27
Apr
2009
Schefflera arboricola
Plante cultivate in ghivece | Arbori si arbusti | Magnoliopsida
1
0

Denumire stiintifica – Schefflera arboricola

Genul Schefflera a fost numit de catre J.R. si Foster, in 1776, in onoarea lui J.C. Scheffler.

Denumiri populare – cheflera, dwarf Schefflera, Hawaiian elf schefflera.

Distributie si Habitat – originara din Taiwan, Noua Zeelanda si Australia.

Descriere – arbust sempervirescent, 3-4 m inaltime. Frunze alterne, lung-petiolate, palmat-compuse, cu 7-9 foliole, coriacee; foliole obovate, glabre, margine intreaga, nervatiune penata; petiol subtire, 12-15 cm lungime. Inflorescenta terminala, glabra, 20 cm lungime; flori in raceme aranjate in umbele, 0.7-1 cm diametru; pedicel 5-8 mm lungime. Fruct drupa, ovoida, portocalie, 5 x 4 mm.

Rata de crestere – moderata.

Tolerante – nu tolereaza temperaturile sub 12 ˚C.

Cerinte – soluri umede, bine drenate cu expozitii semiumbrite. Intre udari trebuie lasat pamantul sa se usuce. Temperatura ideala este cuprinsa intre 16-18 ˚C. Apa cea mai buna pentru udari este cea de ploaie.

Management – este nevoie de tunderi pentru a controla cresterea coroanei. Se transvazeaza la fiecare 2 ani, primavara. In perioada de vegetatie se fertilizeaza la 15-20 de zile, cu fertilizanti lichizi in apa de udat. In caz de nevoie, planta se tutoreaza. Daca aerul este prea uscat, planta se stropeste la fiecare 2-3 zile cu apa de ploaie.

Propagare – prin seminte si butasi de tulpina.

Boli si daunatori – Planococcus citri, Polyscias.

Cultivaruri si varietati – ‘Gold Cappella’ elegant, cu frunze brodate cu alb-galbui, ‘Green Golden’ cu frunze variegate cu verde deschis; ‘Variegata’ cu frunze panasate cu galben si verde deschis.

Proprietati si Utilizari – se preteaza pentru formarea bonsailor.

Schefflera arboricola poate cauza alergii.

Bibliografie

J.B. Harborne, Herbert Baxter, Gerard P.Moss – Dictionary A Handbook of Bioactive Compounds from Plants – CRC, 1999

Nico Vermeulen – Encyclopedia of House Plants – Routledge, 1999

Spoerke, Susan C. Smolinske – Toxicity of Houseplants – CRC, 1990

W.Arthur Whistler – Tropical Ornamentals – Timber Press, 2000

Will Giles – Encyclopedia of Exotic Plants for Temperate Climates – Timber Press, 2007

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Plante cultivate in ghivece
Rhipsalis grandiflora Haworth 1819

Genul Rhipsalis cuprinde 35 de specii de cactusi, originare din zonele secetoase ale Canadei pana in Patagonia si naturalizat la tropice si subtropice. Cresteri pendente, numeros ramificate. Tulpina cilindrica, cu striate sau plata. Florile sunt mici. Fructe mici, sferice, carnoase.

 
Sansevieria

Denumirea genului vine de la printul Raimondo di Sangro (1710-1771) din San Severo, nascut in Napoli, Italia. In 1753 Carl Linne, in Species Plantarum, include genul Sansevieria in Aloe. Genul Sansevieria a fost stabilizat de catre Thunberg in 1794 cu descrierea a doua specii, S. thyrsiflora si S. aethiopica.

 
Cymbidium

Genul Cymbidium este originar din Asia tropicala si Australia, cuprinde circa 50-60 de specii de orhidee terestre, dar sunt si care cresc pe teren rocios, si pe arbori.

Numele deriva de la ‘kymbos’-barca, se refera la forma labelului.

 
Solanum rantonnetii

Solanum rantonnetii - arbust originar din Paraguay, se poate folosi ca arbust ornamental, pentru borduri, grupuri sau solitar, nu este indicata plantarea acestui arbust langa locurile de joaca pentru copii.

 
Hedychium coronarium - white ginger

Erbacee perena, 1-1,5 m inaltme; rizom carnos. Frunze alterne, decidue, limb sesil 28-40 x 4-7 cm, ingust eliptic, apex lung-acuminat, baza acuta; glabre pe partea superioara, paroase pa partea inferioara. Inflorescente 4-10 x 3-6 cm. Bractei persistente, ovat-triangulare, verzi, 4-7 x 2-4 cm, margini membranoase.

 
Arbori si arbusti
Citrus - citrice

Scoarta neteda, subtire, gri-maronii pana la verde. Cele mai multe specii au un singur trunchi, lemn dur. Citrus paradisi (Grapefruit) are un trunchi gros de 0,5 – o,75 m in diametru. Lujeri tineri sunt muchiati, verzi. Lujeri batrani sunt circulari in sectiune.

 
Wisteria sinensis - glicina

Wisteria sinensis - considerate specie invaziva in unele locuri de pe glob. In cele mai multe cazuri se naturalizeaza in locurile unde este cultivata ornamental.

Acolo unde exista pericolul ca glicina sa devina invaziva este bine se fie inlocuita cu Aristolochia macrophylla, Bignonoa capreolata, Campsis radicand, Lonicera sempervirens, Wisteria frutescens.

 
Ballota acetabulosa

Ballota acetabulosa - originara din estul Greciei pana in Turcia, creste in zone izolate, pe soluri secetoase si bogate in calcar.

 
Santolina chamaecyparissus - limbricarita

Specie perena, tulpina 10-60 cm inaltime, erecta sau pendenta; lujeri nefloriferi sunt verde-gri-tomentos; lujerii floriferi sunt simpli, fara frunze inainte de inflorescenta. Frunze des pectinat-dintate pana la penatsectate. Involucru 6-10 mm latime, emisferic, subtruncat sau nu, sau slab rotunde la baza; bractei lanceolat-ovate, carinate, cele interioare cu varf rotund. Flori dispuse in capitul, galben stralucitor.

 
Aesculus hippocastanum - castan porcesc

Aesculus hippocastanum - se foloseste in parcuri si gradini, ca arbore de aliniamente, solitar sau in grupuri. Florile sunt melifere, iar semintele contin amidon, albumine, tanin, saponina si ulei comestibil, din care se poate fabrica sapun, ulei tehnic, clei, medicamente. Specia nu prezinta interes forestier, lemnul fiind de calitate inferioara.

 
Magnoliopsida
Echinacea purpurea

Erbacee perena, rizom cilindric. Tulpina rosietica, 80-100 cm inaltime, hirsuta-usor pubescenta, ramificata. Frunze alterne, petiolare, lanceolat-ovate, margine serata, usor pubescente; spre varful tulpinii frunzele sunt sesile.

 
Skimmia japonica

Arbust sempervirescent. Ramuri erecte. Frunze verzi, alterne sau subverticilate, 6-21 x 2-5 cm, limb oblong, coriaceu, varf acuminat, margine intreaga, nervatiune penata. Flori dispuse in panicule terminale; flori mici, hermafrodite

 
Lychnis flos-cuculi - floarea cucului

Lychnis flos-cuculi - specie perena, originara din Europa, Siberia si Caucaz; creste spontan prin locuri inierbate, umede, la marginea baltilor, prin livezi si fanete umede, de la 0 la 1600 m altitudine.

 
Orobanche gracilis

Orobanche gracilis - specie perena, paraziteaza pe radacinile Leguminoaselor: Cytisus, Dorycnium, Genista, Hippocrepis, Lotus, Lathyrus, Melilotus, Onobrychis, Spartium, Tetragonolobus, Trifolium, Ononis, Coronilla.

 
Urospermum dalechampii

Urospermum dalechampii - specie perena originara din Europa Mediteraneana si Occidentala, creste pe pasuni aride, la marginea straziloe, de la 0 pana la 1200 m altitudine.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Rosiile noastre

Rosiile noastre au inceput sa se coaca si ne bucuram din plin de ele. Binenteles ca a trebuit sa stropim de 2 ori cu zeama bordeleza ca altfel ...

 
Fara cuvinte

Azi in gradina

 
Flora Gradinii Deac

Sa nu trec indiferenta pe langa plantele din gradina noastra am incercat sa le determin pe toate si sa fac o lista cu Flora Gradinii Deac.

 
Orhidee salbatice

Nu cred ca este vreo femeie, sper, care sa nu ii placa florile, in special orhideele de la florari. Infloresc mult timp, sunt parfumate si usor de ingrijit. Mie imi plac toate, si cele din comert, dar trebuie sa recunosc, cele salbatice sunt de mii de ori mai interesante.

 
Fara cuvinte

Astazi in gradina

 

Categorii

Link-uri