08
Oct
2009
Silene diclinis
Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintificaSilene diclinis M. Lainz

Sinonime – Lychnis diclinis Lag, Melandrium dicline Willk.

Denumiri populare – esclafidor rosat. Ull de perdiu.

Distributie si Habitat – specie endemica in S-E Spaniei. Creste pe soluri insorite, in culturile de maslin. Parteneri naturali: Arenaria valentina, Anemone palmata, Arisarum vulgare, Brachyopodium retusum, Geranium purpureum, Pteridium aquilinum, Ranunculus bulbosus subsp. aleae, Scrophularia tanacetifolia, Vicia tenuifolia si Selaginella denticulata.

Descriere – erbacee perena, calcifuga, dioica, 30 cm inaltime, caespitosa, dens pubescenta. Tulpina prostrata sau ascendenta. Frunze acute, seriacee, cu nervura centrala evidenta; frunzele inferioare 9 x 1.5 cm, subspatulate pana la oblong-lanceolate, petiolate; cele de la mijlocul tulpinii sunt eliptice pana la oblong-lanceolate, unite la baza. Flori laxe, 12-22 mm diametru. Bractee mai late sau egale cu latimea petiolului. Pedicel 7-40 mm. Caliciu vilos cu dinti de 2-3 mm, lineari; la florile mascule 12-15 mm campanulat; la florile femele 8-10 mm, ovoid la anteza, mai pubescent. Petale intregi sau emarginate, purpuriu intens, obovate; la florile mascule7-11 mm; la florile femele 5-7 mm. Infloreste in februarie-mai. Fruct capsula, 10 x 10 mm, subgloboasa. Seminte 1.1-1.2 x 1.5-1.7 mm, tuberculate, negre. 2n = 24

Polenizare entomofila.

Specie protejata de lege. Folosirea erbicidelor sau aplicarea anumitor ingrasaminte distruge multi indivizi. Focul, are un alt efect dezastruos asupra plantei.

Specia Silene diclinis este cultivata in Instituto Botanico de Barcelona si la University Botanic Garden, Cambridge. Semintele sunt conservate in Banco de Germoplasma del Jardin Botanico de Valencia.

Bibliografie

Gren Lucas, Hugh Synge – the IUCN Plant Red Data Book – INTL Union for Conservation, 1978

Jaakko Jalas, Juha Suominen – Atlas Florae Europaeae III – Cambridge University Press, 1989

www.mma.es

Vezi si
Sus
Flori
Potentilla reptans - cinci degete

Potentilla reptans - erbacee perena, subcosmopolita, creste prin fanete umede, pe langa ape, la marginea drumurilor, prin gradini cultivate, de la campie pana la 1600 m altitudine.

 
Acanthus mollis L. 1753 - talpa ursului

Originar din zona Mediteraneana, des intalnita ca specie ornamentala. Tulpina florala poate ajunge pana la 1.8 m inaltime; bracteele purpurii-roz sunt in contrast cu florile albe. Prefera solurile profunde, umede si pozitii protejate.

 
Anthyllis vulneraria L. - capul turcului, vatamatoare

Planta erbacee perena, polimorfa, rizom. Tulpina prostrata sau ascendenta, pubescenta, peri albi, 5-40 cm inaltime. Frunzele bazale, dispuse in rozeta; frunzele tulpinale alterne, imparipenat-compuse, foliole oblong-lineare, foliola terminala este mai mare decat cele laterale, glabre sau usor pubescente pe fata superioara, si setoase pe fata inferioara.

 
Impatiens balsamina

Impatiens balsamina - specie erbacee, anuala, originara din China si India. cultivata ca planta ornamentala prin parcuri si gradini. Se poate cultiva si ca planta de ghiveci, dar trebuie udata regulat.

 
Physoplexis comosa

Erbacee perena; rizom carnos. Tulpina flexibila, erecta pana la decumbenta, striata, usor violacee, 8-20 cm inaltime. Frunze petiolate, verde-glauc, glabre, 5-10 cm lungime; frunzele bazale ovat-orbiculare sau reniforme; frunzele caulinare lanceolat-spatulate, baza cuneata, varf acut, margine dintata; frunzele caulinare superioare sunt eliptice, bracteiforme.

 
Magnoliopsida
Nigella sativa L.

Nigella sativa - specie anuala, originara din regiunea Mediteraneeana, Balcani, Asia Mica, Caucaz, Asia Occidentala, India si Africa de Nord. 

A fost folosita de catre agipteni si greci in tratarea congestionarilor nazale, durerilor de dinti, durerilor de cap, durerilor abdominale, reumatismului, si ca diuretic.

 
Calendula officinalis L. - galbenele

Tulpina erbacee, 20-50 cm inaltime, ramificata, erecta. Frunze alterne; nervura principala evidenta si cu peri glandulari, nervatiune penata; frunzele bazale sunt oblong-lanceolate, 8-14 x 4-5 cm, sesile, baza reniforma, margine intreaga, apex rotund; frunzele superioare sunt scurt petiolate, ingust lanceolate, 5 x 1.4 cm.

 
Legousia speculum-veneris - floarea Sfantei Vineri

 Legousia este nume dedicat botanistului francez Legouz de Garland, fondator al gradini botanice din Digione in 1773; speculum-veneris = oglinda Afroditei datorita formei rotunde a corolei.

Legousia speculum-veneris poate devenii invaziva a campurilor de cereale.

 
Morus nigra - dud

Fructele de Morus nigra contin 9% zahar, acizi organici, pectina, taninuri, vitamina A si C si alte substante. Dudele fot fi mancate crude sau uscate, in budinci, gemuri, sau sosuri. 

 
Centaurea kizildaghensis

Centaurea este al III – lea gen ca numar de specii in Turcia, cu 189 de taxoni. O mare parte din acesti taxoni sunt endemici in toata tara sau dintr-o arie limitata. Valoarea endemismului pentru Centaurea, in Turcia, este de 60 %.

Centaurea kizildaghensis este foarte asemanatoare cu Centaurea kotschy. Papusul de la C. kotschy este simplu, plumos, foarte lung in comparatie cu noua specie care are papus dublu si scabros.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri