08
Oct
2009
Silene diclinis
Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintificaSilene diclinis M. Lainz

Sinonime – Lychnis diclinis Lag, Melandrium dicline Willk.

Denumiri populare – esclafidor rosat. Ull de perdiu.

Distributie si Habitat – specie endemica in S-E Spaniei. Creste pe soluri insorite, in culturile de maslin. Parteneri naturali: Arenaria valentina, Anemone palmata, Arisarum vulgare, Brachyopodium retusum, Geranium purpureum, Pteridium aquilinum, Ranunculus bulbosus subsp. aleae, Scrophularia tanacetifolia, Vicia tenuifolia si Selaginella denticulata.

Descriere – erbacee perena, calcifuga, dioica, 30 cm inaltime, caespitosa, dens pubescenta. Tulpina prostrata sau ascendenta. Frunze acute, seriacee, cu nervura centrala evidenta; frunzele inferioare 9 x 1.5 cm, subspatulate pana la oblong-lanceolate, petiolate; cele de la mijlocul tulpinii sunt eliptice pana la oblong-lanceolate, unite la baza. Flori laxe, 12-22 mm diametru. Bractee mai late sau egale cu latimea petiolului. Pedicel 7-40 mm. Caliciu vilos cu dinti de 2-3 mm, lineari; la florile mascule 12-15 mm campanulat; la florile femele 8-10 mm, ovoid la anteza, mai pubescent. Petale intregi sau emarginate, purpuriu intens, obovate; la florile mascule7-11 mm; la florile femele 5-7 mm. Infloreste in februarie-mai. Fruct capsula, 10 x 10 mm, subgloboasa. Seminte 1.1-1.2 x 1.5-1.7 mm, tuberculate, negre. 2n = 24

Polenizare entomofila.

Specie protejata de lege. Folosirea erbicidelor sau aplicarea anumitor ingrasaminte distruge multi indivizi. Focul, are un alt efect dezastruos asupra plantei.

Specia Silene diclinis este cultivata in Instituto Botanico de Barcelona si la University Botanic Garden, Cambridge. Semintele sunt conservate in Banco de Germoplasma del Jardin Botanico de Valencia.

Bibliografie

Gren Lucas, Hugh Synge – the IUCN Plant Red Data Book – INTL Union for Conservation, 1978

Jaakko Jalas, Juha Suominen – Atlas Florae Europaeae III – Cambridge University Press, 1989

www.mma.es

Vezi si
Sus
Flori
Ajuga reptans L. - vinetica

 Ajuga reptans - specie perena, originara din Europa, Asia Mica, Africa de N, creste prin tufisuri, fanete si margini de paduri.

 
Calendula officinalis L. - galbenele

Tulpina erbacee, 20-50 cm inaltime, ramificata, erecta. Frunze alterne; nervura principala evidenta si cu peri glandulari, nervatiune penata; frunzele bazale sunt oblong-lanceolate, 8-14 x 4-5 cm, sesile, baza reniforma, margine intreaga, apex rotund; frunzele superioare sunt scurt petiolate, ingust lanceolate, 5 x 1.4 cm.

 
Ranunculus asiaticus

Erbacee perena, tulpina 7-40 cm inaltime. Frunzele caulinare difera de cele bazale, cele bazale sunt lobate, iar cele caulinare sunt sectate. Floare 3-5 cm diametru, alba, galbena sau rosie; 3-5 sepale caduce; 5 petale sau mai multe; stamine numeroase. Fruct achena, varf acuminat recurbat, 4,5-5,6 x 3,0-3,7 mm, papus maro. 2n = 16.

 
Rhaponticum scariosum

Rhaponticum scariosum - specie endemica din Alpi, creste pe pasuni alpine de la 750 pana la 2500 m altitudine.

 
Fragaria vesca

Fragaria vesca -  fructele proaspete se folosesc in combaterea bolilor de rinichi, a gutei, reumatismului si inflamatiilor canalului urinar. Fructele coapte sunt placute la gust, se consuma in stare cruda sau se utilizeaza la dulceata, lichioruri, marmelada, sirop, compot, inghetata.

 
Magnoliopsida
Papaver aurantiacum

Papaver aurantiacum - specie perena, creste pe grohotisuri calcaroase si locuri stancoase, in regiunea alpina si subalpina.

 
Ceratostigma plumbaginoides

Ceratostigma plumbaginoides - erbacee perena, originara din China si Asia Centrala.

 
Horminum pyrenaicum

Horminum pyrenaicum - planta erbacee, perena, rizomatoasa, originara din Europa, creste pe pasuni alpine si subalpine, pe substrat calcaros, de la 1500 pana la 2500 m altitudine.

 
Asclepias currasavica

Asclepias currasavica - specie folosita ca planta ornamentala pentru gradini mici, in asociatie cu alte plante precum Echinacea purpurea, Ratibida pinnata, graminee ornamentale.

Numele genului deriva de la grecul ‘ Asklepios’ - zeul medicinii, referitor la proprietatile medicinale a unor specii a genului.

 
Campanula spicata

Campanula spicata - specie endemica din Alpi unde creste pe roci calcaroase; cultivata ca specie ornamentala pentru rocarii.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 

Categorii

Link-uri