau sunt foarte mici. Inflorescenta compusa, 10-20 cm diametru, cu 5 raze principale, cea centrala este mai scurta decat celelalte. Flori mici, 5 mm diametru; corola cu 5 petale albe; 5 stamine, 2 mm, polen galben; placut mirositoare. Infloreste in mai-iunie. Fruct baca, sferica, neagra, lucioasa, 6-8 mm; rahisul infrutescentei devine rosu-violet; contine 3-5 seminte. Rata de crestere – creste repede pana in al 10-lea an, la 25-30 ani atinge maximul de dezvoltare. Tolerante – Cerinte – soluri bogate, bine drenate, cu expozitii umbrite. Management – tunderile se fac la 5-6 ani, deoarece nu suporta bine tunderile. Propagare – se inmulteste prin drajoni si seminte. Semintele se seamana pe un subtrat format din pietris si pamant de padure, toamna. In primavara urmatoare germineaza, se pot transplanta dupa 2-7 ani. Boli si daunatori - Parteneri naturali si de gradina – Cultivaruri si varietati – ‘Aureomarginata’ frunze cu margini galbene; ‘Guincho Purple’ frunze cu nervuri purpurii daca este crescut in plin soare. Proprietati si Utilizari – florile de Soc contine cca 3 % rotozid, ulei esential 0.03 %, izobutil, beta–D-glicozizi ai acizilor cafeic si ferulic, zaharuri, mucilagii, tanin, saponozide, acid clorogenic, vitamina C. Florile au proprietati antitusive, diuretice, emoliente si imunostimulante. Florile se pot folosi sub forma de infuzii in stari febrile, viroze respiratorii si stari gripale. Infuzie – 1 lingura de flori la o cana de apa, seara inainte de culcare. Extern, infuzie preparata din 40 g flori la 1 l apa, pentru degeraturi si contuzii. Socata (bautura racoritoare din flori), 10 inflorescente, 10 l de apa, 1 kg zahar (sau mai putin), 1 lamaie sau sarede lamaie; se lasa sa stea 5 zile dupa care e numai buna de baut. Din fructe coapte se prepara decocturi, dulceata si siropuri. Decoct – 1 lingura de fructe uscate la o cana de apa, se pot bea 2-3 cani pe zi. Scoarta, frunzele, semintele si fructele necoapte sunt toxice. Lemnul este folosit pentru mobila. Lemnul batran fiert cu sulfat de fier da o culoare verde-oliv lanii. Din fructe se obtin coloranti alimentari si industriali, violet, pentru lana, in, si accentuarea culorii vinului. Din frunze se obtine un colorant industrial, negru. Florile si fructele sunt veninoase pentru gaini si curcani. Scoarta da o substamta neagra. Specie cultivata cu interes comercial, ornamental pentru parcuri si gradini, control asupra eroziuni solului. Mit, Legenda si Folclor – oameni din Danemarca credeau ca spiritul traieste in ramurile de Soc si se uita la ei. Daca cineva taia socul ca sa foloseasca lemnul, spiritul il urmarea in casa acestuia. In Anglia, frunzele de soc erau puse la usi si geamuri pentru a nu lasa raul sa intre in casa. Bibliografie Reteta de Socata a fost sugerata de mama mea, care imi facea in fiecare an de ziua de nastere aceasta bautura racoritoare. Multumesc mami! Infuzia din flori de soc am invatat-o de la bunicul meu, de altfel este si ultimul ceai pe care l-am baut alaturi de el. Multumesc! Bojor Ovidiu – Ghidul Plantelor Medicinale si Aromatice de la A la Z – Fiat Lux, 2003 Dr. Heather Boon BScPhm PhD, michael Smith Bpharm MRPharms ND – The Complete Natural Medicine Guide to the 50 Most Common Medicinal Herbs – Robert Rose, 2004 James A. Duke – The Green Pharmacy Herbal Handbook – Rodale Books, 2000 Martha Libster – Delmar’s Integrative Herb Guide for Nurses – Delmar Cengage Laerning, 2001 Michael Rotblatt MD PharmD, Irwin Ziment MD FRCP – Evidence-Based Herbal Medicine – Hanley & Belfus, 2001 Sarah Garland – The Complete Book of Herbs & Spices – Frances Lincoln, 2006
Imagini
Vezi si
Arbust sau arbore mic, 6 m inaltime. Frunze sempervirescente, alterne, coriacee; lamina lanceolat-obovata, varf acut, baza cuneata; suprafata superioara este verde lucioasa, cea inferioara este opaca, cu nervuri evidente; petiol robust, scurt. Arbore deciduu, 5-12 m inaltime. Lujeri anuali, subtiri, 2-3 mm diametru, verde pal, glabri, geniculati. Frunze alterne, verde stralucitor; limb lanceolat-eliptic, margine crenata, varf obtuz sau emarginat, baza rotunda sau asimetrica, 3-5 cm lungime; nervatiune arcuata, nervura mediana si o pereche de nervuri secundare; petiol verde pal, 5-7 mm. Arbore sempervirescent, 15-20 m inaltime. Frunze simple, alterne, coriacee, limb oval, margine dintata, 2.5-5 cm lungime; scurt petiolate. Flori dispuse in corimbe dese, hermafrodite, pentamere, albe, 1.5 cm diametru; caliciu din 5 sepale. Fruct capsula, contine 10-20 seminte. Erbacee perena, 50-80 cm inaltime, radacina viguros-ramificata, cilindrica, 5-20 cm lungime si 1-2,5 cm in diametru. Tulpina fasciculata, erecta, ramificata in partile superioare. Frunze alterne, ternat-compuse, ultimul segment cu nervuri rosii, oblong-eliptic; foliolele sunt ongust-ovate sau eliptice, 8-12 x 2-4 cm. Petiol 6-10 cm lungime Specie perena, tulpina 10-60 cm inaltime, erecta sau pendenta; lujeri nefloriferi sunt verde-gri-tomentos; lujerii floriferi sunt simpli, fara frunze inainte de inflorescenta. Frunze des pectinat-dintate pana la penatsectate. Involucru 6-10 mm latime, emisferic, subtruncat sau nu, sau slab rotunde la baza; bractei lanceolat-ovate, carinate, cele interioare cu varf rotund. Flori dispuse in capitul, galben stralucitor. Genul Edgeworthia este denumit in memoria botanistului Michael Pakenham Edgeworth (1812-1881). Edgeworthia chrysantha este un arbust deciduu, de 1,8-2,4 m inaltime, originar din China, Himalaya, naturalizat in Chugoku. Lujeri bruni-roscati. Frunze dispuse altern; scurt petiolate sau sesile; limb: lanceolat, varf acuminat, marginea intreaga, baza cuneata; 8-20/3-5 cm. Arbore deciduu de 4-10 m inaltime, originar din Japonia. Scoarta neteda, rosie-bruna pana la gri, pe ramurile mai batrane devine gri-bruna. Muguri floriferi sunt rosii. Frunze ovat-eliptice, alterne, marigini adanc serate, petiolate, verde inchis vara, galbene toamna, 4-8 cm lungime; nervatiune penata. Sambucus ebulus – specie erbacee, glabra, cu rizom. Tulpina 0,5-2 m inaltime, neramificata; creste in grupuri. Frunze opuse, imparipenat-compuse; 5-9 foliole cu petiol scurt, lanceolate, baza rotunda sau asimetrica, varf acuminat, margine dantelata; partea inferioara nervurile sunt evidente. Foliola terminala este mai mare decat cele laterale. Arbore de 25 m inaltime. Trunchi erect, ramificat. Ritidom neted, gri-negricios. Coroana ampla, deasa, forma conica. Frunze persistente, alterne, coriacee; lamina ovat-oblonga, acute, margine intreaga si usor ondulata, pe partea superioara de culoare verde intens si lucioase; pe partea inferioara sunt brune-ruginii, pubescente; petiolul si nervura centrala evidente; nervatiuni secundare penate. Arbore monoic, 6-12 m inaltime. Trunchi erect; coroana conica; scoarta bruna, se exfoliaza in placi mici. Frunze caduce, coriacee, alterne; limb oval-eliptic, margine intreaga, varf acuminat, baza atenuata, verde lucios pe fata superioara si pubescente pe partea inferioara, 7-20 x 4-10 cm; petiol 1-1.5 cm lungime. Arbust sau arbore mic, sempervirescent, 1-4 m inaltime. Tulpina prostrata sau ascendenta. Lujeri verzi, glabri, subtiri, flexibili, geniculati. Frunze 2-6 cm lungime, oblong-eliptice, varf obtuz sau acut, margine fin dintata; 3 nervuri proeminente, glabre pe fata superioara; petiol 12-15 mm lungime. Humulus lupulus - specie comuna in Europa, Asia si America de Nord, creste in zavoaie, lunci, tufisuri, pe marginea padurilor, pe garduri, de la campie pana la 1000 m altitudine. Specie cultivata pentru conurile sale, intrebuintate in industria berei. Erbacee anuala. Tulpina 12-45 cm inaltime. Frunze opuse sau subopuse, penat-compuse; 9-12 foliole, lanceolate, 1-3 x 0.1-0.2 cm. Inflorescente sunt simple sau semi-duble, solitare. Peduncul ≤ 10 cm lungime. Involucru 1.2 x 0.6-0.7 cm, varf acuminat. Tubul corolei cca 0.3 cm lungime, ligule 0.5-0.8 cm lungime. Papus acuminat, 0.6-0.7 mm lungime. Infloreste in iunie-septembrie. Erbacee perena; tulpini pubescente, erecte, ramificate dicotomic. Frunze opuse, partite pana la lobat-acute, 5-7 lobi, margine serata. Flori cu simetrie radiata; corola albastru-violet, 5 petale obovate, 2 cm; 5 sepale lanceolate, mucronate; ovar superior, 10 stamine unite la baza. Infloreste in iunie-august. Arbore 15-40 m inaltime, trunchi 1 m diametru. Frunze subsesile sau petiolate; petiol pana la 3 cm lungime, glabru sau glabrescent; limb obovate pana la ingust ovate, ovat-lanceolate, 6-15 x 2.5-7 cm, margini serata, baza rotunda, varf acuminat-acut. |
Ultimele articole
Lathyrus vernus - specie originara din Europa si Asia, creste in paduri de fag sau stejar, tufarisuri, de la 500 pana la 1800 m altitudine. Nasturtium officinale - planta perena, raspandita pe intreg globul, creste pe langa izvoare si paraie limpezi. Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri. Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine. Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||