08
Mai
2009
Sambucus nigra L. - soc
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Sambucus nigra L.

Sinonime

Denumiri populare – Almindelig Hyld, dziki bez czarny, elderberries, Hollerbusch, juoduogis seivamedis, must leeder, mustaselja, pluskoks, sambuco maggiore, Schwarzer holunder, soc, sureau nori, svartyllir, stinking elder, yakori bengestro.

Distributie si Habitat – originar din Europa, Germania si Polonia, dar este naturalizat si in USA. Creste in locuri umbroase, pietroase, amestecate cu pamant bogat in humus.

Descriere – arbust sau arbore mic, 4-5 m inaltime. Trunchi drept, ramificat; ramuri lungi, nodoase. Scoarta groase, scanelata, gri-albicioasa; cea de pe lujeri anuali este verde, neteda si urat mirositoare. Lemnul este dur compact, culoare galbuie, usor de curatat. Coroana tufoasa. Frunze opuse, imparipenat compuse, 5-7 foliole; limbul foliolei este ovat, varf acuminat, margini serat, rar pubescent pe dos; cu miros neplacut; apar in martie-aprilie. Stipele absente sau sunt foarte mici. Inflorescenta compusa, 10-20 cm diametru, cu 5 raze principale, cea centrala este mai scurta decat celelalte. Flori mici, 5 mm diametru; corola cu 5 petale albe; 5 stamine, 2 mm, polen galben; placut mirositoare. Infloreste in mai-iunie. Fruct baca, sferica, neagra, lucioasa, 6-8 mm; rahisul infrutescentei devine rosu-violet; contine 3-5 seminte.

Rata de crestere – creste repede pana in al 10-lea an, la 25-30 ani atinge maximul de dezvoltare.

Tolerante

Cerinte – soluri bogate, bine drenate, cu expozitii umbrite.

Management – tunderile se fac la 5-6 ani, deoarece nu suporta bine tunderile.

Propagare – se inmulteste prin drajoni si seminte. Semintele se seamana pe un subtrat format din pietris si pamant de padure, toamna. In primavara urmatoare germineaza, se pot transplanta dupa 2-7 ani.

Boli si daunatori -

Parteneri naturali si de gradina

Cultivaruri si varietati – ‘Aureomarginata’ frunze cu margini galbene; ‘Guincho Purple’ frunze cu nervuri purpurii daca este crescut in plin soare.

Proprietati si Utilizari – florile de Soc contine cca 3 % rotozid, ulei esential 0.03 %, izobutil, beta–D-glicozizi ai acizilor cafeic si ferulic, zaharuri, mucilagii, tanin, saponozide, acid clorogenic, vitamina C.

Florile au proprietati antitusive, diuretice, emoliente si imunostimulante.

Florile se pot folosi sub forma de infuzii in stari febrile, viroze respiratorii si stari gripale.

Infuzie – 1 lingura de flori la o cana de apa, seara inainte de culcare.

Extern, infuzie preparata din 40 g flori la 1 l apa, pentru degeraturi si contuzii.

Socata (bautura racoritoare din flori), 10 inflorescente, 10 l de apa, 1 kg zahar (sau mai putin), 1 lamaie sau sarede lamaie; se lasa sa stea 5 zile dupa care e numai buna de baut.

Din fructe coapte se prepara decocturi, dulceata si siropuri.

Decoct – 1 lingura de fructe uscate la o cana de apa, se pot bea 2-3 cani pe zi.

Scoarta, frunzele, semintele si fructele necoapte sunt toxice.

Lemnul este folosit pentru mobila. Lemnul batran fiert cu sulfat de fier da o culoare verde-oliv lanii.

Din fructe se obtin coloranti alimentari si industriali, violet, pentru lana, in, si accentuarea culorii vinului.

Din frunze se obtine un colorant industrial, negru.

Florile si fructele sunt veninoase pentru gaini si curcani.

Scoarta da o substamta neagra.

Specie cultivata cu interes comercial, ornamental pentru parcuri si gradini, control asupra eroziuni solului.

Mit, Legenda si Folclor – oameni din Danemarca credeau ca spiritul traieste in ramurile de Soc si se uita la ei. Daca cineva taia socul ca sa foloseasca lemnul, spiritul il urmarea in casa acestuia.

In Anglia, frunzele de soc erau puse la usi si geamuri pentru a nu lasa raul sa intre in casa.

Bibliografie

Reteta de Socata a fost sugerata de mama mea, care imi facea in fiecare an de ziua de nastere aceasta bautura racoritoare. Multumesc mami!

Infuzia din flori de soc am invatat-o de la bunicul meu, de altfel este si ultimul ceai pe care l-am baut alaturi de el. Multumesc!

Bojor Ovidiu – Ghidul Plantelor Medicinale si Aromatice de la A la Z – Fiat Lux, 2003

Dr. Heather Boon BScPhm PhD, michael Smith Bpharm MRPharms ND – The Complete Natural Medicine Guide to the 50 Most Common Medicinal Herbs – Robert Rose, 2004

James A. Duke – The Green Pharmacy Herbal Handbook – Rodale Books, 2000

Martha Libster – Delmar’s Integrative Herb Guide for Nurses – Delmar Cengage Laerning, 2001

Michael Rotblatt MD PharmD, Irwin Ziment MD FRCP – Evidence-Based Herbal Medicine – Hanley & Belfus, 2001

Sarah Garland – The Complete Book of Herbs & Spices – Frances Lincoln, 2006

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Paliurus spina-christi Miller

Paliurus spina-christi specie originara din sud-estul Europei, in zone de deal, pe terenuri revene si argiloase. 

 
Arctium lappa L.

Erbacee bianuala, 1 m inaltime, radacina pivotanta, ramificata, 30-60 x 6 cm. Frunze alterne, triangular-ovate, cordate, margini ondulate, 75-30 cm, verzi pe fata superioara si pubescent albicioase pe cea inferioara si cu nervatiuni evidente. Inflorescenta capitul globos, 1.8-3.7 cm diametru; flori tubulare, hermafrodite

 
Ilex aquifolium

Ilex aquifolium este un arbust indigen in Marea Britanie, 8 m inaltime. Coroana deasa piramidala. Scoarta este neteda, gri, Frunze alterne, coriacee, ovat-eliptice sau lobat spinate, rigide, acute, spinoase cele de pa ramurile inferioare si cu margine ondulata cele de pa ramuri superioare, sempervirescente, verde stralucitor, toxice.

 
Anchusa italica Retz. - limba boului, miruta mare

Anchusa italica este o specie perena sau bianuala, tulpina erecta, pana la 150 cm inaltime, mult ramificata, rar simpla, hispida. Originara din zona Mediterraneana.

 
Proprietatile ceaiului verde

Contine un antioxidant de 100 de ori mai puternic si eficace decat vitamina C si de 25 de ori mai eficace decat vitamina E in protejarea celulelor. Inhiba cresterea noilor celule tumorale si distruge o parte din cele existente, fara a distruge cele sanatoase.

 
Arbori si arbusti
Lagunaria patersonii

Lagunaria patersonii - cultivat ca arbore ornamental pentru portament si flori, se adapta foarte bine si in gradinile din apropierea marii.

 
Euonymus europaeus

Euonymus europaeus - originar din Europa si Asia, creste prin paduri si tufarisuri, din regiunea de campie pana in zona colinelor.

 
Nyssa sylvatica Marsh.

Arbore dioic, 25 m inaltime. Scoarta maro inchis cu crapaturi adanci. Lujeri glabri sau slab parosi, subtiri, rosu-maroniu, netede; mugurele terminal 3-5 mm, imbricat, 6-8 solzi vizibili, slab pubescent si ciliat, bicolori cu margini rosii si restul suprafatei verde.

 
Ceratonia siliqua L.

Arbore dioic, 8 m inaltime. Trunchi iregulat, erect cu baza latita. Scoarta gri-bruna cu fisuri longitudinale. Coroana ampla si deasa. Ramurile tinere sunt fin tomentoase, devin glabre cu timpu. Frunze persistente, alterne, paripenat-compuse, cu 2-5 perechi de foliole, ovate, coriacee, margine intreaga, culoare verde inchis lucioase pe partea superioara

 
Vaccinium vitis-idaea

Vaccinium vitis-idaea - raspandita in Europa de N si atlantica, Asia si America de N, creste pe pajisti alpine si montane, molidisuri.

 
Magnoliopsida
Dictamnus albus L.

Dictamnus albus L. - specie originara din sudul Europei pana in nordul Chinei; perena de 1 m; tulpina noduloasa, erecta; frunze coriacee, compuse, alterne, 9-11 lobi, ovate, serate, 7,5 cm lungime; flori iregulate, albe-roz, 2,5 cm lungime, 5 sepale si 5 petale, 10 stamine; raceme terminale; fruct capsula cu 5 lobi.

 
Potentilla reptans - cinci degete

Potentilla reptans - erbacee perena, subcosmopolita, creste prin fanete umede, pe langa ape, la marginea drumurilor, prin gradini cultivate, de la campie pana la 1600 m altitudine.

 
Cyphomandra betacea

Cyphomandra betacea - arbore mic, originar din Peru si Cile, in padurile tropicale, de la 700-2000 m altitudine. Este cultivat in Brazilia, Argentina, Columbia, Venezuela si Noua Zeelanda pentru fructele sale comestibile, sau ca arbore ornamental. Fructele pot fi consumate coapte sau crude, in salate si deserturi. Este indicat ca semintele si coaja sa fie indepartate. Fructele contin proteine, vitamina C si E, vitamina A. 

 
Veronica arvensis

Veronica arvensis - planta erbacee anuala, raspandita in Euroasia, creste pe pasuni aride, prin gradini de legume, de la campie pana la 2000 m altitudine.

 
Pittosporum tobira

Arbust, 4 m inaltime, coroana deasa. Scoarta bruna, aspra. Frunze persistente, coriacee, simple; limb spatulat, margine intreaga, varf rotund, baza obovata, nervura centrala evidenta, partea superioara verde inchis si lucioasa, partea inferioara mai deschisa, glabra; dispuse in verticile false. Inflorescenta umbela

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri