|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Scilla bifolia L. Sinonime – Scilla carnea, Scilla decidua Denumiri populare – scilla silvestre, giacinto turchino, stemhyazinte, cebulica dwulistna, scille à deux feuilles, alpin squil, sterhyacint, er ye mian zao er, viorea. Distributie si Habitat – originara din centrul Europei si Caucaz, creste in paduri de caduce, fagete, in locuri umbroase si umede, la 500-2000 m. Descriere – planta erbacee perena, erecta; bulb 5-25 cm diametru, roziu, tunici maronii. 2 frunze bazale (rar 3-5), suprapuse, divergente, lanceolate, 10 x 0,3-1,5 cm, care imbratiseaza tulpina florala. Tulpina este cilindrica, 5-30 cm inaltime. Inflorescenta racem, 1-10 flori. Bractei absente, sau prezente ovat-lanceolate, circa 1 mm. Floare albastra-violet, 1-2 cm diametru; periant cu tepale ovat-eliptice, 5-10 x 1-3 mm. Infloreste in martie-mai. Fruct capsula globoasa. Seminte sferice, 2 mm, brune. Cerinte – sol umed, bogat in humus, bine drenat, in plin soare sau in semi-umbra. Propagare – prin bulbili, vara, in sera rece. Prin seminte, imediat dupa maturarea fructelor, pe substrat de nisip, in sera rece; va inflori dupa 3-4 ani. Bulbi de Scilla se replanteaza in octombrie, la 8-10 cm adancime si 8-10 cm intre bulbi. Parteneri naturali si de gradina – Corydalis cava, Ficaria verna, Chionodoxa, Crocus. Cultivaruri si varietati – ‘Alba’, ‘Spring Beauty’ Mit, Legenda si Folclor – In legenda greaca, Scilla este un monstru marin cu corp de femeie, coada de peste si 6 capete de caini. Bibliografie Ioannes Tsekos, Michael Moustakas – Progres in Botanical Research – Springer, 1998 John E. Bryan – Pocket Guide to Bulbs – Timber Press, 2005 Joseph Hudak – Gardening with Perenials Month by Month – Timber Press, 2004 Mary Hampden – Bulb Gardening – Carpenter Press, 2007 The European Garden Flora Editorial Committee – The European Garden Flora – Cambridge University Press, 1986
Imagini
Vezi si
 Flori
Solidago caesia
Solidago caesia - specie perena, originara din America de Nord, creste natural la marginile drumurilor pe soluri secetoase. Gentiana lutea
Gentiana lutea - specie montana, originara din sudul Europei, creste pe substrat calcaros, pe pasuni bogate in materie organica, de la 1000 la 2200 m altitudine. Impatiens noli-tangere
Impatiens noli-tangere - specie originara din Europa si Asia, creste in paduri umede si umbroase, la margini de rauri, paraie si lacuri. Cel mai des se intalneste in padurile de foioase de Quercus petraea cu Fagus sylvatica, Ulmus glabra, Aesculus hippocastanum, Larix sp., Picea abies. Coreopsis tinctoria
Coreopsis tinctoria - erbacee originara din America de Nord, cultivata ca specie ornamentala pentru borduri mixte, in ghivece si pentru flori taiate. Echeveria pulvinata
Suculente perene. Tulpina scurta cu o rozeta de frunze la baza. Frunzele sunt de 5-7.5 cm lungime, obovat-spatulate, concave, tomentoase. Inflorescenta laterala, 20-30 cm lungime, flori campanulate, galben-portocalii; 5 sepale, 5 petale, 10 stamine. Liliopsida
Asparagus sprengeri
Asparagus sprengeri - specie perena, originara din Africa de Sud, cultivata ca specie ornamentala de interior. Musa sp. - banane
erbacee perena, 2-9 m inaltime. Radacini fibroase, pot ajunge pana la 1.5 m adancime. Trunchi fals, nelignificat. 6-20 frunze, dispuse spiralat, margine intreaga la inceput, invelesc trunchiul. Flori hermafrodite unisexuate, in buchete, fiecare buchet este invelit de o bractee rosie pana la purpurie. Hosta plantaginea - crin de toamna
Hosta plantaginea - erbacee rizomatoasa, originara din China, se cultiva ca specie ornamentala pentru locurile umbrite. Sansevieria
Denumirea genului vine de la printul Raimondo di Sangro (1710-1771) din San Severo, nascut in Napoli, Italia. In 1753 Carl Linne, in Species Plantarum, include genul Sansevieria in Aloe. Genul Sansevieria a fost stabilizat de catre Thunberg in 1794 cu descrierea a doua specii, S. thyrsiflora si S. aethiopica. Allium croaticum Bogdanovic Brullo, Mitic si Salmeri sp.nov. din Croatia
Allium croaticum prezinta un bulb ovoid 15-18 x 10-12 mm, cu tunici membranoase, de culoare maro inchis. Tulpina ajunge la 20-30 cm inaltime, cilindrica, glabra, erecta. Frunze semicilindrice, glabre, verde-glauc, striate, 10-23 cm lungime. Cca 1 mm latime. Spata este persistenta, cu doua valve inegale. |
 
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1
Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire. Gradina de trandafiri
In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. Noapte de vara
Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer... Rozarium
Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea. S-au copt capsunii
Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)
Categorii
Link-uri
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||
