0
0

Denumire stiintifica - Sansevieria. Denumirea genului vine de la printul Raimondo di Sangro (1710-1771) din San Severo, nascut in Napoli, Italia. In 1753 Carl Linne, in Species Plantarum, include genul Sansevieria in Aloe. Genul Sansevieria a fost stabilizat de catre Thunberg in 1794 cu descrierea a doua specii, S. thyrsiflora si S. aethiopica.

Denumiri populare – snake plant, kwi, ongwehe.

Distributie si Habitat – specii originare din Africa, Arabia si India.

Descriere – contine circa 70 de specii erbacee xerofite, suculente, perene cu frunze sempervirescente de 20-3 m inaltime; formeaza tufe dese din rizomi sau stoloni. Florile sunt albe-verzui, dispuse in inflorescente tip racem de 40-90 cm lungime. Fructul este o baca rosie sau portocalie.

Sansevieria aethiopica Thunberg – originara din Etiopia pana in sudul Africi unde creste sub arbori si arbusti; rizomatoasa perena, 70 cm inaltime, formeaza rozete de 12-30 frunze erecte. Rizom lung, fibros, brun. Frunzele sunt in fascicule de cate 3, ingust-lineare, 35-70 x 1-2 cm si 3-6 mm grosime, acuminate, tari si aspre, cu benzi orizontale iregulate, margini rosii.

Sansevieria cylindrica – rizom gros pe care se formeaza rozete de 3 – 4 frunze cilindrice, fiecare de 60-130 cm x 1,7-3 cm.

Sansevieria trifasciata Praim. – specie rizomatoase cu frunze erecte, coriacee, lineare, usor concave, verde inchis cu striati transversale si iregulate verde-gri sau albicioase. Racem erect, 40-75 cm lungime; periant 2,5-3 cm lungime, alb-verzui; stamine de 7-8 mm lungime. Baca globoasa, 7-9 mm diametru, portocalie; 2 seminte, 6-7 mm lungime, cca 5 mm diametru, crem-bruna.

Tolerante – sensibilitate medie fata de salinitate.

Cerinte – au exigente termice modeste si cresc bine la temperaturi de 15-18 °C. Temperaturile prea mici, sub +7 °C, pot fi letale; temperaturile maxime sunt de +25 °C. Prefera umiditate relativa scazuta, cresc bine si in ambiente secetoase, in expozitii de semi-umbra sau lumina difuza. Radiatiile excesive decoloreaza frunzele, iar expunerea la umbra totala face sa dispara striatiile de pe frunze, devenind verde inchis uniform. Substratul trebuie sa fie bine drenat, organic, dar nu foarte greu. Compostul perfect este format din pamant de gradina. Pamant de frunze, pamant de gradina si nisip. Se uda bine odata pe saptamana pe timpul verii, si o singura data pe luna iarna, cand plantele sunt in repaus vegetativ. Pamantul trebuie sa se usuce in suprafata intre doua udari. Atentie, sa nu lasati apa in cavitatile dintre frunze. Cand apa din substrat este in exces, frunzele se ingalbenesc si putrezesc. In substrat este indicat un adaus de 0,3 g azot, 0,15 g fosfor si 0,2 g de potasiu. Fertilizarea se face la 15-20 de zile cu concentrati scazute de fertilizanti lichizi.

Management – transplantarea se face primavara tarziu, avand grija sa nu loviti sau zgariati rizomii. Se elimina frunzele bolnave.

Propagare – se multiplica usor prin butasi de frunza, de 8-10 cm lungime lasati sa se usuce pentru 24-48 de ore. Substratul pentru multiplicare trebuie sa fie alcatuit din turba si nisip in raport de 1:2, la o temperatura de 21 °C si umiditate ridicata. La baza butasilor se formeaza un tesut cicatrizant din care rezulta urmatoarele plante. Cand noile plante au 2-3 frunza de 6-8 cm, dupa circa 6 saptamani, se pot desprinde si plantate fiecare separat.

Cel mai bun moment pentru multiplicare este primavara sau vara.

Sansevieria trifasciata ‘Laurentii’ (cultivar cu frunzele bordate cu alb-galbui pe margini), se multiplica prin divizarea rizomilor, primavara.

Boli si daunatori – Erwinia aroideae, Erwinia carotovora, Fusarium moniliforme, Gleosporium sansevieriae, Aspergillus niger, Meloidogyne sp., Pratylenchus sp..

Daca frunzele prezinta pete brune si incep sa mucegaiasca la baza este rezultatul udarilor excesive. Trebuie scoasa planta din vas si verificat daca este atacat rizomul, daca da, atunci trebuie lasat sa se usuce pentru o saptamana. Se elimina frunzle bolnave, se trateaza partile taiate cu un produs fungicid; dupa care se pune in alt vas cu grija sa udati moderat planta.

Cultivaruri si varietati – S. trifasciata: ‘Iwister Sister Stunami’, ‘Silver Arrow’, ‘Green Arrow’, ‘Lorentii Stover’s’, ‘Lorenti Green’, ‘Super Ball’, ‘Metalica’, ‘Robusta’, ‘Eryathriaceae’, ‘Pagoda’, ‘Hahnii Silver Frost’, ‘Tiger Stripe’.

Parteneri de gradina – Gloxynia sylvatica, Ficus elastica.

Proprietati si utilizare – Sansevieria aethiopica – in sudul Africii radacinile sunt folosite in tratarea hemoroizilor, diareei si a durerilor abdominale usoare.

Sansevieria trifasciata este folosita in tratarea bolilor venerice, otitelor, migrenelor, convulsiilor.

In Kenya decoctul din radacini de Sansevieria sp. pentru tratarea malariei si ca purgativ.

Un extract din frunze si flori de Sansevieria trifasciata, are actiuni diuretice.

Ingerarea frunzelor de Sansevieria trifasciata poate cauza salivatii excesive, dupa ingestie.

Pot cauza dermatite.

Bibliografie

Gwen J. Harden – Flora of New South Wales – University of Washington Press, 1990

Hans Dieter Neuwinger – African Ethnobotany – Chapman & Hall, 1996

L.J.G. van der Maesen, X.M. van der Burgt, J.M. van Medenbach de Rooy – The Biodiversity of African Plants – Springer, 1996

Pascal P. Pirone – Diseases and Pests of Ornamental Plants – Wiley, 1978

R.M.T. Dahlgren, H.T. Clifford, P.F. Yeo – The Families of the Monocotyledons – Springer, 1985

Spoerke, Susan C. Smolinske – Toxicity of Houseplants – CRC, 1990

Vezi si
Sus
Cactusi si plante suculente
Specii de Agapanthus. Cultivare si intretinere

Denumiri populare pentru Agapanthus: Engleza - Lily of the Nile; Africa – agapant; Zulu – ubani.

Agapanthus a fost descries pentru prima data in 1679 si a fost denumit de catre L’Heritier in 1788. Numele deriva din greaca ‘agape’ - iubire si ‘anthis’ – referitor la floare

 
Kalanchoe blossfeldiana

Specie suculenta, perena, originara din Madagascar, a fost introdusa in Europa in 1920. Specia a fost numita dupa Robert Blossfeld. Subarbust de 40 cm inaltime. Frunze simple, opuse, suculente, eliptice pana la ovate, cele dinspre varful tulpini sunt blong-lanceolate, 2-10 cm lungime, margini rosii, crenate, glabre.

 
Kalanchoe eriophylla

Kalanchoe eriophylla – a fost descrisa pentru prima data de catre R. Hilsenbeck si W. Bojer, in 1857. Originara din Madagascar, unde creste la altitudini mari, pe stancarii.

Kalanchoe eriophylla - specie epifita, erbacee perena, 30 cm inaltime. Tulpina decumbenta sau pendula. Frunze opuse, sesile, in rozete la baza; limb suculent, sub-ovoid, 10-35 x 6-17 mm, pubescent, baza truncata sau amplexicaule, varf obtuz, margine intreaga sau crenata.

 
Cleistocactus strausii Heese

Cleistocactus strausii - planata suculenta, distribuita din S  Bolivia pana la granita cu Argentina, unde creste in regiunile montane pana la 2000 m altitudine.

 
Plante suculente - generalitati

Plantele suculente au o mare diversitate de forme, multe fiind intalnite ca plante ornamentale. Folosite pentru foliajul si florile lor in decorarea camerelor, balcoanelor, teraselor si a gradinilor. Agave si Furcraea pot creste chiar in solul gradini, pe stancarii.

 
Plante cultivate in ghivece
Cymbidium

Genul Cymbidium este originar din Asia tropicala si Australia, cuprinde circa 50-60 de specii de orhidee terestre, dar sunt si care cresc pe teren rocios, si pe arbori.

Numele deriva de la ‘kymbos’-barca, se refera la forma labelului.

