08
Oct
2009
Silene diclinis
Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintificaSilene diclinis M. Lainz

Sinonime – Lychnis diclinis Lag, Melandrium dicline Willk.

Denumiri populare – esclafidor rosat. Ull de perdiu.

Distributie si Habitat – specie endemica in S-E Spaniei. Creste pe soluri insorite, in culturile de maslin. Parteneri naturali: Arenaria valentina, Anemone palmata, Arisarum vulgare, Brachyopodium retusum, Geranium purpureum, Pteridium aquilinum, Ranunculus bulbosus subsp. aleae, Scrophularia tanacetifolia, Vicia tenuifolia si Selaginella denticulata.

Descriere – erbacee perena, calcifuga, dioica, 30 cm inaltime, caespitosa, dens pubescenta. Tulpina prostrata sau ascendenta. Frunze acute, seriacee, cu nervura centrala evidenta; frunzele inferioare 9 x 1.5 cm, subspatulate pana la oblong-lanceolate, petiolate; cele de la mijlocul tulpinii sunt eliptice pana la oblong-lanceolate, unite la baza. Flori laxe, 12-22 mm diametru. Bractee mai late sau egale cu latimea petiolului. Pedicel 7-40 mm. Caliciu vilos cu dinti de 2-3 mm, lineari; la florile mascule 12-15 mm campanulat; la florile femele 8-10 mm, ovoid la anteza, mai pubescent. Petale intregi sau emarginate, purpuriu intens, obovate; la florile mascule7-11 mm; la florile femele 5-7 mm. Infloreste in februarie-mai. Fruct capsula, 10 x 10 mm, subgloboasa. Seminte 1.1-1.2 x 1.5-1.7 mm, tuberculate, negre. 2n = 24

Polenizare entomofila.

Specie protejata de lege. Folosirea erbicidelor sau aplicarea anumitor ingrasaminte distruge multi indivizi. Focul, are un alt efect dezastruos asupra plantei.

Specia Silene diclinis este cultivata in Instituto Botanico de Barcelona si la University Botanic Garden, Cambridge. Semintele sunt conservate in Banco de Germoplasma del Jardin Botanico de Valencia.

Bibliografie

Gren Lucas, Hugh Synge – the IUCN Plant Red Data Book – INTL Union for Conservation, 1978

Jaakko Jalas, Juha Suominen – Atlas Florae Europaeae III – Cambridge University Press, 1989

www.mma.es

Vezi si
Sus
Flori
Nigella arvensis

Nigella arvensis - specie anuala, creste pe samanaturi de cereale, araturi, marginea semanaturilor si drumurilor, pe soluri argiloase sau nisipoase, de la campie pana la munte.

 
Arnica montana

Arnica montana - originara din Europa, Siberia, creste prin fanete, pasuni, tufarisuri de la 500 m pana la 2200 m altitudine.

 
Ambrosia artemisiifolia

Ambrosia artemisiifolia - specie monoica, originara din Statele Unite, a fost introdusa in Europa in scopuri medicinale, s-a naturalizat si a devenit invaziva cauzand daune culturilor de porumb, floarea soarelui si soia.

 
Paeonia lactiflora

Erbacee perena, 50-80 cm inaltime, radacina viguros-ramificata, cilindrica, 5-20 cm lungime si 1-2,5 cm in diametru. Tulpina fasciculata, erecta, ramificata in partile superioare. Frunze alterne, ternat-compuse, ultimul segment cu nervuri rosii, oblong-eliptic; foliolele sunt ongust-ovate sau eliptice, 8-12 x 2-4 cm. Petiol 6-10 cm lungime

 
Tagetes patula L.

Tagetes patula - erbacee anuala, originara din Mexic, cultivata ca specie ornamentala penntru parcuri si gradini.

 
Magnoliopsida
Primula auricola

Primula auricola - originara din S Europei, creste pe stanci calcaroase, uneori pajisti alpine, de la 300 m pana la 2600 m altitudine.

 
Gazania

Erbacee anuala sau perena. Tulpina decumbenta – ascendenta, adesea este lemnoasa la baza. Frunze alterne, intregi sau penat-sectate. Capitul solitar si axilar. Involucru cu bractei asezate pe 2-3 randuri. Florile tubulare, portocali. Florile ligulate sterile, galben-portocaliu, varf cu 4 dinti. Receptacul convex sau plat. Achene obovoide, dens-paroase.

 
Silene bitlisensis O.Tugay & Ertugrul

Genul Silene contine circa 700 de specii originare din bazinul Marii Mediteraneene, Silene fiind cel mai mare gen din Caryophyllaceae in Turcia.

Silene bitlisensi – specie erbacee perena, tulpina florala are 20-45 cm inaltime, 1,5 mm diametru, glabra, glauca, ramificata de la baza.

 
Hibiscus trionum L.

Specie anuala. Radacini fibroase, poate ajunge pana la 100 cm adancime. Tulpina erecta, ramificata de la baza, verde pana la maro, cilindrica, striata, dens sau slab pubescenta, 75 cm inaltime. Frunze alterne, dens sau slab pubescente, cateodata rosietici pe margini, palmat lobate, 3 lobi, cel mijlociu mai mare, lobi laterali sunt divizati, iregulat-dintate, baza truncata sau usor cordata; petiol 4 cm lungime.

 
Vicia cracca

Vicia cracca - specie perena, raspandita in Europa si Asia, creste pe langa garduri, prin livezi, tufisuri, lunci, paduri. Este folosita ca specie melifera si furajera. Semintele sunt comestibile.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri