![]() |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Sanguisorba officinalis L. Sinonime – Poterium officinale (L.) A. Gray, Sanguisorba auriculata Scop. Denumiri populare – bibernil, sangereasa, salvastrella maggiore, salad burnet, meloncello, Groβer Wiesenknopf, ti-gu, grande pimprenelle. Distributie si Habitat – creste pe terenuri umede pana in regiunile alpine. Descriere – erbacee perena. Tulpina erecta, ramificata, galbra, 30-100 cm inaltime. Frunze imparipenat-compuse, 20 - 40 cm lungime, 5-15 foliole ovale, margine neregulat dintate. Flori hermafrodite reunite in capitul terminal, brune sau negru-purpuriu, cu 2-3 bracteole; Receptacul profund concav; 4 sepale, 4 stamine (rar 2). Infloreste in mai-august. Fruct achena inchisa in receptacul, uscata, ovata, glabra, neteda, maro-rosietica. 2n = 28. Rata de crestere – incet. Propagare – prin seminte; semanate primavara. Parteneri naturali si de gradina – Alopecurus pratensis, Cerastium fontanum, Filipendula ulmaria, Lathyrus pratensis, Leontodon autumnalis, Plantago lanceolata, Ranunculus acris, Taraxacum officinale. De gradina – Acorus gramineus, Hemerocallis. Cultivaruri si Varietati – ‘Arnhem’, ‘Pink Brushes’, ‘Pink Tanna’, ‘Red Thunder’, ‘Tanna’. Proprietati si Utilizari – intreaga planta contine substante taninice si o saponina (sanguisorbina) care ofera proprietati astringente si antihemoragice. Frunzele se pot folosi proaspete in salate. Radacinile recoltate primavara sau toamna, se curata de radicele si se usuca la soare. Decoctul din radacina se foloseste pentru eczeme si ulceratii ale pielii, aplicat prin comprese pe piele. 10-15 g de radacina la o cana de decoct pentru uz oral sau uz extern. Bibliografie Beth Hanson – Designing an Herb Garden – Brooklyn Botanic Garden, 2004 Gary Allen – The Herbalist in the Kitchen – University of Illinois Press, 2007 Jing.Nuan Wu – An Illustrated Chinese Materia Medica – Oxford University Press, 2002 Lee Allen Peterson, Roger Tory Peterson – A Field Guide to Edible Wild Plants – Houghton Mifflin Harcourt, 1999
Imagini
Vezi si
![]() ![]() Erbacee bienala sau perena. Tulpina erecta, cu ramificatii hispide, geniculate,30-120 cm inaltime. Radacini fusiforme, lungi, la rupere lasa un latex alb cu gust amar. Frunzele bazale in rozeta, petiolate, lamina oblong-lanceolate, lirat-pinatifide sau dintate, 30 x 12 cm. Frunzele caulinare sunt sesile, alterne, oblong-lanceolate. ![]() Arbore deciduu, 5-12 m inaltime. Lujeri anuali, subtiri, 2-3 mm diametru, verde pal, glabri, geniculati. Frunze alterne, verde stralucitor; limb lanceolat-eliptic, margine crenata, varf obtuz sau emarginat, baza rotunda sau asimetrica, 3-5 cm lungime; nervatiune arcuata, nervura mediana si o pereche de nervuri secundare; petiol verde pal, 5-7 mm. ![]() Laurus nobilis - pe timpul grecilor si a ramanilor, ramurile de dafin erau folosite pentru a face coroane pentru capul eroilor, si in onoarea poetilor. ![]() Arbore dioic, 8 m inaltime. Trunchi iregulat, erect cu baza latita. Scoarta gri-bruna cu fisuri longitudinale. Coroana ampla si deasa. Ramurile tinere sunt fin tomentoase, devin glabre cu timpu. Frunze persistente, alterne, paripenat-compuse, cu 2-5 perechi de foliole, ovate, coriacee, margine intreaga, culoare verde inchis lucioase pe partea superioara ![]() Arbore sempervirescent, 25-70 m inaltime x 5 m diametrul bazei trunchiului. Ritidom aspru, gri care se exfoliaza in partile superioare a trunchiului si ramuri, in fasii lungi. Muguri 12-15 x 12-25 mm. Frunzele tinere sunt opuse, doua cate doua, unite intre ele la baza, verde-glauc, 6-15 cm lungime; frunzele adulte alterne, 15-35 cm lungime, lanceolate si arcuate, baza asimetrica, varf lung-acuminat; petiol robust. ![]() ![]() Planta perena, volubila. Tulpina subtire, verde, 2 m inaltime. Frunze opuse, limb ovat-lanceolate, varf acuminat, baza cordata, margine intreaga, iregulat lobate sau dintate, 15 x 10 cm, scurt petiolate; 3-5 nervuri. Flori albastre cu galben, alba spre exterior, 8 x 8 cm, dispuse in buchete cu pedicel individual de 4-5 cm lungime, tubul corolei 3 cm lungime ![]() Verbascum lychnitis - specie originara din Europa si Asia, creste pe pasuni aride, margini de drumuri, de la campie pana la 2000 m altitudine. ![]() Cerastium tomentosum este crescuta ca specie de rocarii, cateodata devine invaziva. ![]() Papaver aurantiacum - specie perena, creste pe grohotisuri calcaroase si locuri stancoase, in regiunea alpina si subalpina. ![]() Convolvulus cantabrica prefera terenurile calcaroase si expozitiile insorite, de la 500-1000 m altitudine. Convolvulus cantabrica este variabila ca pubescenta si culoarea florii, care poate fi si alba. ![]() ![]() Clerodendrum bungei - specie ornamentala, cultivata in parcuri si gradini dar si in ghivece pentru terase. Frunzele zdrobite lasa un miros neplacut. In climatele calde si umede devine invaziva. ![]() Theobroma cacao - arbore semi-deciduu originar din padurile tropicale ale Braziliei, Mexic si SUA. Numele genului deriva de la grecul ‘ theos’ = zeu, si ‘broma’ = mancare, mancarea zeilor. ![]() Erbacee perena, dioica, cataratoare, paroasa. Tulpini fragile, 2-4 m lungime. Frunze alterne, petiolate, limb palmat-lobat, 3-5 lobi, varf obtuz, baza cordiforma, fara stipele dar cu carcei care permite plantelor sa se agate. ![]() Aristolochia pallida - geofita tuberoasa, originara din Europa mediteraneana, Asia Mica, creste prin tufisuri, locuri pietroase, de la campie pana la 800 m altitudine. ![]() Dictamnus albus L. - specie originara din sudul Europei pana in nordul Chinei; perena de 1 m; tulpina noduloasa, erecta; frunze coriacee, compuse, alterne, 9-11 lobi, ovate, serate, 7,5 cm lungime; flori iregulate, albe-roz, 2,5 cm lungime, 5 sepale si 5 petale, 10 stamine; raceme terminale; fruct capsula cu 5 lobi. |
Ultimele articole
![]() Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire. ![]() In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. ![]() Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer... ![]() Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.
Categorii
Link-uri
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
![]() |