03
Iul
2009
Stachys palustris L. - jales de mlastina
Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintifica Stachys palustris L.

Sinonime – Stachys palustris var. elliptica, Stachys palustris var. petiolata, Stachys palustris var. segetum.

Denumiri populare – jales de mlastina, stregona palustre, betonica delle paludi, marsh woundwort, marsh hedgenettle, epiaire des marais, Sumpf-Ziest, espiga palustre.

Distributie si Habitat – originara din Europa, Scandinavia, bazinul Marii Mediteraneene, Iran, Mongolia, China, Japonia si Siberia; creste in locuri umede sau mlastinoase, langa cursuri de apa.

Descriere – erbacee perena; rizom tuberizat, tarator. Tulpina erecta, rar ramificata, tetragona, roz-visiniu inchis, cu peri aspri pe muchiile tulpinii, 30-120 cm inaltime. Frunze caulinare superioare sunt sesile, amplexicaule, ingust-lanceolate, margine serata si usor ondulata; frunzele bazale sunt scurt petiolate. Flori hermafrodite, reunite la axila bracteelor, dispuse intr-o inflorescenta tip spic. Caliciu bilabiat, cu peri glandulari, 5 sepale triangulare. Corola bilabiata, labiumul inferior este mai lung decat cel superior, roz-violet cu o pata mare alba pe mijloc si altele violet inchis, mai mici. Seminte netede, obovate, 1.6-2.0 x 1.3-1.5 mm, baza inegala, maro inchis pana la maro-rosu; aproximativ 1000 seminte la 1.5-2.0 g. Infloreste in iunie-septembrie. 2n = 64.

Stachys palustris subsp. arenicola – spic cu 6-10 verticile de flori, fiecare verticil contine 4-8 flori, albe sau roz cu pete roz-purpurii. Peri de pe caliciu sunt verzi sau verde-purpuriu.

Stachys palustris subsp. palustris – caliciu cu peri glandulari si peri neglandulari.

Stachys palustris subsp. pilosa – tulpina simpla. Rizom lung, tarator, produce tuberi mici la varf. Frunze sesile, ingust-oblong-lanceolate, varf acut, baza subcordata, crenat-serate, pubescente pe ambele fete. Florile dispuse in verticile de 6 flori, dormeaza un spic terminal; caliciu hirsut, lobi subulati; corola purpuriu pal pana la violet, pubescent la exterior.

Tolerante – temperaturile pana la 10 ͦC.

Cerinte – prefera soluri umede, semi-umbrite sau in plin soare. Temperatura optima 22-25 ͦC.

Propagare – prin divizarea rizomilor.

Proprietati si Utilizari – proprietati astringente.

Stachys palustris poate fi folosita pentru controlarea eroziunii solului.

Frunzele fierte sunt comestibile, pentru porci, celelalte animale de casa nu le mananca din cauza mirosului neplacut.

Bibliografie

John H. Wiersema, Blanca Leon – World Economic Plants – CRC Press, 1999

Lee Allen Peterson – A Field Guide to Edible Wild Plants – Houghton Mifflin, 2000

Richard Dickinson, France Royer – Weeds of Canada and the Northern United States – University of Alberta Press, 1999

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Flori
Cichorium intybus - cicoare

Erbacee bienala sau perena. Tulpina erecta, cu ramificatii hispide, geniculate,30-120 cm inaltime. Radacini fusiforme, lungi, la rupere lasa un latex alb cu gust amar. Frunzele bazale in rozeta, petiolate, lamina oblong-lanceolate, lirat-pinatifide sau dintate, 30 x 12 cm. Frunzele caulinare sunt sesile, alterne, oblong-lanceolate.

 
Cerastium carinthiacum

Cerastium carinthiacum - creste spontan in Carpati si Alpi, pe substrate calcaroase, de la 900 pana la 2850 m altitudine.

 
Felicia amelloides

Genul Felicia a fost numit de catre A.H.G. de Cassini in 1818 dupa Felix, un oficial german la Regensburg care a murit in 1846.

Felicia amelloides pentru prima data a fost denumita Cineraria amelloides de catre Linne, in 1763, iar in 1894 a primit numele de Felicia amelloides.

 
Geum urbanum

Geum urbanum - specie perena, semifrutescenta, originara din Eurasia, America de N, Australia, creste in locuri umede, la marginea padurilor, prin tufarisuri, marginea paraielor si lacurilor, pe langa garduri si drumuri, ziduri, din etajul inferior pana la cel montan.

 
Leonotis leonurus

Leonotis leonurus - specie originara din sudul Africii dar cultivata pe tot globul ca specie ornamentala in parcuri si gradini.

Leonotis deriva de la grecum ‘leon’ = leu, si ‘otis’ = ureche facand aluzie la forma corolei.

 
Magnoliopsida
Oenothera lindheimeri

Oenothera lindheimeri - originara din N America, Texas, folosita ca planta ornamentala.

 
Phytolacca americana

Phytolacca americana - specie perena, creste pana la 2-3 m inaltime si 1,5 diametrul coroanei. Rizom subteran gros, fusiform. Frunze alterne, scurt petiolate, limb ovat-lanceolat cu baza si varful acute, marginea intreaga. Inflorescente raceme axilare, 40 cm lungime.

 
Ficus carica

Ficus carica - specie cultivata de peste 5000 de ani in vestul Asiei, nu se cunoaste locul de provenienta.

 
Flourensia cernua

Flourensia cernua este un arbust deciduu originar din desertul Chihuahuan. In nordul Mexicului, frunzele si florile erau folosite pentru a face decocturi pentru tratarea indigestiei. 

 
Quercus robur - stejar pedunculat, tufan

arbore indigen (Romania), robust, 50 m inaltime, diametrul tulpinii 1-2 m; coroana larga, neregulata. Ritidom brun negricios, adanc brazdat. Coroana profunda si larga, cu ramuri viguroase, noduroase, intinse orizontal, putand acoperi la dezvoltarea maxima 200-300 mp. Lujerii anuali, vigurosi, muchiati, bruni-maslinii, glabri, cu lenticele mici, rare.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri