0
0

Denumire stiintifica - Sansevieria. Denumirea genului vine de la printul Raimondo di Sangro (1710-1771) din San Severo, nascut in Napoli, Italia. In 1753 Carl Linne, in Species Plantarum, include genul Sansevieria in Aloe. Genul Sansevieria a fost stabilizat de catre Thunberg in 1794 cu descrierea a doua specii, S. thyrsiflora si S. aethiopica.

Denumiri populare – snake plant, kwi, ongwehe.

Distributie si Habitat – specii originare din Africa, Arabia si India.

Descriere – contine circa 70 de specii erbacee xerofite, suculente, perene cu frunze sempervirescente de 20-3 m inaltime; formeaza tufe dese din rizomi sau stoloni. Florile sunt albe-verzui, dispuse in inflorescente tip racem de 40-90 cm lungime. Fructul este o baca rosie sau portocalie.

Sansevieria aethiopica Thunberg – originara din Etiopia pana in sudul Africi unde creste sub arbori si arbusti; rizomatoasa perena, 70 cm inaltime, formeaza rozete de 12-30 frunze erecte. Rizom lung, fibros, brun. Frunzele sunt in fascicule de cate 3, ingust-lineare, 35-70 x 1-2 cm si 3-6 mm grosime, acuminate, tari si aspre, cu benzi orizontale iregulate, margini rosii.

Sansevieria cylindrica – rizom gros pe care se formeaza rozete de 3 – 4 frunze cilindrice, fiecare de 60-130 cm x 1,7-3 cm.

Sansevieria trifasciata Praim. – specie rizomatoase cu frunze erecte, coriacee, lineare, usor concave, verde inchis cu striati transversale si iregulate verde-gri sau albicioase. Racem erect, 40-75 cm lungime; periant 2,5-3 cm lungime, alb-verzui; stamine de 7-8 mm lungime. Baca globoasa, 7-9 mm diametru, portocalie; 2 seminte, 6-7 mm lungime, cca 5 mm diametru, crem-bruna.

Tolerante – sensibilitate medie fata de salinitate.

Cerinte – au exigente termice modeste si cresc bine la temperaturi de 15-18 °C. Temperaturile prea mici, sub +7 °C, pot fi letale; temperaturile maxime sunt de +25 °C. Prefera umiditate relativa scazuta, cresc bine si in ambiente secetoase, in expozitii de semi-umbra sau lumina difuza. Radiatiile excesive decoloreaza frunzele, iar expunerea la umbra totala face sa dispara striatiile de pe frunze, devenind verde inchis uniform. Substratul trebuie sa fie bine drenat, organic, dar nu foarte greu. Compostul perfect este format din pamant de gradina. Pamant de frunze, pamant de gradina si nisip. Se uda bine odata pe saptamana pe timpul verii, si o singura data pe luna iarna, cand plantele sunt in repaus vegetativ. Pamantul trebuie sa se usuce in suprafata intre doua udari. Atentie, sa nu lasati apa in cavitatile dintre frunze. Cand apa din substrat este in exces, frunzele se ingalbenesc si putrezesc. In substrat este indicat un adaus de 0,3 g azot, 0,15 g fosfor si 0,2 g de potasiu. Fertilizarea se face la 15-20 de zile cu concentrati scazute de fertilizanti lichizi.

Management – transplantarea se face primavara tarziu, avand grija sa nu loviti sau zgariati rizomii. Se elimina frunzele bolnave.

Propagare – se multiplica usor prin butasi de frunza, de 8-10 cm lungime lasati sa se usuce pentru 24-48 de ore. Substratul pentru multiplicare trebuie sa fie alcatuit din turba si nisip in raport de 1:2, la o temperatura de 21 °C si umiditate ridicata. La baza butasilor se formeaza un tesut cicatrizant din care rezulta urmatoarele plante. Cand noile plante au 2-3 frunza de 6-8 cm, dupa circa 6 saptamani, se pot desprinde si plantate fiecare separat.

Cel mai bun moment pentru multiplicare este primavara sau vara.

Sansevieria trifasciata ‘Laurentii’ (cultivar cu frunzele bordate cu alb-galbui pe margini), se multiplica prin divizarea rizomilor, primavara.

Boli si daunatori – Erwinia aroideae, Erwinia carotovora, Fusarium moniliforme, Gleosporium sansevieriae, Aspergillus niger, Meloidogyne sp., Pratylenchus sp..

Daca frunzele prezinta pete brune si incep sa mucegaiasca la baza este rezultatul udarilor excesive. Trebuie scoasa planta din vas si verificat daca este atacat rizomul, daca da, atunci trebuie lasat sa se usuce pentru o saptamana. Se elimina frunzle bolnave, se trateaza partile taiate cu un produs fungicid; dupa care se pune in alt vas cu grija sa udati moderat planta.

Cultivaruri si varietati – S. trifasciata: ‘Iwister Sister Stunami’, ‘Silver Arrow’, ‘Green Arrow’, ‘Lorentii Stover’s’, ‘Lorenti Green’, ‘Super Ball’, ‘Metalica’, ‘Robusta’, ‘Eryathriaceae’, ‘Pagoda’, ‘Hahnii Silver Frost’, ‘Tiger Stripe’.

Parteneri de gradina – Gloxynia sylvatica, Ficus elastica.

Proprietati si utilizare – Sansevieria aethiopica – in sudul Africii radacinile sunt folosite in tratarea hemoroizilor, diareei si a durerilor abdominale usoare.

Sansevieria trifasciata este folosita in tratarea bolilor venerice, otitelor, migrenelor, convulsiilor.

In Kenya decoctul din radacini de Sansevieria sp. pentru tratarea malariei si ca purgativ.

Un extract din frunze si flori de Sansevieria trifasciata, are actiuni diuretice.

Ingerarea frunzelor de Sansevieria trifasciata poate cauza salivatii excesive, dupa ingestie.

Pot cauza dermatite.

Bibliografie

Gwen J. Harden – Flora of New South Wales – University of Washington Press, 1990

Hans Dieter Neuwinger – African Ethnobotany – Chapman & Hall, 1996

L.J.G. van der Maesen, X.M. van der Burgt, J.M. van Medenbach de Rooy – The Biodiversity of African Plants – Springer, 1996

Pascal P. Pirone – Diseases and Pests of Ornamental Plants – Wiley, 1978

R.M.T. Dahlgren, H.T. Clifford, P.F. Yeo – The Families of the Monocotyledons – Springer, 1985

Spoerke, Susan C. Smolinske – Toxicity of Houseplants – CRC, 1990

Vezi si
Sus
Cactusi si plante suculente
Plante suculente - generalitati

Plantele suculente au o mare diversitate de forme, multe fiind intalnite ca plante ornamentale. Folosite pentru foliajul si florile lor in decorarea camerelor, balcoanelor, teraselor si a gradinilor. Agave si Furcraea pot creste chiar in solul gradini, pe stancarii.

 
Agave americana

Agave americana - planta erbacee, perena, rizom drajonant.  Creste pe solurile aride din sudul Texasului, dar s-a naturalizat si in regiunile calde ale globului.

Agave infloreste o singura data in ciclul sau de viata, la 80-100 de ani, dupa care planta moare.

 
Echeveria pulvinata

Suculente perene. Tulpina scurta cu o rozeta de frunze la baza. Frunzele sunt de 5-7.5 cm lungime, obovat-spatulate, concave, tomentoase. Inflorescenta laterala, 20-30 cm lungime, flori campanulate, galben-portocalii; 5 sepale, 5 petale, 10 stamine.

 
Corryocactus quadrangularis F.Ritter 1958

Corryocactus este un gen de cactusi originari din vestul Americii de Sud, cu tulpini columnare puternice. Florile sunt in forma de clopot. Fructe mari globoase, cu spini, comestibile.

 
Lampranthus aurantiacus

Lampranthus aurantiacus - specie perena, suculenta, originara din Africa de Sud. Cultivata ca specie ornamentala pentru rocarii.

 
Plante cultivate in ghivece
Cyclamen persicum

Cyclamen persicum este o specie tuberoasa perena, originara din Persia. Frunze cordiforme, 2-14 cm lungime, verde inchis, marmorate cu argintiu; petiol lung. Flori axilare, solitare, 5 petale rasfrante de culoare ciclamen, rosu, alb, violet, tulpina florala de 5-15 cm inaltime; infloresc de iarna tarziu pana primavara devreme. Fruct capsula.

 
Scindapsus

Planta volubila, originara din Indonezia si Filipine. Frunze cordiforme, verzi cu pete albe, 6-8 cm lungime; petiol subtire, 3-4 cm lungime; frunzele adulte oblong-lanceolate sau cordiforme, 10-15 cm lungime, petiol 1,5-2 cm lungime.

 
Tacca leontopetaloides (L.) Kuntze

 Tacca leontopetaloides - specie originara din vestul Africii, Asia tropicala si nordul Australiei, creste in paduri sau marginea padurilor tropicale, de la nivelul marii la 900 m altitudine.

 
Clarkia amoena

Clarkia amoena - planta anuala, originara din V Americii de N, cultivata ca planta ornamentala de ghivece.

 
Specii de Agapanthus. Cultivare si intretinere

Denumiri populare pentru Agapanthus: Engleza - Lily of the Nile; Africa – agapant; Zulu – ubani.

Agapanthus a fost descries pentru prima data in 1679 si a fost denumit de catre L’Heritier in 1788. Numele deriva din greaca ‘agape’ - iubire si ‘anthis’ – referitor la floare

 
Liliopsida
Paradisea liliastrum

Paradisea liliastrum - originara din S Europei, creste pe pasuni subalpine, in expozitii insorite, pe terenuri bogate in calciu, de la 900 pana la 2500 m altitudine.

 
Cypripedium calceolus

Cypripedium calceolus - orhidee originara din Europa si Asia de N, creste in paduri umbroase, pe soluri calcaroase.

 
Allium croaticum Bogdanovic Brullo, Mitic si Salmeri sp.nov. din Croatia

Allium croaticum prezinta un bulb ovoid 15-18 x 10-12 mm, cu tunici membranoase, de culoare maro inchis. Tulpina ajunge la 20-30 cm inaltime, cilindrica, glabra, erecta. Frunze semicilindrice, glabre, verde-glauc, striate, 10-23 cm lungime. Cca 1 mm latime. Spata este persistenta, cu doua valve inegale.

 
Muscari comosum

Muscari comosum - spcie originara din regiunile mediteraneene, creste prin parloage, locuri cultivate, tufarisuri si poieni din paduri de foioase.

 
Calathea

Petiol lung, maroniu la baza. Frunza cu limb ovate pana la ovat-eliptic, varf scurt acuminat, baza rotunda sau obtuza, verde inchis pe partea superioara cu nervura centrala verde deschis, glabra cu exceptia nervurii. Inflorescenta terminala; spic lateral aplatizat, ingust oblong, 15-40 cm lungime; peduncul 25 cm lungime, 4,5-6 cm latime; bractei verzi-galbui

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Fara cuvinte

Azi in gradina

 
Flora Gradinii Deac

Sa nu trec indiferenta pe langa plantele din gradina noastra am incercat sa le determin pe toate si sa fac o lista cu Flora Gradinii Deac.

 
Orhidee salbatice

Nu cred ca este vreo femeie, sper, care sa nu ii placa florile, in special orhideele de la florari. Infloresc mult timp, sunt parfumate si usor de ingrijit. Mie imi plac toate, si cele din comert, dar trebuie sa recunosc, cele salbatice sunt de mii de ori mai interesante.

 
Fara cuvinte

Astazi in gradina

 
Gradina din ghivece

Acum ca a venit caldura toata lumea vrea sa isi infrumuseteze terasele, balcoanele si ferestrele casei, de aceea am cautat cateva idei care sa ne incante privirea.

 

Categorii

Link-uri