08
Mai
2009
Sambucus nigra L. - soc
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Sambucus nigra L.

Sinonime

Denumiri populare – Almindelig Hyld, dziki bez czarny, elderberries, Hollerbusch, juoduogis seivamedis, must leeder, mustaselja, pluskoks, sambuco maggiore, Schwarzer holunder, soc, sureau nori, svartyllir, stinking elder, yakori bengestro.

Distributie si Habitat – originar din Europa, Germania si Polonia, dar este naturalizat si in USA. Creste in locuri umbroase, pietroase, amestecate cu pamant bogat in humus.

Descriere – arbust sau arbore mic, 4-5 m inaltime. Trunchi drept, ramificat; ramuri lungi, nodoase. Scoarta groase, scanelata, gri-albicioasa; cea de pe lujeri anuali este verde, neteda si urat mirositoare. Lemnul este dur compact, culoare galbuie, usor de curatat. Coroana tufoasa. Frunze opuse, imparipenat compuse, 5-7 foliole; limbul foliolei este ovat, varf acuminat, margini serat, rar pubescent pe dos; cu miros neplacut; apar in martie-aprilie. Stipele absente sau sunt foarte mici. Inflorescenta compusa, 10-20 cm diametru, cu 5 raze principale, cea centrala este mai scurta decat celelalte. Flori mici, 5 mm diametru; corola cu 5 petale albe; 5 stamine, 2 mm, polen galben; placut mirositoare. Infloreste in mai-iunie. Fruct baca, sferica, neagra, lucioasa, 6-8 mm; rahisul infrutescentei devine rosu-violet; contine 3-5 seminte.

Rata de crestere – creste repede pana in al 10-lea an, la 25-30 ani atinge maximul de dezvoltare.

Tolerante

Cerinte – soluri bogate, bine drenate, cu expozitii umbrite.

Management – tunderile se fac la 5-6 ani, deoarece nu suporta bine tunderile.

Propagare – se inmulteste prin drajoni si seminte. Semintele se seamana pe un subtrat format din pietris si pamant de padure, toamna. In primavara urmatoare germineaza, se pot transplanta dupa 2-7 ani.

Boli si daunatori -

Parteneri naturali si de gradina

Cultivaruri si varietati – ‘Aureomarginata’ frunze cu margini galbene; ‘Guincho Purple’ frunze cu nervuri purpurii daca este crescut in plin soare.

Proprietati si Utilizari – florile de Soc contine cca 3 % rotozid, ulei esential 0.03 %, izobutil, beta–D-glicozizi ai acizilor cafeic si ferulic, zaharuri, mucilagii, tanin, saponozide, acid clorogenic, vitamina C.

Florile au proprietati antitusive, diuretice, emoliente si imunostimulante.

Florile se pot folosi sub forma de infuzii in stari febrile, viroze respiratorii si stari gripale.

Infuzie – 1 lingura de flori la o cana de apa, seara inainte de culcare.

Extern, infuzie preparata din 40 g flori la 1 l apa, pentru degeraturi si contuzii.

Socata (bautura racoritoare din flori), 10 inflorescente, 10 l de apa, 1 kg zahar (sau mai putin), 1 lamaie sau sarede lamaie; se lasa sa stea 5 zile dupa care e numai buna de baut.

Din fructe coapte se prepara decocturi, dulceata si siropuri.

Decoct – 1 lingura de fructe uscate la o cana de apa, se pot bea 2-3 cani pe zi.

Scoarta, frunzele, semintele si fructele necoapte sunt toxice.

Lemnul este folosit pentru mobila. Lemnul batran fiert cu sulfat de fier da o culoare verde-oliv lanii.

Din fructe se obtin coloranti alimentari si industriali, violet, pentru lana, in, si accentuarea culorii vinului.

Din frunze se obtine un colorant industrial, negru.

Florile si fructele sunt veninoase pentru gaini si curcani.

Scoarta da o substamta neagra.

Specie cultivata cu interes comercial, ornamental pentru parcuri si gradini, control asupra eroziuni solului.

Mit, Legenda si Folclor – oameni din Danemarca credeau ca spiritul traieste in ramurile de Soc si se uita la ei. Daca cineva taia socul ca sa foloseasca lemnul, spiritul il urmarea in casa acestuia.

In Anglia, frunzele de soc erau puse la usi si geamuri pentru a nu lasa raul sa intre in casa.

Bibliografie

Reteta de Socata a fost sugerata de mama mea, care imi facea in fiecare an de ziua de nastere aceasta bautura racoritoare. Multumesc mami!

Infuzia din flori de soc am invatat-o de la bunicul meu, de altfel este si ultimul ceai pe care l-am baut alaturi de el. Multumesc!

Bojor Ovidiu – Ghidul Plantelor Medicinale si Aromatice de la A la Z – Fiat Lux, 2003

Dr. Heather Boon BScPhm PhD, michael Smith Bpharm MRPharms ND – The Complete Natural Medicine Guide to the 50 Most Common Medicinal Herbs – Robert Rose, 2004

James A. Duke – The Green Pharmacy Herbal Handbook – Rodale Books, 2000

Martha Libster – Delmar’s Integrative Herb Guide for Nurses – Delmar Cengage Laerning, 2001

Michael Rotblatt MD PharmD, Irwin Ziment MD FRCP – Evidence-Based Herbal Medicine – Hanley & Belfus, 2001

Sarah Garland – The Complete Book of Herbs & Spices – Frances Lincoln, 2006

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Prunus laurocerasus L.

Arbust sau arbore mic, 6 m inaltime. Frunze sempervirescente, alterne, coriacee; lamina lanceolat-obovata, varf acut, baza cuneata; suprafata superioara este verde lucioasa, cea inferioara este opaca, cu nervuri evidente; petiol robust, scurt.

 
Calophyllum inophyllum

Arbore. Tulpina groasa, iregulat ramificata, 8-20 m inaltime; trunchi mic cu scoarta aspra si neagra; ramuri orizontale. Frunze opuse, verde inchis; limb eliptic, 10-20 x 6-9 cm, baza rotunda, varf rotund, margina intreaga; nervuri paralele si perpendiculare pe nervura mijlocie. Flori in cime axilare de 4-15 flori; rahisul inflorescentei este alb-crem; flori albe, 2.5 cm diametru si 0.8-1.4 cm lungime.

 
Celtis australis L. - sambovina

Arbore, 25 m inaltime. Trunchi drept, scurt; ritidom gri-cenusiu, neted, cu timpul apar fisuri longitudinale; ramuri orizontale sau usor pendule. Muguri ovali sau conici, cu scvame brune si peri albi. Frunze decidue, alterne, lamina lanceolata, 4-12 cm, varf acuminat, margine serata, baza rotunda si asimetrica

 
Ribes uva-crispa - agris, strugurii ursului

Arbust spinos, 1 m inaltime. Scoarta gri-brun, se exfoliaza. Tulpina bogat ramificata, divaricata. Ramuri lungi si subtiri, gri, cu varf galben-brun, pubescente in tinerete si glabre la maturitate. Frunze simple, cordiforme, 3-5 lobi, dintate, lung petiolate

 
Cichorium intybus - cicoare

Erbacee bienala sau perena. Tulpina erecta, cu ramificatii hispide, geniculate,30-120 cm inaltime. Radacini fusiforme, lungi, la rupere lasa un latex alb cu gust amar. Frunzele bazale in rozeta, petiolate, lamina oblong-lanceolate, lirat-pinatifide sau dintate, 30 x 12 cm. Frunzele caulinare sunt sesile, alterne, oblong-lanceolate.

 
Arbori si arbusti
Coronilla valentina

Coronilla valentina - arbust sempervirescent, originar din Europa si NV Africii, creste pe soluri aride, grohotisuri, in general pe substrat calcaros, de la campie pana la 1500 m altitudine.

 
Fremontodendron californicum

Fremontodendron californicum – originar din Baja California, California si Arizona. Genul a fost denumit dupa J.C. Frémont.

 
Ligustrum vulgare

Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens.

 
Jasminum nudiflorum Lindl.

Specie decidua originara din China. Tulpini verzi, 60-90 cm inaltime, 1-2 m diametru; muchiate; formeaza radacini adventive. Muguri florali maronii-rosietici, ovoizi. Frunze decidue, opuse, penat-compuse, 3 foliole oblonge; sesile. Flori solitare, 6 petale, 1-2 cm diametru. Perioada de inflorire ianuarie-martie, inainte de infrunzire. Fruct baca, carnos, negru la maturatie.

 
Solanum aviculare

Solanum aviculare - arbust originar din Australia si regiunile Pacificului.

 
Magnoliopsida
Silene dioica

 Silene dioica - specie perena, nitrofila, creste in zonele reci ale Europei si Asiei, pe soluri umede, de la 300 pana la 2300 m altitudine.

 
Lablab purpureus (L.) Sweet

Lablab purpureus - specie volubila originara din India, ornamentala prin florile rosii, roz sau purpurii, reunite in spice erecte, se foloseste pe pergole si griliaje.

 
Viola odorata - toporas

Viola odorata - planta erbacee, perena, originara din Europa si Asia Mica, creste prin zavoaie, tufarisuri, lunci, pe marginea padurilor de foioase, in regiunea de campie si deluroasa.

 
Sambucus ebulus L.

Sambucus ebulus – specie erbacee, glabra, cu rizom. Tulpina 0,5-2 m inaltime, neramificata; creste in grupuri. Frunze opuse, imparipenat-compuse; 5-9 foliole cu petiol scurt, lanceolate, baza rotunda sau asimetrica, varf acuminat, margine dantelata; partea inferioara nervurile sunt evidente. Foliola terminala este mai mare decat cele laterale.

 
Gaillardia aristata

Gaillardia aristata - originara din America de Nord, creste de la 600 pana la 900 m altitudine. Specie ornamentala folosita pentru borduri mixte, ca specie de ghiveci sau pentru flori taiate.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri