03
Iul
2009
Stachys palustris L. - jales de mlastina
Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintifica Stachys palustris L.

Sinonime – Stachys palustris var. elliptica, Stachys palustris var. petiolata, Stachys palustris var. segetum.

Denumiri populare – jales de mlastina, stregona palustre, betonica delle paludi, marsh woundwort, marsh hedgenettle, epiaire des marais, Sumpf-Ziest, espiga palustre.

Distributie si Habitat – originara din Europa, Scandinavia, bazinul Marii Mediteraneene, Iran, Mongolia, China, Japonia si Siberia; creste in locuri umede sau mlastinoase, langa cursuri de apa.

Descriere – erbacee perena; rizom tuberizat, tarator. Tulpina erecta, rar ramificata, tetragona, roz-visiniu inchis, cu peri aspri pe muchiile tulpinii, 30-120 cm inaltime. Frunze caulinare superioare sunt sesile, amplexicaule, ingust-lanceolate, margine serata si usor ondulata; frunzele bazale sunt scurt petiolate. Flori hermafrodite, reunite la axila bracteelor, dispuse intr-o inflorescenta tip spic. Caliciu bilabiat, cu peri glandulari, 5 sepale triangulare. Corola bilabiata, labiumul inferior este mai lung decat cel superior, roz-violet cu o pata mare alba pe mijloc si altele violet inchis, mai mici. Seminte netede, obovate, 1.6-2.0 x 1.3-1.5 mm, baza inegala, maro inchis pana la maro-rosu; aproximativ 1000 seminte la 1.5-2.0 g. Infloreste in iunie-septembrie. 2n = 64.

Stachys palustris subsp. arenicola – spic cu 6-10 verticile de flori, fiecare verticil contine 4-8 flori, albe sau roz cu pete roz-purpurii. Peri de pe caliciu sunt verzi sau verde-purpuriu.

Stachys palustris subsp. palustris – caliciu cu peri glandulari si peri neglandulari.

Stachys palustris subsp. pilosa – tulpina simpla. Rizom lung, tarator, produce tuberi mici la varf. Frunze sesile, ingust-oblong-lanceolate, varf acut, baza subcordata, crenat-serate, pubescente pe ambele fete. Florile dispuse in verticile de 6 flori, dormeaza un spic terminal; caliciu hirsut, lobi subulati; corola purpuriu pal pana la violet, pubescent la exterior.

Tolerante – temperaturile pana la 10 ͦC.

Cerinte – prefera soluri umede, semi-umbrite sau in plin soare. Temperatura optima 22-25 ͦC.

Propagare – prin divizarea rizomilor.

Proprietati si Utilizari – proprietati astringente.

Stachys palustris poate fi folosita pentru controlarea eroziunii solului.

Frunzele fierte sunt comestibile, pentru porci, celelalte animale de casa nu le mananca din cauza mirosului neplacut.

Bibliografie

John H. Wiersema, Blanca Leon – World Economic Plants – CRC Press, 1999

Lee Allen Peterson – A Field Guide to Edible Wild Plants – Houghton Mifflin, 2000

Richard Dickinson, France Royer – Weeds of Canada and the Northern United States – University of Alberta Press, 1999

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Flori
Anthriscus sylvestris

Anthriscus sylvestris - planta perena, originara in Europa, Asia de V, Africa de N, creste in paduri umede, in lungul vailor, prin poieni, fanete, pana in etajul montan.

 
Anemone hupehensis var. japonica

Anemone hupehensis var. japonica - specie originara din China si Japonia; a fost descrisa pentru prima data de catre Carl Thunberg in Flora Japonica.

 
Achillea clavenae

Achillea clavenae - creste pe pasunile alpine si subalpine, calcaroase, de la 1500-2600 m altitudine, sudul si sud-estul Europei.

 
Hedychium coronarium - white ginger

Erbacee perena, 1-1,5 m inaltme; rizom carnos. Frunze alterne, decidue, limb sesil 28-40 x 4-7 cm, ingust eliptic, apex lung-acuminat, baza acuta; glabre pe partea superioara, paroase pa partea inferioara. Inflorescente 4-10 x 3-6 cm. Bractei persistente, ovat-triangulare, verzi, 4-7 x 2-4 cm, margini membranoase.

 
Tacca leontopetaloides (L.) Kuntze

 Tacca leontopetaloides - specie originara din vestul Africii, Asia tropicala si nordul Australiei, creste in paduri sau marginea padurilor tropicale, de la nivelul marii la 900 m altitudine.

 
Magnoliopsida
Pittosporum tobira

Arbust, 4 m inaltime, coroana deasa. Scoarta bruna, aspra. Frunze persistente, coriacee, simple; limb spatulat, margine intreaga, varf rotund, baza obovata, nervura centrala evidenta, partea superioara verde inchis si lucioasa, partea inferioara mai deschisa, glabra; dispuse in verticile false. Inflorescenta umbela

 
Cardamine bulbifera

Cardamine bulbifera -  specie erbacee, perena. Originara din Europa si Asia Minora, creste pe soluri fertile, calcaroase, de la 200 la 1800 m altit., in asociatie cu Coryllus avellana, Carpinus betulus, Crataegus laevigata, Fraxinus excelsior, Quercus robur, Allium ursinum, Carex pendula, Hyacinthoides non-scripta, Mercurialis perennis, Lamiastrum galeobdolon.

 
Raphanus sativus

Raphanus sativus - originar din estul regiunii Mediteraneene, cultivat in intreaga lume ca radacina comestibila.

 
Coreopsis tinctoria

Coreopsis tinctoria - erbacee originara din America de Nord, cultivata ca specie ornamentala pentru borduri mixte, in ghivece si pentru flori taiate.

 
Hibiscus trionum L.

Specie anuala. Radacini fibroase, poate ajunge pana la 100 cm adancime. Tulpina erecta, ramificata de la baza, verde pana la maro, cilindrica, striata, dens sau slab pubescenta, 75 cm inaltime. Frunze alterne, dens sau slab pubescente, cateodata rosietici pe margini, palmat lobate, 3 lobi, cel mijlociu mai mare, lobi laterali sunt divizati, iregulat-dintate, baza truncata sau usor cordata; petiol 4 cm lungime.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 

Categorii

Link-uri