30
Iul
2009
Sanguisorba officinalis - sangereasa
Farmacia Verde | Flori | Magnoliopsida
3
0

Denumire stiintificaSanguisorba officinalis L.

Sinonime – Poterium officinale (L.) A. Gray, Sanguisorba auriculata Scop.

Denumiri populare – bibernil, sangereasa, salvastrella maggiore, salad burnet, meloncello, Groβer Wiesenknopf, ti-gu, grande pimprenelle.

Distributie si Habitat – creste pe terenuri umede pana in regiunile alpine.

Descriere – erbacee perena. Tulpina erecta, ramificata, galbra, 30-100 cm inaltime. Frunze imparipenat-compuse, 20 - 40 cm lungime, 5-15 foliole ovale, margine neregulat dintate. Flori hermafrodite reunite in capitul terminal, brune sau negru-purpuriu, cu 2-3 bracteole; Receptacul profund concav; 4 sepale, 4 stamine (rar 2). Infloreste in mai-august. Fruct achena inchisa in receptacul, uscata, ovata, glabra, neteda, maro-rosietica. 2n = 28.

Rata de crestere – incet.

Propagare – prin seminte; semanate primavara.

Parteneri naturali si de gradina – Alopecurus pratensis, Cerastium fontanum, Filipendula ulmaria, Lathyrus pratensis, Leontodon autumnalis, Plantago lanceolata, Ranunculus acris, Taraxacum officinale. De gradina – Acorus gramineus, Hemerocallis.

Cultivaruri si Varietati – ‘Arnhem’, ‘Pink Brushes’, ‘Pink Tanna’, ‘Red Thunder’, ‘Tanna’.

Proprietati si Utilizari – intreaga planta contine substante taninice si o saponina (sanguisorbina) care ofera proprietati astringente si antihemoragice.

Frunzele se pot folosi proaspete in salate.

Radacinile recoltate primavara sau toamna, se curata de radicele si se usuca la soare. Decoctul din radacina se foloseste pentru eczeme si ulceratii ale pielii, aplicat prin comprese pe piele. 10-15 g de radacina la o cana de decoct pentru uz oral sau uz extern.

Bibliografie

Beth Hanson – Designing an Herb Garden – Brooklyn Botanic Garden, 2004

Gary Allen – The Herbalist in the Kitchen – University of Illinois Press, 2007

Jing.Nuan Wu – An Illustrated Chinese Materia Medica – Oxford University Press, 2002

Lee Allen Peterson, Roger Tory Peterson – A Field Guide to Edible Wild Plants – Houghton Mifflin Harcourt, 1999

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Plantele, femeia si durerile menstruale

Vitex agnus-castus L. – Se folosesc fructele mature si uscate. O infuzie din aceste fructe poate ajuta cand va simtiti nervos, in fazele pre-menstruale, in perioada menstruala, in menopauza, creste cantitatea de lapte matern, utila impotriva acneei.

 
Hedeoma pulegioides

Tulpina foarte subtire, erecta, ramificata, fin pubescenta, 15-45 cm inaltime. Frunze ovate pana la obovat-oblonge, petiolate, slab serate, varf obtuz, baza ingusta, glabre, slab pubescente, subtiri; frunzele superioare sunt mai mici. Flori in buchete, axilare; pedicel pubescent, mai mici sau egale cu caliciul; caliciu pubescent, 3 lobi scurti si 2 lobi mai lungi. Corola alba sau albastru-violet. Infloreste in iulie-septembrie.

 
Anthyllis vulneraria L. - capul turcului, vatamatoare

Planta erbacee perena, polimorfa, rizom. Tulpina prostrata sau ascendenta, pubescenta, peri albi, 5-40 cm inaltime. Frunzele bazale, dispuse in rozeta; frunzele tulpinale alterne, imparipenat-compuse, foliole oblong-lineare, foliola terminala este mai mare decat cele laterale, glabre sau usor pubescente pe fata superioara, si setoase pe fata inferioara.

 
Nigella damascena L.

Specie anuala. Tulpina subtire, striata, glabra, erecta sau geniculara, ramificata inspre varf, 20-45 cm inaltime. Frunze alterne; frunzele bazale linear-lanceolate, 2-3 penat-sectate; frunzele caulinare sunt sesile

 
Tilia cordata - tei cu frunza mica, tei de deal

Tilia cordata - arbore,  originar din Europa, creste pe soluri bogate in nutrienti, in zone calde. 

Florile de tei sunt cel mai popular remediu pentru raceli si gripa, ceaiul este folosit pentru tratarea durerilor de cap, anxietati, si tensiuni nervoase.

 
Flori
Sternbergia lutea

Sternbergia lutea - geofita bulboasa, creste la marginea padurilor de foioase, de la 0 pana la 1200 m altitudine.

 
Galinsoga quadriradiata

Galinsoga quadriradiata - originara din America Centrala si de Sud, Mexic si Venezuela, dar s-a naturalizat si in Europa, creste pe terenuri umede sau foarte umede, in  culturi, de-a lungul drumurilor si a terenurilor necultivate, de la campie pana la 2600 m altitudine (in tarile de origine).

 
Verbascum blattaria

Verbascum blattaria - erbacee bienala, glabra in partea inferioara a tulpinii si cu peri glandulari inspre varf; creste spontan in locurile uscate si calde, marginea campurilor cultivate, raurilor si canalelor, pana la 800 m altitudine.

 
Centaurea varnensis

Centaurea varnensis - specie perena, originara din Romania si Bulgaria, creste la marginea semanaturilor si pe langa drumuri.

 
Verbena tenuisecta

Erbacee perena. Tulpina procumbenta sau decumbenta, 10-30 x 30-120 cm, cu 4 muchii, peri. Frunze tri-lobat sau tri-penatsectat, lobi lineari, 2-3.5 x 2-3 cm, intregi sau dintate, varf obtuz. Flori solitare la axila bracteelor, albastre, violet, rosu-purpuriu, lila, sau alb. Caliciu tubular, 5 sepale inegal dintate 6-9 mm, lineare, varf acut.

 
Magnoliopsida
Senecio squalidus

Senecio squalidus - specie perena, raspandita in sud-estul Europei, creste in locuri umede, in lingul vailor stancoase, pe pajisti, stanci calcaroase, de la 1000 pana la 2500 m altitudine.

 
Catharanthus roseus

Catharanthus roseus - specie perena erbacee sau subarbust, originar din Madagascar, creste pe nisipuri, in paduri.

 
Alliaria petiolata

Alliaria petiolata - erbacee bianuala, raspandita in Eruopa, Asia si nordul Africii, creste in locuri umbroase, prin gradini, pe langa garduri si drumuri, in boschete si paduri de foioase.

 
Gentiana asclepiadea

Gentiana asclepiadea - specie originara din Europa Centrala si de S si Asia Mica, creste pe pajisti, margini de paduri, pe soluri calcaroase, de la 300-2200 m altitudine.

 
Tussilago farfara - podbal

Tussilago din latinul tussis tuse referitor la proprietatile medicinale ale plantei; farfara este vechiul nume al plopului alb, datorita asemanari intre frunze acestor specii.

Tussilago farfara este singura specie a genului Tussilago.

Dioscoride folosea frunze de potbal ca substitut al tabacului, pentru a-si trata tusea si astmul.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Plantarea butasilor de trandafiri

In toamna asta am reusit sa plantez cateva soiuri de trandafiri: Golden Perfume, Elle, Falstaf, Printesa Farah, Rina Herholdt, doi butasi de Orient, Tom Tom, Blue Moon, Sika, Indigo, Pascal. Marea majoritate sunt Teahibrid si Floribunda.

 
Sarbatori Fericite!

Am pasit cu totii in cele mai frumoase zile din an, zilele in care serbam Nasterea Domnului si Ajunul de An Nou.

 
Rosiile gigant

Printre rosiile gigant din gradina noastra se numara rosiile inima de bou, Black Krim, Charlie Chaplin, Anna Russian, Soldaki. 

 
Rosiile noastre

Rosiile noastre au inceput sa se coaca si ne bucuram din plin de ele. Binenteles ca a trebuit sa stropim de 2 ori cu zeama bordeleza ca altfel ...

 
Fara cuvinte

Azi in gradina

 

Categorii

Link-uri