08
Mai
2009
Sambucus nigra L. - soc
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida
17
0

Denumire stiintifica – Sambucus nigra L.

Sinonime

Denumiri populare – Almindelig Hyld, dziki bez czarny, elderberries, Hollerbusch, juoduogis seivamedis, must leeder, mustaselja, pluskoks, sambuco maggiore, Schwarzer holunder, soc, sureau nori, svartyllir, stinking elder, yakori bengestro.

Distributie si Habitat – originar din Europa, Germania si Polonia, dar este naturalizat si in USA. Creste in locuri umbroase, pietroase, amestecate cu pamant bogat in humus.

Descriere – arbust sau arbore mic, 4-5 m inaltime. Trunchi drept, ramificat; ramuri lungi, nodoase. Scoarta groase, scanelata, gri-albicioasa; cea de pe lujeri anuali este verde, neteda si urat mirositoare. Lemnul este dur compact, culoare galbuie, usor de curatat. Coroana tufoasa. Frunze opuse, imparipenat compuse, 5-7 foliole; limbul foliolei este ovat, varf acuminat, margini serat, rar pubescent pe dos; cu miros neplacut; apar in martie-aprilie. Stipele absente sau sunt foarte mici. Inflorescenta compusa, 10-20 cm diametru, cu 5 raze principale, cea centrala este mai scurta decat celelalte. Flori mici, 5 mm diametru; corola cu 5 petale albe; 5 stamine, 2 mm, polen galben; placut mirositoare. Infloreste in mai-iunie. Fruct baca, sferica, neagra, lucioasa, 6-8 mm; rahisul infrutescentei devine rosu-violet; contine 3-5 seminte.

Rata de crestere – creste repede pana in al 10-lea an, la 25-30 ani atinge maximul de dezvoltare.

Tolerante

Cerinte – soluri bogate, bine drenate, cu expozitii umbrite.

Management – tunderile se fac la 5-6 ani, deoarece nu suporta bine tunderile.

Propagare – se inmulteste prin drajoni si seminte. Semintele se seamana pe un subtrat format din pietris si pamant de padure, toamna. In primavara urmatoare germineaza, se pot transplanta dupa 2-7 ani.

Boli si daunatori -

Parteneri naturali si de gradina

Cultivaruri si varietati – ‘Aureomarginata’ frunze cu margini galbene; ‘Guincho Purple’ frunze cu nervuri purpurii daca este crescut in plin soare.

Proprietati si Utilizari – florile de Soc contine cca 3 % rotozid, ulei esential 0.03 %, izobutil, beta–D-glicozizi ai acizilor cafeic si ferulic, zaharuri, mucilagii, tanin, saponozide, acid clorogenic, vitamina C.

Florile au proprietati antitusive, diuretice, emoliente si imunostimulante.

Florile se pot folosi sub forma de infuzii in stari febrile, viroze respiratorii si stari gripale.

Infuzie – 1 lingura de flori la o cana de apa, seara inainte de culcare.

Extern, infuzie preparata din 40 g flori la 1 l apa, pentru degeraturi si contuzii.

Socata (bautura racoritoare din flori), 10 inflorescente, 10 l de apa, 1 kg zahar (sau mai putin), 1 lamaie sau sarede lamaie; se lasa sa stea 5 zile dupa care e numai buna de baut.

Din fructe coapte se prepara decocturi, dulceata si siropuri.

Decoct – 1 lingura de fructe uscate la o cana de apa, se pot bea 2-3 cani pe zi.

Scoarta, frunzele, semintele si fructele necoapte sunt toxice.

Lemnul este folosit pentru mobila. Lemnul batran fiert cu sulfat de fier da o culoare verde-oliv lanii.

Din fructe se obtin coloranti alimentari si industriali, violet, pentru lana, in, si accentuarea culorii vinului.

Din frunze se obtine un colorant industrial, negru.

Florile si fructele sunt veninoase pentru gaini si curcani.

Scoarta da o substamta neagra.

Specie cultivata cu interes comercial, ornamental pentru parcuri si gradini, control asupra eroziuni solului.

Mit, Legenda si Folclor – oameni din Danemarca credeau ca spiritul traieste in ramurile de Soc si se uita la ei. Daca cineva taia socul ca sa foloseasca lemnul, spiritul il urmarea in casa acestuia.

In Anglia, frunzele de soc erau puse la usi si geamuri pentru a nu lasa raul sa intre in casa.

Bibliografie

Reteta de Socata a fost sugerata de mama mea, care imi facea in fiecare an de ziua de nastere aceasta bautura racoritoare. Multumesc mami!

Infuzia din flori de soc am invatat-o de la bunicul meu, de altfel este si ultimul ceai pe care l-am baut alaturi de el. Multumesc!

Bojor Ovidiu – Ghidul Plantelor Medicinale si Aromatice de la A la Z – Fiat Lux, 2003

Dr. Heather Boon BScPhm PhD, michael Smith Bpharm MRPharms ND – The Complete Natural Medicine Guide to the 50 Most Common Medicinal Herbs – Robert Rose, 2004

James A. Duke – The Green Pharmacy Herbal Handbook – Rodale Books, 2000

Martha Libster – Delmar’s Integrative Herb Guide for Nurses – Delmar Cengage Laerning, 2001

Michael Rotblatt MD PharmD, Irwin Ziment MD FRCP – Evidence-Based Herbal Medicine – Hanley & Belfus, 2001

Sarah Garland – The Complete Book of Herbs & Spices – Frances Lincoln, 2006

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Anthyllis vulneraria L. - capul turcului, vatamatoare

Planta erbacee perena, polimorfa, rizom. Tulpina prostrata sau ascendenta, pubescenta, peri albi, 5-40 cm inaltime. Frunzele bazale, dispuse in rozeta; frunzele tulpinale alterne, imparipenat-compuse, foliole oblong-lineare, foliola terminala este mai mare decat cele laterale, glabre sau usor pubescente pe fata superioara, si setoase pe fata inferioara.

 
Phytolacca americana

Phytolacca americana - specie perena, creste pana la 2-3 m inaltime si 1,5 diametrul coroanei. Rizom subteran gros, fusiform. Frunze alterne, scurt petiolate, limb ovat-lanceolat cu baza si varful acute, marginea intreaga. Inflorescente raceme axilare, 40 cm lungime.

 
Calophyllum inophyllum

Arbore. Tulpina groasa, iregulat ramificata, 8-20 m inaltime; trunchi mic cu scoarta aspra si neagra; ramuri orizontale. Frunze opuse, verde inchis; limb eliptic, 10-20 x 6-9 cm, baza rotunda, varf rotund, margina intreaga; nervuri paralele si perpendiculare pe nervura mijlocie. Flori in cime axilare de 4-15 flori; rahisul inflorescentei este alb-crem; flori albe, 2.5 cm diametru si 0.8-1.4 cm lungime.

 
Celtis australis L. - sambovina

Arbore, 25 m inaltime. Trunchi drept, scurt; ritidom gri-cenusiu, neted, cu timpul apar fisuri longitudinale; ramuri orizontale sau usor pendule. Muguri ovali sau conici, cu scvame brune si peri albi. Frunze decidue, alterne, lamina lanceolata, 4-12 cm, varf acuminat, margine serata, baza rotunda si asimetrica

 
Primula vulgaris

Primula vulgaris - planta perena, distribuita in zonele temperate ale Europei, Asiei si Americii, creste prin tufarisuri luminoase, pe langa paraie, livezi si fanete, margini si luminisuri de paduri, pe soluri fertile.

 
Arbori si arbusti
Solanum rantonnetii

Solanum rantonnetii - arbust originar din Paraguay, se poate folosi ca arbust ornamental, pentru borduri, grupuri sau solitar, nu este indicata plantarea acestui arbust langa locurile de joaca pentru copii.

 
Buddleja davidii - arborele fluturilor

Numele genului ‘Buddleja’ a fost dat dupa Adam Buddle. Numele ‘davidii’ este dat dupa misionarul si naturalist francez Father Armand David, care a descoperit specia in 1869.

Specie infestanta sau invaziva.

 
Clematis alpina

Clematis alpina - originara din Europa, creste in paduri rare din zona montana sau subalpina, pe stancile umbrite din apropierea paraielor, de la 800 pana la 1900 m altitudine.

 
Liquidambar styraciflua

Liquidambar styraciflua - originar din America Centrala si de Nord, creste in padurile de Pinus sp. si Quercus sp., de la 900 la 200 m altitudine.

 
Vaccinium myrtillus - afin

Arbust monoic, deciduu, lignificat la baza, 50 cm inaltime. Ramuri verzi, muchiate. Scoarta maro-verde. Frunze alterne, scurt petiolate; lamina oval-eliptica, baza rotunda, varf acut, margine serata; glabre. Flori hermafrodite, la axila frunzelor, pendule, solitare sau cate doua; caliciu cu 4-5 sepale; corola tubulara, 8-10 stamine.

 
Magnoliopsida
Elaeagnus pungens

Elaeagnus pungens - arbust sempervirescent, originar din Japonia, cultivat in scopuri ornamentale.

 
Gentiana asclepiadea

Gentiana asclepiadea - specie originara din Europa Centrala si de S si Asia Mica, creste pe pajisti, margini de paduri, pe soluri calcaroase, de la 300-2200 m altitudine.

 
Diascia vigilis

Diascia vigilis - specie viguroasa, stolonifera, este cea mai rezistenta la ger si este cea mai florifera specie a genului.

 
Caragana arborescens

Arbust deciduu, 2-5 m inaltime. Scoarta gri; ramurile tinere sunt galben-verzui. Frunze alterne; paripenat-compuse, 4-6 perechi de foliole oval-eliptice, 10-35 mm lungime; verzi inchis vara si galbene toamna; 5-10 cm lungime; stiple spinescente. Flori solitare; corola galbena, 20-25 mm lungime; cresc la axila frunzelor; infloresc din mai - iunie.

 
Centaurea kizildaghensis

Centaurea este al III – lea gen ca numar de specii in Turcia, cu 189 de taxoni. O mare parte din acesti taxoni sunt endemici in toata tara sau dintr-o arie limitata. Valoarea endemismului pentru Centaurea, in Turcia, este de 60 %.

Centaurea kizildaghensis este foarte asemanatoare cu Centaurea kotschy. Papusul de la C. kotschy este simplu, plumos, foarte lung in comparatie cu noua specie care are papus dublu si scabros.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Plantarea butasilor de trandafiri

In toamna asta am reusit sa plantez cateva soiuri de trandafiri: Golden Perfume, Elle, Falstaf, Printesa Farah, Rina Herholdt, doi butasi de Orient, Tom Tom, Blue Moon, Sika, Indigo, Pascal. Marea majoritate sunt Teahibrid si Floribunda.

 
Sarbatori Fericite!

Am pasit cu totii in cele mai frumoase zile din an, zilele in care serbam Nasterea Domnului si Ajunul de An Nou.

 
Rosiile gigant

Printre rosiile gigant din gradina noastra se numara rosiile inima de bou, Black Krim, Charlie Chaplin, Anna Russian, Soldaki. 

 
Rosiile noastre

Rosiile noastre au inceput sa se coaca si ne bucuram din plin de ele. Binenteles ca a trebuit sa stropim de 2 ori cu zeama bordeleza ca altfel ...

 
Fara cuvinte

Azi in gradina

 

Categorii

Link-uri