|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Scilla bifolia L. Sinonime – Scilla carnea, Scilla decidua Denumiri populare – scilla silvestre, giacinto turchino, stemhyazinte, cebulica dwulistna, scille à deux feuilles, alpin squil, sterhyacint, er ye mian zao er, viorea. Distributie si Habitat – originara din centrul Europei si Caucaz, creste in paduri de caduce, fagete, in locuri umbroase si umede, la 500-2000 m. Descriere – planta erbacee perena, erecta; bulb 5-25 cm diametru, roziu, tunici maronii. 2 frunze bazale (rar 3-5), suprapuse, divergente, lanceolate, 10 x 0,3-1,5 cm, care imbratiseaza tulpina florala. Tulpina este cilindrica, 5-30 cm inaltime. Inflorescenta racem, 1-10 flori. Bractei absente, sau prezente ovat-lanceolate, circa 1 mm. Floare albastra-violet, 1-2 cm diametru; periant cu tepale ovat-eliptice, 5-10 x 1-3 mm. Infloreste in martie-mai. Fruct capsula globoasa. Seminte sferice, 2 mm, brune. Cerinte – sol umed, bogat in humus, bine drenat, in plin soare sau in semi-umbra. Propagare – prin bulbili, vara, in sera rece. Prin seminte, imediat dupa maturarea fructelor, pe substrat de nisip, in sera rece; va inflori dupa 3-4 ani. Bulbi de Scilla se replanteaza in octombrie, la 8-10 cm adancime si 8-10 cm intre bulbi. Parteneri naturali si de gradina – Corydalis cava, Ficaria verna, Chionodoxa, Crocus. Cultivaruri si varietati – ‘Alba’, ‘Spring Beauty’ Mit, Legenda si Folclor – In legenda greaca, Scilla este un monstru marin cu corp de femeie, coada de peste si 6 capete de caini. Bibliografie Ioannes Tsekos, Michael Moustakas – Progres in Botanical Research – Springer, 1998 John E. Bryan – Pocket Guide to Bulbs – Timber Press, 2005 Joseph Hudak – Gardening with Perenials Month by Month – Timber Press, 2004 Mary Hampden – Bulb Gardening – Carpenter Press, 2007 The European Garden Flora Editorial Committee – The European Garden Flora – Cambridge University Press, 1986
Imagini
Vezi si
 Flori
Viola cornuta
Viola cornuta - erbacee perena, originara din Spania si Franta, creste pe pasunile montane a pirineilor. Zinnia elegans
Zinnia elegans - erbacee anuala, originara din Mexic. Zinnia elegans a fost denumita in onoarea lui Johann Gottfried Zinn (1727-1759), profesor de anatomie si botanica la Universitatea din Gottingen (Germania), care a descris specia Zinnia peruviana. Malva sylvestris
Malva sylvestris - originara din Europa, Asia, America, Africa de S si Australia, creste in locuri ruderale, pe campuri, pe langa drumuri si garduri. Erythronium dens-canis
Erythronium dens-canis - planta perena, glabra, inalta de 10-30 cm. Specie euro-asiatica, creste prin poieni si paduri de foioase, pana la 700 m altitudine. Beteroa incana ( L.) DC
Beteroa incana - originara din Europa si Asia, creste prin locuri nisipoase, pietroase, uscate, prin araturi si la margini de drumuri. Liliopsida
Tulipa
Tulipa acuminata Vahl – numele acestei specii a fost introdus in 1813, cand Martin Vahl, profesor de Botanica, include in lista de plante crescute in Gradina Botanica din Copenhaga. Tulipa acuminata poate creste pana la 40-50 cm inaltime; frunze lanceolate, glauce. Floare solitara; tepale linear-lanceolate, acuminate; tepala este mai mari de 13 cm lungime. Agave americana
Agave americana - planta erbacee, perena, rizom drajonant. Creste pe solurile aride din sudul Texasului, dar s-a naturalizat si in regiunile calde ale globului. Agave infloreste o singura data in ciclul sau de viata, la 80-100 de ani, dupa care planta moare. Lilium martagon - crin pestrit
Lilium martagon - este o specie originara din Europa si Asia , creste in padurile de fag, pasuni montane, pe substraturi umede si calcaroase, de la 300 la 1600 m altitudine. Calathea
Petiol lung, maroniu la baza. Frunza cu limb ovate pana la ovat-eliptic, varf scurt acuminat, baza rotunda sau obtuza, verde inchis pe partea superioara cu nervura centrala verde deschis, glabra cu exceptia nervurii. Inflorescenta terminala; spic lateral aplatizat, ingust oblong, 15-40 cm lungime; peduncul 25 cm lungime, 4,5-6 cm latime; bractei verzi-galbui Lachenalia peersii
Numele genului este dat dupa numele profesorului elvetian de botanica, Werner de Lachenal. Lachenalia este endemic in sudul Africii cu o larga distributie din sud-vestul regiuni Namibia, Provincia Cape. |
 
Ultimele articole
Gradina de trandafiri
In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. Noapte de vara
Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer... Rozarium
Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea. S-au copt capsunii
Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :) Flori de mai
Nu stiu cum se face ca acus e gata primavara dar nu am prea simtit-o, cand a fost foarte frig de ziceai ca e iarna, cand foarte cald, ca in iunie...oare mai avem primavara?
Categorii
Link-uri
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||
