08
Mai
2009
Sambucus nigra L. - soc
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Sambucus nigra L.

Sinonime

Denumiri populare – Almindelig Hyld, dziki bez czarny, elderberries, Hollerbusch, juoduogis seivamedis, must leeder, mustaselja, pluskoks, sambuco maggiore, Schwarzer holunder, soc, sureau nori, svartyllir, stinking elder, yakori bengestro.

Distributie si Habitat – originar din Europa, Germania si Polonia, dar este naturalizat si in USA. Creste in locuri umbroase, pietroase, amestecate cu pamant bogat in humus.

Descriere – arbust sau arbore mic, 4-5 m inaltime. Trunchi drept, ramificat; ramuri lungi, nodoase. Scoarta groase, scanelata, gri-albicioasa; cea de pe lujeri anuali este verde, neteda si urat mirositoare. Lemnul este dur compact, culoare galbuie, usor de curatat. Coroana tufoasa. Frunze opuse, imparipenat compuse, 5-7 foliole; limbul foliolei este ovat, varf acuminat, margini serat, rar pubescent pe dos; cu miros neplacut; apar in martie-aprilie. Stipele absente sau sunt foarte mici. Inflorescenta compusa, 10-20 cm diametru, cu 5 raze principale, cea centrala este mai scurta decat celelalte. Flori mici, 5 mm diametru; corola cu 5 petale albe; 5 stamine, 2 mm, polen galben; placut mirositoare. Infloreste in mai-iunie. Fruct baca, sferica, neagra, lucioasa, 6-8 mm; rahisul infrutescentei devine rosu-violet; contine 3-5 seminte.

Rata de crestere – creste repede pana in al 10-lea an, la 25-30 ani atinge maximul de dezvoltare.

Tolerante

Cerinte – soluri bogate, bine drenate, cu expozitii umbrite.

Management – tunderile se fac la 5-6 ani, deoarece nu suporta bine tunderile.

Propagare – se inmulteste prin drajoni si seminte. Semintele se seamana pe un subtrat format din pietris si pamant de padure, toamna. In primavara urmatoare germineaza, se pot transplanta dupa 2-7 ani.

Boli si daunatori -

Parteneri naturali si de gradina

Cultivaruri si varietati – ‘Aureomarginata’ frunze cu margini galbene; ‘Guincho Purple’ frunze cu nervuri purpurii daca este crescut in plin soare.

Proprietati si Utilizari – florile de Soc contine cca 3 % rotozid, ulei esential 0.03 %, izobutil, beta–D-glicozizi ai acizilor cafeic si ferulic, zaharuri, mucilagii, tanin, saponozide, acid clorogenic, vitamina C.

Florile au proprietati antitusive, diuretice, emoliente si imunostimulante.

Florile se pot folosi sub forma de infuzii in stari febrile, viroze respiratorii si stari gripale.

Infuzie – 1 lingura de flori la o cana de apa, seara inainte de culcare.

Extern, infuzie preparata din 40 g flori la 1 l apa, pentru degeraturi si contuzii.

Socata (bautura racoritoare din flori), 10 inflorescente, 10 l de apa, 1 kg zahar (sau mai putin), 1 lamaie sau sarede lamaie; se lasa sa stea 5 zile dupa care e numai buna de baut.

Din fructe coapte se prepara decocturi, dulceata si siropuri.

Decoct – 1 lingura de fructe uscate la o cana de apa, se pot bea 2-3 cani pe zi.

Scoarta, frunzele, semintele si fructele necoapte sunt toxice.

Lemnul este folosit pentru mobila. Lemnul batran fiert cu sulfat de fier da o culoare verde-oliv lanii.

Din fructe se obtin coloranti alimentari si industriali, violet, pentru lana, in, si accentuarea culorii vinului.

Din frunze se obtine un colorant industrial, negru.

Florile si fructele sunt veninoase pentru gaini si curcani.

Scoarta da o substamta neagra.

Specie cultivata cu interes comercial, ornamental pentru parcuri si gradini, control asupra eroziuni solului.

Mit, Legenda si Folclor – oameni din Danemarca credeau ca spiritul traieste in ramurile de Soc si se uita la ei. Daca cineva taia socul ca sa foloseasca lemnul, spiritul il urmarea in casa acestuia.

In Anglia, frunzele de soc erau puse la usi si geamuri pentru a nu lasa raul sa intre in casa.

Bibliografie

Reteta de Socata a fost sugerata de mama mea, care imi facea in fiecare an de ziua de nastere aceasta bautura racoritoare. Multumesc mami!

Infuzia din flori de soc am invatat-o de la bunicul meu, de altfel este si ultimul ceai pe care l-am baut alaturi de el. Multumesc!

Bojor Ovidiu – Ghidul Plantelor Medicinale si Aromatice de la A la Z – Fiat Lux, 2003

Dr. Heather Boon BScPhm PhD, michael Smith Bpharm MRPharms ND – The Complete Natural Medicine Guide to the 50 Most Common Medicinal Herbs – Robert Rose, 2004

James A. Duke – The Green Pharmacy Herbal Handbook – Rodale Books, 2000

Martha Libster – Delmar’s Integrative Herb Guide for Nurses – Delmar Cengage Laerning, 2001

Michael Rotblatt MD PharmD, Irwin Ziment MD FRCP – Evidence-Based Herbal Medicine – Hanley & Belfus, 2001

Sarah Garland – The Complete Book of Herbs & Spices – Frances Lincoln, 2006

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Hypericum perforatum L. - sunatoare, pojarnita

Planta erbacee perena, 30 – 100 cm inaltime. Tulpina cilindrica, cu doua muchii latrale, lemnoasa la baza, ramificata, rosietica. Frunze opuse, oblong-lanceolate, varf acute-rotund, baza acuminata, margini intregi, revolute, sesile, 1.5-4 cm lungime, pe ambele fete cu puncte negre. Flori numeroase grupate in corimbe terminale

 
Calendula officinalis L. - galbenele

Tulpina erbacee, 20-50 cm inaltime, ramificata, erecta. Frunze alterne; nervura principala evidenta si cu peri glandulari, nervatiune penata; frunzele bazale sunt oblong-lanceolate, 8-14 x 4-5 cm, sesile, baza reniforma, margine intreaga, apex rotund; frunzele superioare sunt scurt petiolate, ingust lanceolate, 5 x 1.4 cm.

 
Agrimonia eupatoria L. - caoda racului, turita mare

Agrimonia eupatoria - erbacee perena cu rizom scurt si tulpina erecta, paroasa, de regula neramificata. frunzele bazale sunt aranjate in rozete. Este comuna in toata Europa, este rara in nordul Scotiei.

 
Sanguisorba officinalis - sangereasa

Erbacee perena. Tulpina erecta, ramificata, galbra, 30-100 cm inaltime. Frunze imparipenat-compuse, 20 - 40 cm lungime, 5-15 foliole ovale, margine neregulat dintate. Flori hermafrodite reunite in capitul terminal, brune sau negru-purpuriu, cu 2-3 bracteole; Receptacul profund concav; 4 sepale, 4 stamine (rar 2).

 
Arctium lappa L.

Erbacee bianuala, 1 m inaltime, radacina pivotanta, ramificata, 30-60 x 6 cm. Frunze alterne, triangular-ovate, cordate, margini ondulate, 75-30 cm, verzi pe fata superioara si pubescent albicioase pe cea inferioara si cu nervatiuni evidente. Inflorescenta capitul globos, 1.8-3.7 cm diametru; flori tubulare, hermafrodite

 
Arbori si arbusti
Laburnum alpinum

Laburnum alpinum - originara din Franta, Elvetia si Italia, creste in locuri stancoase si paduroase din regiunea montana si subalpina.

 
Medinilla cumingii

Medinilla cumingii - arbust, originar din insulele Philippines de la 700-1000 m altitudine. Medinilla este un gen cu 150 de specii de plante florifere apartinand familiei Melastomataceae, originare din regiunile tropicale ale Africii, Madagascar, Asia pana in insulele oceanului Pacific.

 
Caesalpinia gilliesii

Caesalpinia gilliesii - specie originara din regiunile temperate si subtropicale ale Americi de Sud, cultivata pe toate continentele ca specie ornamentala in parcuri si gradini; se poate naturaliza in zonele unde clima este prielnica.

 
Schefflera arboricola

Arbust sempervirescent, 3-4 m inaltime. Frunze alterne, lung-petiolate, palmat-compuse, cu 7-9 foliole, coriacee; foliole obovate, glabre, margine intreaga, nervatiune penata; petiol subtire, 12-15 cm lungime. Inflorescenta terminala, glabra, 20 cm lungime; flori in raceme aranjate in umbele, 0.7-1 cm diametru; pedicel 5-8 mm lungime. Fruct drupa, ovoida, portocalie, 5 x 4 mm.

 
Edgeworthia chrysantha

Genul Edgeworthia este denumit in memoria botanistului Michael Pakenham Edgeworth (1812-1881).

Edgeworthia chrysantha este un arbust deciduu, de 1,8-2,4 m inaltime, originar din China, Himalaya, naturalizat in Chugoku. Lujeri bruni-roscati. Frunze dispuse altern; scurt petiolate sau sesile; limb: lanceolat, varf acuminat, marginea intreaga, baza cuneata; 8-20/3-5 cm.

 
Magnoliopsida
Acer negundo - artar american

Acer negundo - arbore deciduu, dioic, originar din America de Nord, cultivat pe tot globul in scopuri ornamentale.

 
Erica canaliculata

Erica canaliculata - arbust originar din sudul Africii, folosit ca specie ornamentala in parcuri si gradini.

 
Anemoides nemorosa

Specie perena, geofita; rizom. Tulpina florala 6-30 cm, glabra sau usor paroase. Frunzele bazale, cresc direct din rizom, apar dupa inflorire; frunzele tulpinale se dezvolta in verticil, petiol de 1 cm; lamina palmat-partita sau palmat-sectata.

 
Abutilon theophrasti - pristolnic, teisor

Abutilon theophrasti este cultivat pentru fibre si ulei; scapat din cultura devine specie invaziva a culturilor de bumbac, porumb, soia, si vegetale, cauzand pagube serioase.

 
Alnus incana (L.) Moench - anin alb

Arbore sau arbust manoic, care poate ajunge 20 m, cu tulpina adeseori stramba, coroana cu ramuri groase, ascendente, frunzis bogat, lujerii în tinerete cenusii, pubescenti. Scoarta neteda, lucioasa, cenusie albicioasa, la exemplarele batrane, spre baza cu crapaturi putin adanci. Frunzele lat eliptice pana la ovate, de 4-10 cm lungime, 4-6 cm latime, la baza rotunjite, dublu dintate si lobulate, varf ascutit, pe fata verzi cenusii, pe dos albe cenusii, paroase; dispuse altern.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri