Denumire stiintifica - Sansevieria. Denumirea genului vine de la printul Raimondo di Sangro (1710-1771) din San Severo, nascut in Napoli, Italia. In 1753 Carl Linne, in Species Plantarum, include genul Sansevieria in Aloe. Genul Sansevieria a fost stabilizat de catre Thunberg in 1794 cu descrierea a doua specii, S. thyrsiflora si S. aethiopica.

Denumiri populare – snake plant, kwi, ongwehe.

Distributie si Habitat – specii originare din Africa, Arabia si India.

Descriere – contine circa 70 de specii erbacee xerofite, suculente, perene cu frunze sempervirescente de 20-3 m inaltime; formeaza tufe dese din rizomi sau stoloni. Florile sunt albe-verzui, dispuse in inflorescente tip racem de 40-90 cm lungime. Fructul este o baca rosie sau portocalie.

Sansevieria aethiopica Thunberg – originara din Etiopia pana in sudul Africi unde creste sub arbori si arbusti; rizomatoasa perena, 70 cm inaltime, formeaza rozete de 12-30 frunze erecte. Rizom lung, fibros, brun. Frunzele sunt in fascicule de cate 3, ingust-lineare, 35-70 x 1-2 cm si 3-6 mm grosime, acuminate, tari si aspre, cu benzi orizontale iregulate, margini rosii.

Sansevieria cylindrica – rizom gros pe care se formeaza rozete de 3 – 4 frunze cilindrice, fiecare de 60-130 cm x 1,7-3 cm.

Sansevieria trifasciata Praim. – specie rizomatoase cu frunze erecte, coriacee, lineare, usor concave, verde inchis cu striati transversale si iregulate verde-gri sau albicioase. Racem erect, 40-75 cm lungime; periant 2,5-3 cm lungime, alb-verzui; stamine de 7-8 mm lungime. Baca globoasa, 7-9 mm diametru, portocalie; 2 seminte, 6-7 mm lungime, cca 5 mm diametru, crem-bruna.

Tolerante – sensibilitate medie fata de salinitate.

Cerinte – au exigente termice modeste si cresc bine la temperaturi de 15-18 °C. Temperaturile prea mici, sub +7 °C, pot fi letale; temperaturile maxime sunt de +25 °C. Prefera umiditate relativa scazuta, cresc bine si in ambiente secetoase, in expozitii de semi-umbra sau lumina difuza. Radiatiile excesive decoloreaza frunzele, iar expunerea la umbra totala face sa dispara striatiile de pe frunze, devenind verde inchis uniform. Substratul trebuie sa fie bine drenat, organic, dar nu foarte greu. Compostul perfect este format din pamant de gradina. Pamant de frunze, pamant de gradina si nisip. Se uda bine odata pe saptamana pe timpul verii, si o singura data pe luna iarna, cand plantele sunt in repaus vegetativ. Pamantul trebuie sa se usuce in suprafata intre doua udari. Atentie, sa nu lasati apa in cavitatile dintre frunze. Cand apa din substrat este in exces, frunzele se ingalbenesc si putrezesc. In substrat este indicat un adaus de 0,3 g azot, 0,15 g fosfor si 0,2 g de potasiu. Fertilizarea se face la 15-20 de zile cu concentrati scazute de fertilizanti lichizi.

Management – transplantarea se face primavara tarziu, avand grija sa nu loviti sau zgariati rizomii. Se elimina frunzele bolnave.

Propagare – se multiplica usor prin butasi de frunza, de 8-10 cm lungime lasati sa se usuce pentru 24-48 de ore. Substratul pentru multiplicare trebuie sa fie alcatuit din turba si nisip in raport de 1:2, la o temperatura de 21 °C si umiditate ridicata. La baza butasilor se formeaza un tesut cicatrizant din care rezulta urmatoarele plante. Cand noile plante au 2-3 frunza de 6-8 cm, dupa circa 6 saptamani, se pot desprinde si plantate fiecare separat.

Cel mai bun moment pentru multiplicare este primavara sau vara.

Sansevieria trifasciata ‘Laurentii’ (cultivar cu frunzele bordate cu alb-galbui pe margini), se multiplica prin divizarea rizomilor, primavara.

Boli si daunatori – Erwinia aroideae, Erwinia carotovora, Fusarium moniliforme, Gleosporium sansevieriae, Aspergillus niger, Meloidogyne sp., Pratylenchus sp..

Daca frunzele prezinta pete brune si incep sa mucegaiasca la baza este rezultatul udarilor excesive. Trebuie scoasa planta din vas si verificat daca este atacat rizomul, daca da, atunci trebuie lasat sa se usuce pentru o saptamana. Se elimina frunzle bolnave, se trateaza partile taiate cu un produs fungicid; dupa care se pune in alt vas cu grija sa udati moderat planta.

Cultivaruri si varietati – S. trifasciata: ‘Iwister Sister Stunami’, ‘Silver Arrow’, ‘Green Arrow’, ‘Lorentii Stover’s’, ‘Lorenti Green’, ‘Super Ball’, ‘Metalica’, ‘Robusta’, ‘Eryathriaceae’, ‘Pagoda’, ‘Hahnii Silver Frost’, ‘Tiger Stripe’.

Parteneri de gradina – Gloxynia sylvatica, Ficus elastica.

Proprietati si utilizare – Sansevieria aethiopica – in sudul Africii radacinile sunt folosite in tratarea hemoroizilor, diareei si a durerilor abdominale usoare.

Sansevieria trifasciata este folosita in tratarea bolilor venerice, otitelor, migrenelor, convulsiilor.

In Kenya decoctul din radacini de Sansevieria sp. pentru tratarea malariei si ca purgativ.

Un extract din frunze si flori de Sansevieria trifasciata, are actiuni diuretice.

Ingerarea frunzelor de Sansevieria trifasciata poate cauza salivatii excesive, dupa ingestie.

Pot cauza dermatite.

Bibliografie

Gwen J. Harden – Flora of New South Wales – University of Washington Press, 1990

Hans Dieter Neuwinger – African Ethnobotany – Chapman & Hall, 1996

L.J.G. van der Maesen, X.M. van der Burgt, J.M. van Medenbach de Rooy – The Biodiversity of African Plants – Springer, 1996

Pascal P. Pirone – Diseases and Pests of Ornamental Plants – Wiley, 1978

R.M.T. Dahlgren, H.T. Clifford, P.F. Yeo – The Families of the Monocotyledons – Springer, 1985

Spoerke, Susan C. Smolinske – Toxicity of Houseplants – CRC, 1990