27
Apr
2009
Schefflera arboricola
Plante cultivate in ghivece | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Schefflera arboricola

Genul Schefflera a fost numit de catre J.R. si Foster, in 1776, in onoarea lui J.C. Scheffler.

Denumiri populare – cheflera, dwarf Schefflera, Hawaiian elf schefflera.

Distributie si Habitat – originara din Taiwan, Noua Zeelanda si Australia.

Descriere – arbust sempervirescent, 3-4 m inaltime. Frunze alterne, lung-petiolate, palmat-compuse, cu 7-9 foliole, coriacee; foliole obovate, glabre, margine intreaga, nervatiune penata; petiol subtire, 12-15 cm lungime. Inflorescenta terminala, glabra, 20 cm lungime; flori in raceme aranjate in umbele, 0.7-1 cm diametru; pedicel 5-8 mm lungime. Fruct drupa, ovoida, portocalie, 5 x 4 mm.

Rata de crestere – moderata.

Tolerante – nu tolereaza temperaturile sub 12 ˚C.

Cerinte – soluri umede, bine drenate cu expozitii semiumbrite. Intre udari trebuie lasat pamantul sa se usuce. Temperatura ideala este cuprinsa intre 16-18 ˚C. Apa cea mai buna pentru udari este cea de ploaie.

Management – este nevoie de tunderi pentru a controla cresterea coroanei. Se transvazeaza la fiecare 2 ani, primavara. In perioada de vegetatie se fertilizeaza la 15-20 de zile, cu fertilizanti lichizi in apa de udat. In caz de nevoie, planta se tutoreaza. Daca aerul este prea uscat, planta se stropeste la fiecare 2-3 zile cu apa de ploaie.

Propagare – prin seminte si butasi de tulpina.

Boli si daunatori – Planococcus citri, Polyscias.

Cultivaruri si varietati – ‘Gold Cappella’ elegant, cu frunze brodate cu alb-galbui, ‘Green Golden’ cu frunze variegate cu verde deschis; ‘Variegata’ cu frunze panasate cu galben si verde deschis.

Proprietati si Utilizari – se preteaza pentru formarea bonsailor.

Schefflera arboricola poate cauza alergii.

Bibliografie

J.B. Harborne, Herbert Baxter, Gerard P.Moss – Dictionary A Handbook of Bioactive Compounds from Plants – CRC, 1999

Nico Vermeulen – Encyclopedia of House Plants – Routledge, 1999

Spoerke, Susan C. Smolinske – Toxicity of Houseplants – CRC, 1990

W.Arthur Whistler – Tropical Ornamentals – Timber Press, 2000

Will Giles – Encyclopedia of Exotic Plants for Temperate Climates – Timber Press, 2007

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Plante cultivate in ghivece
Fuchsia

Frunze opuse, sau in verticil de cate 3-5 frunze, simple, lanceolate si cu margini serate, 1-25 cm lungime, sempervirescente sau decidue. Floare pendula; 4 sepale lungi, subtiri; 4 petale scurte; ovar inferior. Fruct 5-25 mm, verde-rosietiv, rosu sau purpuriu; comestibil. Seminte numeroase.

 
Euphorbia pulcherrima - Poinsetia

Descriere – arbust, 20-50 cm inaltime. Frunze decidue, ovale, lungi 10-15 cm dintate, sau lobate. Flori mici, galben-verzui, inconjurate de bractee lungi de 15-20 cm, rosii, roz sau albe.

Tolerante – nu tolereaza ambientele prea calde, usacte si slab luminate; frunzele se ingalbenesc si cad.

 
Strelitzia reginae - Pasarea Paradisului

Strelitzia este un gen care cuprinde cinci specii perene, originare din sudul Africii, apartin familiei Strelitziaceae.

Numele genului deriva de la regina de Mecklenburg-Strelitz, sotia regelui George al III lea al Angliei, promotoare a botanicii.

 
Cultivarea si intretinerea speciei Begonia rex

Specie rizomatoasa. Frunze ovate, 20 cm lungime, pe margini prezinta peri, verde inchis cu benzi verde metalizat la centru si pe marginea limbului, separate de o zona concentrica argintie. Flori roz, 3 cm diametru. Infloreste iarna.

 
Codiaeum variegatum

Codiaeum variegatum are un aspect arbustiv, in mediul natural creste pana la 3,5 m iar in apartament poate ajunge 1 m. Creste circa 25 cm pe an. Frunzele sunt dispuse in spirala pe tulpina, simple, margine lobata; ondulata, persistente, galbene, purpurii sau rosi. Flori mici verzi.

 
Arbori si arbusti
Juanulloa mexicana

Juanulloa mexicana - specie arbustiva, epifita, spontana in Mexic si Peru, creste de la coastele Pacificului pana la 800 m altitudine, in padurile umede.

 
Arbutus unedo

Arbust sempervirescent originar din sudul Irlandei si regiunile Mediteraneene; creste incet, pana la 3 – 10 m; scoarta rosietica, ramurile tinere sunt rosii-aprins, coroana densa. Frunze alterne, eliptic-lanceolate, 5-10 cm lungime, serate, netede cu exceptie nervurile, de culoare verde inchis lucios; nervatiune penata. Flori albe pana la roz pal, cateodata patate cu rosu, 5-10 mm lungime, campanulate, inodore, dispuse in panicule de 5 cm lungime; antere pendule.

 
Viburnum x bodnantense

Viburnum x bodnantense – arbust deciduu, hybrid obtinut din incrucisarea V. farreri cu V. grandiflorum. 

 
Phlomis chrysophylla

Phlomis chrysophylla - arbust sempervirescent, originar din Israel, Libia si Siria.

 
Catalpa bignonioides

Catalpa bignonioides - arbore deciduu, originar din sud-estul Statelor Unite in Alabama, Florida si Mississippi. Cultivat ca arbore ornamental.

 
Magnoliopsida
Tasmannia purpurascens

Arbust sau arbore mic, 1-5 m inaltime; lujeri rosietici, netezi sau usor striate sau tuberculate, glauci, purpurii. Frunze cu lamina ingust-lanceolata, oblong-lanceolata sau ingust-eliptica, 8-21 x 3-8 cm, baza atenuata, cuneata, varf acut sau obtuz; petiol pana la 5 mm lungime. Petale 2-3, 8-12 mm lungime, ovate.

 
Salpichroa organifolia

Salpichroa organifolia - planta perena, rizomatoasa si subfrutescenta. Originara din America de Sud, naturalizata si aclimatizata pe coastele Atlanticului francez, toata zona Mediteraneana, Corsica si Spania; creste pe substraturi umede, de la 0 la 600 m altitudine.

 
Argyranthemum frutescens

Argyranthemum frutescens - arbust originar din insululele Canare, Tenerife, Gran Canaria, Gomera, creste de la 0 pana la 700 m altitudine.

 
Erica erigena

Erica erigena – specie originara din Irlanda, Spania si Portugalia, creste in boschete umede, pe terenuri silicee, serpentine, de la 200 pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Euphrasia frigida, Saussurea alpina.

 
Pelargonium cuculatum

Pelargonium cuculatum - oplanta ornamentala originara din Africa de S, creste in zonele de coasta .

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri