27
Apr
2009
Schefflera arboricola
Plante cultivate in ghivece | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Schefflera arboricola

Genul Schefflera a fost numit de catre J.R. si Foster, in 1776, in onoarea lui J.C. Scheffler.

Denumiri populare – cheflera, dwarf Schefflera, Hawaiian elf schefflera.

Distributie si Habitat – originara din Taiwan, Noua Zeelanda si Australia.

Descriere – arbust sempervirescent, 3-4 m inaltime. Frunze alterne, lung-petiolate, palmat-compuse, cu 7-9 foliole, coriacee; foliole obovate, glabre, margine intreaga, nervatiune penata; petiol subtire, 12-15 cm lungime. Inflorescenta terminala, glabra, 20 cm lungime; flori in raceme aranjate in umbele, 0.7-1 cm diametru; pedicel 5-8 mm lungime. Fruct drupa, ovoida, portocalie, 5 x 4 mm.

Rata de crestere – moderata.

Tolerante – nu tolereaza temperaturile sub 12 ˚C.

Cerinte – soluri umede, bine drenate cu expozitii semiumbrite. Intre udari trebuie lasat pamantul sa se usuce. Temperatura ideala este cuprinsa intre 16-18 ˚C. Apa cea mai buna pentru udari este cea de ploaie.

Management – este nevoie de tunderi pentru a controla cresterea coroanei. Se transvazeaza la fiecare 2 ani, primavara. In perioada de vegetatie se fertilizeaza la 15-20 de zile, cu fertilizanti lichizi in apa de udat. In caz de nevoie, planta se tutoreaza. Daca aerul este prea uscat, planta se stropeste la fiecare 2-3 zile cu apa de ploaie.

Propagare – prin seminte si butasi de tulpina.

Boli si daunatori – Planococcus citri, Polyscias.

Cultivaruri si varietati – ‘Gold Cappella’ elegant, cu frunze brodate cu alb-galbui, ‘Green Golden’ cu frunze variegate cu verde deschis; ‘Variegata’ cu frunze panasate cu galben si verde deschis.

Proprietati si Utilizari – se preteaza pentru formarea bonsailor.

Schefflera arboricola poate cauza alergii.

Bibliografie

J.B. Harborne, Herbert Baxter, Gerard P.Moss – Dictionary A Handbook of Bioactive Compounds from Plants – CRC, 1999

Nico Vermeulen – Encyclopedia of House Plants – Routledge, 1999

Spoerke, Susan C. Smolinske – Toxicity of Houseplants – CRC, 1990

W.Arthur Whistler – Tropical Ornamentals – Timber Press, 2000

Will Giles – Encyclopedia of Exotic Plants for Temperate Climates – Timber Press, 2007

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Plante cultivate in ghivece
Cyclamen persicum

Cyclamen persicum este o specie tuberoasa perena, originara din Persia. Frunze cordiforme, 2-14 cm lungime, verde inchis, marmorate cu argintiu; petiol lung. Flori axilare, solitare, 5 petale rasfrante de culoare ciclamen, rosu, alb, violet, tulpina florala de 5-15 cm inaltime; infloresc de iarna tarziu pana primavara devreme. Fruct capsula.

 
Clarkia amoena

Clarkia amoena - planta anuala, originara din V Americii de N, cultivata ca planta ornamentala de ghivece.

 
Zygopetalum

Zygopetalum contine specii epifite, marea majoritate originare din Brazilia. Formeaza pseudobulbi ovoidali care poarta 2 sau mai mult frunze lanceolate. Inflorescentele se dezvolta lateral, la baza pseudobulbilor; au miros de zambile. Sepale si petale asemanatoare, libere. Labelul este tri-lobat, lobul din mijloc este lat, ovat sau suborbicular-obovat. Fruct capsula, ovoid-oblonga.

 
Hatiora gaertneri

Hatiora gaertneri este un arbust pendent, foarte ramificat. Originar din sud-estul Braziliei, unde creste la altitudini de 350-1300 m. Tulpina este segmentata, fiecare segment are circa 5 cm, cu mici crestaturi pe margini, culoare verde mat. Este lipsita de spini sau sunt foarte mici.

 
Lotus maculatus Breitf.

Erbacee, cu baza tulpinii lemnoasa, sub-arbust pendul. Tulpina pana la 1.5 m inaltime, glabra, gri-verzui matasos, internoduri 35-45 mm, stipele mici. Frunze imparipenat, cu 5 foliole; foliola 10-25 x 1 mm, subulate sau lineare, convex superior si concav inferior, margini intregi, varf obtuz–rotund, suprafata moderat pubescenta.

 
Arbori si arbusti
Fothergilla

Fothergilla gardenii – arbust mic, pana la 1 m inaltime. Frunze 4-8 x 1.5-5 cm, margine dintata catre varf. Flori albe, cu roz, apar inainte de infrunzire in spice terminale; stamine numeroase. Infloreste in aprilie-mai; prefera sol umed, bine-drenat, in plin soare.

 
Alnus cordata

Alnus cordata este un arbore foios, originar din Italia si Corsica, creste spontan pe soluri slab drenate, la semi-umbra. Specia poate tolera expunerea maritima, conditiile de seceta si atmosfera prafoasa. Cultivat ca arbore ornamental in gradini si parcuri.

 
Schinus molle

Schinus molle - arbore sempervirescent, 3-15 m inaltime. Originar din Argentina, Bolivia si Peru unde creste de la 0 la 2400 m altitudine. Cultivat pentru combaterea eroziunii solului, dar si ca specie ornamentala sau pentru bonsai.

 
Hibiscus syriacus

Hibiscus syriacus - arbust, pana la 3 m inaltime; originar din India si China, naturalizata in sudul Europei. cultivat ca arbust ornamental, in parcuri si gradini publice, in aliniamente stradale sau sub forma de garduri vii. 

 
Polygala chamaebuxus

Polygala chamaebuxus - planta perena, sempervirescenta, subfrutescenta; originara din Europa Centrala, de Est si Sud-Est; creste pe locuri stancoase, in etajul subalpin.

 
Magnoliopsida
Lotus corniculatus

Lotus corniculatus - specie raspandita in Europa, Asia, Africa de Nord si Est, creste prin locuri ierboase uscate sau umede, tufisuri, din regiunea inferioara pana in etajul subalpin.

 
Tilia platyphyllos - tei cu frunza mare

Tilia platyphyllos - specie termofila, creste doar la campie si pe dealurile joase, din Europa si Asia de Vest.

Arbore caduc, folosit ca arbore decorativ, in parcuri, si pentru aliniamente stradale. 

 
Liatris spicata

Liatris spicata - erbacee perena, cultivata in parcuri si gradini, ca erbacee ornamentala.

 
Lamium orvala L.

Erbacee rizomatoasa, glabra sau hirsuta. Tulpina erecta, cilindrica sau muchiata, simpla sau ramificata, 30-60 cm x 6 mm. Frunze petiolate, limb cordiform, margine iregulat serata sau crenata, varf acuminat, baza asimetrica, nervatiune penata; petiol 9-11 cm lungime.

 
Gentiana lutea

Gentiana lutea - specie montana, originara din sudul Europei, creste pe substrat calcaros, pe pasuni bogate in materie organica, de la 1000 la 2200 m altitudine.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri