|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Silene diclinis M. Lainz Sinonime – Lychnis diclinis Lag, Melandrium dicline Willk. Denumiri populare – esclafidor rosat. Ull de perdiu. Distributie si Habitat – specie endemica in S-E Spaniei. Creste pe soluri insorite, in culturile de maslin. Parteneri naturali: Arenaria valentina, Anemone palmata, Arisarum vulgare, Brachyopodium retusum, Geranium purpureum, Pteridium aquilinum, Ranunculus bulbosus subsp. aleae, Scrophularia tanacetifolia, Vicia tenuifolia si Selaginella denticulata. Descriere – erbacee perena, calcifuga, dioica, 30 cm inaltime, caespitosa, dens pubescenta. Tulpina prostrata sau ascendenta. Frunze acute, seriacee, cu nervura centrala evidenta; frunzele inferioare 9 x 1.5 cm, subspatulate pana la oblong-lanceolate, petiolate; cele de la mijlocul tulpinii sunt eliptice pana la oblong-lanceolate, unite la baza. Flori laxe, 12-22 mm diametru. Bractee mai late sau egale cu latimea petiolului. Pedicel 7-40 mm. Caliciu vilos cu dinti de 2-3 mm, lineari; la florile mascule 12-15 mm campanulat; la florile femele 8-10 mm, ovoid la anteza, mai pubescent. Petale intregi sau emarginate, purpuriu intens, obovate; la florile mascule7-11 mm; la florile femele 5-7 mm. Infloreste in februarie-mai. Fruct capsula, 10 x 10 mm, subgloboasa. Seminte 1.1-1.2 x 1.5-1.7 mm, tuberculate, negre. 2n = 24 Polenizare entomofila. Specie protejata de lege. Folosirea erbicidelor sau aplicarea anumitor ingrasaminte distruge multi indivizi. Focul, are un alt efect dezastruos asupra plantei. Specia Silene diclinis este cultivata in Instituto Botanico de Barcelona si la University Botanic Garden, Cambridge. Semintele sunt conservate in Banco de Germoplasma del Jardin Botanico de Valencia. Bibliografie Gren Lucas, Hugh Synge – the IUCN Plant Red Data Book – INTL Union for Conservation, 1978 Jaakko Jalas, Juha Suominen – Atlas Florae Europaeae III – Cambridge University Press, 1989
Vezi si
 Flori
Phuopsis stylosa
Phuopsis stylosa planta erbacee anuala, originara din estul Turciei si nordul Iranului, folosita ca specie ornamentala pentru rocarii sau ca planta de ghiveci. Lilium bulbiferum
Lilium bulbiferum - specie bulboasa, originara din Europa, creste in pasunile si padurile montane si submontane, de la 500 la 2200 m altitudine. Cultivata ca specie ornamentala pe toate continentele. Hemerocallis lilioasphodelus L.
Erbacee perena, creste in grupuri, rizom si radacini tuberoase fusiforme. Tulpina 1-1,3 m, erecta, usor ramificata. Frunze 30-90 x 1.0-2.5 cm, verzi, lineare, varf acut. Inflorescenta terminala, cimoasa, cu 6-12 flori. Tepalele 7-10 x 2-3 cm, galben lamai, tepalele exterioare au cca 1.5 cm latime, cele interioare au 2.5 cm latime, ovoide. Infloreste in iunie-iulie. Crocosmia x crocosmiiflora
Crocosmia, provine din grecul ‘krokos’ = crocus, si ‘osme’ = miros, ‘miros de crocus’. Crocosmia a fost descris in 1851 de catre Jules Emile Planchon. Crocosmia x crocosmiiflora a fost creat in Franta in 1880. Santolina chamaecyparissus - limbricarita
Specie perena, tulpina 10-60 cm inaltime, erecta sau pendenta; lujeri nefloriferi sunt verde-gri-tomentos; lujerii floriferi sunt simpli, fara frunze inainte de inflorescenta. Frunze des pectinat-dintate pana la penatsectate. Involucru 6-10 mm latime, emisferic, subtruncat sau nu, sau slab rotunde la baza; bractei lanceolat-ovate, carinate, cele interioare cu varf rotund. Flori dispuse in capitul, galben stralucitor. Magnoliopsida
Lycium barbarum - catina de garduri
Arbust spinos, 1-3 m inaltime; tulpini pendente.. Frunze alterne, glabre, scurt petiolate; limb ovat-eliptic, varf acut, baza cuneata, margini intregi, 1-5.5 x 0.5-1.5 cm. Flori hermafrodite, axilare, solitare sau in grupuri; caliciu 0.3-0.4 cm lungime, cu 5 lobi sau bilabiat; corola infundibuliforma, 1-1.2 cm, mov pal, petale puternic reflexe Phytolacca americana
Phytolacca americana - specie perena, creste pana la 2-3 m inaltime si 1,5 diametrul coroanei. Rizom subteran gros, fusiform. Frunze alterne, scurt petiolate, limb ovat-lanceolat cu baza si varful acute, marginea intreaga. Inflorescente raceme axilare, 40 cm lungime. Thunbergia mysorensis
Thunbergia mysorensis este folosita ca specie ornamentala pentru cresterea rapida si pentru florile dispuse in raceme. Infloreste in iulie-septembrie. Agrimonia eupatoria L. - caoda racului, turita mare
Agrimonia eupatoria - erbacee perena cu rizom scurt si tulpina erecta, paroasa, de regula neramificata. frunzele bazale sunt aranjate in rozete. Este comuna in toata Europa, este rara in nordul Scotiei. Fothergilla
Fothergilla gardenii – arbust mic, pana la 1 m inaltime. Frunze 4-8 x 1.5-5 cm, margine dintata catre varf. Flori albe, cu roz, apar inainte de infrunzire in spice terminale; stamine numeroase. Infloreste in aprilie-mai; prefera sol umed, bine-drenat, in plin soare. |
Ultimele articole
Nerium oleander - leandru
Nerium oleander - leandrul- specie sempervirescenta, ornamentala, folosita ca specie solitara, in grupuri sau sub forma de garduri vii. Florile pot fi simple sau duble, frunzele verde simplu sau variegate. Caesalpinia gilliesii
Caesalpinia gilliesii - specie originara din regiunile temperate si subtropicale ale Americi de Sud, cultivata pe toate continentele ca specie ornamentala in parcuri si gradini; se poate naturaliza in zonele unde clima este prielnica. Petunia hybrida
Petunia hybrida - specie erbacee, anuala, folosita ca specie ornamentala in parcuri, gradini si terase. Deriva din incrusisarea speciilor Petunia integrifolia si Petunia axillaris de catre Atkins, in 1834. Parnassia palustris
Parnassia palustris - numele genului deriva de la latinul Parnassus = Parnas, in mitologia freaca este considerat sediu al frumusetii, in relatie cu aspectul plantei si a habitatului sau. Cyclamen purpurascens
Cyclamen purpurascens - specie bulboasa, creste in padurile de fag, la 0-1900 m altitudine. Cultivata ca specie ornamentala de gradina sau in ghivece.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
