09
Ian
2009
Specii de Agapanthus. Cultivare si intretinere
Cactusi si plante suculente | Plante cultivate in ghivece | Liliopsida
1
0

Denumiri populare pentru Agapanthus: Engleza - Lily of the Nile; Africa – agapant; Zulu – ubani.

Agapanthus a fost descries pentru prima data in 1679 si a fost denumit de catre L’Heritier in 1788. Numele deriva din greaca ‘agape’ - iubire si ‘anthis’ – referitor la floare

Specii erbacee perene semi-rustice sau rustice, endemice in sudul Africii, cresc la altitudini de pana la 2000 m. Pedunculul poate ajunge 2 m inaltime. Frunzele sunt lungi de 50 cm, nastriforme sau lineare, verde intens sau glauce, bazale, arcuate, intregi, decidue sau sempervirescente. Inflorescenta umbela, mari, terminale, invelite de o singura bractee, purtate de o tulpina lunga si solida, 30-45 flori de culoare albastru-violet pana la albe, campanulate; 6 tepale, 3 interioare si 3 exterioare; 6 stamine; pedicel subtire. Florile nu se deschid in acelasi timp.Fruct capsula, contine seminte aripate, negre. Polenizarea este facuta de albine, vant sau pasari (Cinnyris afer).

Se adapta si pe soluri sarace, dar prefera terenuri bogate, fertile, drenaj bun, cu un bun strat de ingrasamant la suprafata solului. Daca este cultivata in vas sunt necesare fertilizari periodice cu ingrasamant lichid. Are nevoie de expozitii insorite, se uda frecvent vara si nu se uda pe timpul iernii. Este necesara transvazarea in fiecare an, primavara.

Temperatura de peste iarna nu trebuie sa scada sub 4 °C.

Este excelenta pentru alveole mari sau pentru borduri. Are nevoie de protejare pe timpul iernii.

Se inmulteste prin divizare, primavara la fiecare 3-4 ani; si prin seminte in sera calda imediat dupa racoltarea semintelor. Germinarea are loc dupa 1-3 luni la temperaturi de 12 – 15 °C. Inflorirea are loc dupa 2-3 ani.

Frigul si excesul de umiditate in timpul iernii poate distruge planta.

Boli si daunatori: melcii.

Proprietati: radacinile de Agapanthus contin saponina. Frunzele prin zdrobire pot cauza iritatii ale pieli.

Agapanthus campanulatus este o planta medicinala. Radacinile zdrobite sunt tonice, pot vindeca eruptiile cutanate, alinarea durerilor menstruale.

Un decoct din rizom si radacini de Agapanthus praecos se folosea pentru femei, inainte si dupa nastere.

Specii de Agapanthus:

Agapanthus africanus – creste la 1000 m altitudine; a fost prima specie descrisa, in 1679. Frunze sempervirescente, 35 cm lungime, 1,5 - 2 cm latime, canaliculate, varf obtuz sau subacut. Inflorescenta alcatuita din 12-30 de flori pendule, albastru-violet deschis, 2,5 x 5,4 cm lungime, infloresc din decembrie pana in aprilie.

Agapanthus campanulatus – 40 - 90 cm inaltime. Frunze decidue. 23 flori in umbela, albastru-celest, infloresc din decembrie pana in martie; antere albastre, polen lila. Specie rustica fiind cea mai indicata pentru gradinile din zone reci.

Agapanthus caulescens – a fost descrisa in 1901 de Sprenger. Frunze decidue. Flori de la albastru inchis la albastru deschis. Antere albastre, polen lila. Cel mai bune moment pentru inmultire este primavara cand incep sa dea noile frunze.

Agapanthus coddii – frunze decidue, 15 – 45 cm lungime si 3-5 cm latime. Flori albastre deschis pe un peduncul de 1 – 1,5 m. Antere albastre, polen lila.

Agapanthus inapertus – 6 – 8 frunze decidue. Flori tubulare si pendule, violet inchis pe o tulpina florala de aproape 1,5 m inaltime. Infloresc din ianuarie pana in martie.

Agapanthus praecos – 6 - 20 frunze sempervirescente, 25 - 70 cm inaltime. Flori albastre, infloresc din decembrie pana in aprilie.

Se cunosc peste 130 de cultivare.

Pentru un decor valoros speciile de Agapanthus se folosesc in combinatii cu Crocosmia, Iris, Kniphofia, Phygelius, Potentilla.

Bibliografie

Barbara Ellis – Taylor’s Guide to Annuals – Houghton Mifflin, 2000

Christopher Holliday, Jerry Harpur – Sharp Gardening – Frances Lincoln Publishers, 2005

Frances Tenenbaum, Steve Buchanan – Taylor’s Guide to Shade Gardening – Houghton Mifflin, 1994

Helen Dillon – Helen Dillon’s Garden Book – Frances Lincoln Publishers, 2007

John E. Bryan – Pocket Guide to Bulbs – Timber Press, 2005

Julie Ryan – Perennial Gardens for Texas – University of Texas Press, 1998

Marie Harrison – Groundcovers for the South – Pineapple Press, 2006

Susan Carter, Carrie Becker, Bob Lilly – Perennials: The Gardener’s Reference – Timber Press, 2007

Thad M. Howard – Bulbs for Warm Climates – University of Texas Press, 2001

The European Garden Flora Editorial Committee – The European Garden Flora – Cambridge Press, 1986

Will Giles – Encyclopedia of Exotic Plants for Temperate Climates – Timber Press, 2007

Wim Snoeijer – Agapanthus: A revision of the Genus – Timber Press, 2004

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Cactusi si plante suculente
Sansevieria

Denumirea genului vine de la printul Raimondo di Sangro (1710-1771) din San Severo, nascut in Napoli, Italia. In 1753 Carl Linne, in Species Plantarum, include genul Sansevieria in Aloe. Genul Sansevieria a fost stabilizat de catre Thunberg in 1794 cu descrierea a doua specii, S. thyrsiflora si S. aethiopica.

 
Echeveria pulvinata

Suculente perene. Tulpina scurta cu o rozeta de frunze la baza. Frunzele sunt de 5-7.5 cm lungime, obovat-spatulate, concave, tomentoase. Inflorescenta laterala, 20-30 cm lungime, flori campanulate, galben-portocalii; 5 sepale, 5 petale, 10 stamine.

 
Kalanchoe eriophylla

Kalanchoe eriophylla – a fost descrisa pentru prima data de catre R. Hilsenbeck si W. Bojer, in 1857. Originara din Madagascar, unde creste la altitudini mari, pe stancarii.

Kalanchoe eriophylla - specie epifita, erbacee perena, 30 cm inaltime. Tulpina decumbenta sau pendula. Frunze opuse, sesile, in rozete la baza; limb suculent, sub-ovoid, 10-35 x 6-17 mm, pubescent, baza truncata sau amplexicaule, varf obtuz, margine intreaga sau crenata.

 
Corryocactus quadrangularis F.Ritter 1958

Corryocactus este un gen de cactusi originari din vestul Americii de Sud, cu tulpini columnare puternice. Florile sunt in forma de clopot. Fructe mari globoase, cu spini, comestibile.

 
Delosperma cooperi

Delosperma cooperi este originara sudul Africii. Tulpina prostrata sau erecta, creste pana la 13 cm inaltime si 60 cm latime. Frunze opuse, suculente, cilindrice sau in 3 unghiuri, lipsite de stipule. Flori solitare sau cime, terminale sau axilare, 8 cm diametru, purpuriu deschis; caliciu cu 5 lobi inegali; ovar inferior cu 5 camere.

 
Plante cultivate in ghivece
Calathea

Petiol lung, maroniu la baza. Frunza cu limb ovate pana la ovat-eliptic, varf scurt acuminat, baza rotunda sau obtuza, verde inchis pe partea superioara cu nervura centrala verde deschis, glabra cu exceptia nervurii. Inflorescenta terminala; spic lateral aplatizat, ingust oblong, 15-40 cm lungime; peduncul 25 cm lungime, 4,5-6 cm latime; bractei verzi-galbui

 
Kalanchoe eriophylla

Kalanchoe eriophylla – a fost descrisa pentru prima data de catre R. Hilsenbeck si W. Bojer, in 1857. Originara din Madagascar, unde creste la altitudini mari, pe stancarii.

Kalanchoe eriophylla - specie epifita, erbacee perena, 30 cm inaltime. Tulpina decumbenta sau pendula. Frunze opuse, sesile, in rozete la baza; limb suculent, sub-ovoid, 10-35 x 6-17 mm, pubescent, baza truncata sau amplexicaule, varf obtuz, margine intreaga sau crenata.

 
Hoffmannia regalis

Arbust sempervirescent, 1.2 m inaltime. Tulpina cu 4 muchii. Frunze opuse, membranoase, catifelate, verde inchis pe partea superioara si rosietica pe partea inferioara, nervatiune evidenta; limb oblong-lanceolat, margine intreaga, varf acut, baza cuneata, 8-12 x 20-30 cm. Inflorescente cime axilare. Caliciu cu 4 sepale.

 
Fuchsia

Frunze opuse, sau in verticil de cate 3-5 frunze, simple, lanceolate si cu margini serate, 1-25 cm lungime, sempervirescente sau decidue. Floare pendula; 4 sepale lungi, subtiri; 4 petale scurte; ovar inferior. Fruct 5-25 mm, verde-rosietiv, rosu sau purpuriu; comestibil. Seminte numeroase.

 
Aeonium arboreum

Subarbust originar din Maroc, tulpina ramificata, frunze dispuse in rozete la varful ramurilor. In comert se gasesc diferite cultivare dintre care cele mai cunoscute sunt 'Atropurpureum', 'Luteovariegatum' si 'Zwartkop'.

 
Liliopsida
Allium cepa L. - ceapa

Erbacee bienala; bulb alb, auriu, rosu sau violaceu, 5-8 x 3-10 cm. Frunze persistente, 4-10, fistuloase, 30-100 x 3-20 mm. Inflorescenta umbela persistenta, erecta, compacta; spate caduce, ovate, ± egal, varf acut pana la acuminat.

 
Tofieldia calyculata

Tofieldia calyculata - specie perena, raspandita in Europa, creste prin locuri umede, apatoase, in regiunea montana si subalpina.

 
Galanthus nivalis L.

Specie bulboasa perena, cu aspect erbaceu, erect; bulb ovoid, tunica brun-negricioasa, 1,5 x 2,4 cm. Frunze bazale, lungi de 20 cm, linear-lanceolate, rotunjite la varf. Flori in general solitare, pendule, insotite de o spata de 3-4 cm lungime; floarea este format din 3 tepale externe, si de 3 tepale interne erecte, de circa 1cm, bilobate, albe cu pete verzi

 
Broussonetia papyrifera - dud japonez

Arbore dioic, originar din Japonia si Taiwan. Fibrele din scarta sunt folosite pentru fabricarea hartie, ideea atribuita lui Tshai Lun.

 
Lilium bulbiferum

Lilium bulbiferum - specie bulboasa, originara din Europa, creste in pasunile si padurile montane si submontane, de la 500 la 2200 m altitudine. Cultivata ca specie ornamentala pe toate continentele.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Lathyrus vernus

 Lathyrus vernus - specie originara din Europa si Asia, creste in paduri de fag sau stejar, tufarisuri, de la 500 pana la 1800 m altitudine.

 
Nasturtium officinale

Nasturtium officinale - planta perena, raspandita pe intreg globul, creste pe langa izvoare si paraie limpezi.

 
Lamium purpureum

Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri.

 
Glechoma hederacea

Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine.

 
Ligustrum vulgare

Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens.

 

Categorii

Link-uri

Download