 
Zygopetalum

Zygopetalum contine specii epifite, marea majoritate originare din Brazilia. Formeaza pseudobulbi ovoidali care poarta 2 sau mai mult frunze lanceolate. Inflorescentele se dezvolta lateral, la baza pseudobulbilor; au miros de zambile. Sepale si petale asemanatoare, libere. Labelul este tri-lobat, lobul din mijloc este lat, ovat sau suborbicular-obovat. Fruct capsula, ovoid-oblonga.

 
Ornithogalum dubium Houtt.

Specie bulboasa perena, 10-50 cm inaltime; bulb cu tunici maronii-negricioase. 3-8 frunze bazale, erecte sau prostrate, lanceolate, margini fin paroase. Inflorescenta racem conic, flori portocalii, sau galbene, 2,5 cm diametru; 6 stamine, 1 pistil, ovar maroniu.

 
Clarkia amoena

Clarkia amoena - planta anuala, originara din V Americii de N, cultivata ca planta ornamentala de ghivece.

 
Corryocactus quadrangularis F.Ritter 1958

Corryocactus este un gen de cactusi originari din vestul Americii de Sud, cu tulpini columnare puternice. Florile sunt in forma de clopot. Fructe mari globoase, cu spini, comestibile.

 
Liliopsida
Aloe vera Mill.

Aloe vera - planta perena cu tulpina lemnoasa, 2-3 m, simpla, neramificata, acoperita de resturile de frunze uscate. Frunze reunite in rozeta la varful trunchiului, sesile, triangulare in sectiune si au consistenta carnoasa; suprafata inferioara este convexa, cea superioara e concava in functie de turgescenta frunzei

 
Hyacinthus orientalis

Hyacinthus orientalis perena bulboasa cu frunze lineare pana la lanceolate, canelate, verde deschis, 15-35 cm lungime. Clasificata ca specie ornamentala, si este originara din regiunile Mediteraneene. uleiul esential din flori a fost utilizat in cosmetica si pentru sapunuri parfumate.

 
Pontederia cordata L.

Specie acvatica perena, 45-60 cm inaltime; rizom subtire. Frunze bazale, erecte, ovat-lanceolate, cu baza cordata; petiol lung. Flori violet-albastru, rar albe, cu un lob superior galben dispuse in inflorescenta tip spic. Periant campanulat, tub revolut dupa inflorire; 6 stamine, 3 mai mari inegale, 3 mai mici; antere eliptice, albastre. Infloreste in iunie-septembrie. Fruct contine o singura samanta, indehiscent.

 
Calathea

Petiol lung, maroniu la baza. Frunza cu limb ovate pana la ovat-eliptic, varf scurt acuminat, baza rotunda sau obtuza, verde inchis pe partea superioara cu nervura centrala verde deschis, glabra cu exceptia nervurii. Inflorescenta terminala; spic lateral aplatizat, ingust oblong, 15-40 cm lungime; peduncul 25 cm lungime, 4,5-6 cm latime; bractei verzi-galbui

 
Scilla bifolia L. - viorea

Planta erbacee perena, erecta; bulb 5-25 cm diametru, roziu, tunici maronii. 2 frunze bazale (rar 3-5), suprapuse, divergente, lanceolate, 10 x 0,3-1,5 cm, care imbratiseaza tulpina florala. Tulpina este cilindrica, 5-30 cm inaltime. Inflorescenta racem, 1-10 flori. Bractei absente, sau prezente ovat-lanceolate, circa 1 mm.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Plantago media L.

Plantago media - planta erbacee perena, originara din Europa si Asia, creste pe pasuni aride, de la campie pana la 2000 m altitudine.

 
Daphne striata Tratt.

Daphne striata - specie originara din Alpi, creste pe pasuni pietroase, uscate si paduri rare, de la 1500 pana la 2700 m altitudine.

 
Valeriana montana L.

Valeriana montana - specie erbacee perena, originara din S Europa, creste pe substraturi calcaroase, umede, pe langa rauri, de la 300 la 2300 m altitudine.

 
Veronica aphylla L.

Veronica aphylla - specie erbacee perena, originara din S Europa, creste pe pasuni alpine, de la 1500 pana la 2800 m altitudine.

 
Viburnum propinquum

 Viburnum propinquum - arbust sempervirescent, originar din centrul Chinei, Taiwan, si Filipine, creste de la 400 la 1300 m altitudine.

 

Categorii

Link-uri