|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Stachys palustris L. Sinonime – Stachys palustris var. elliptica, Stachys palustris var. petiolata, Stachys palustris var. segetum. Denumiri populare – jales de mlastina, stregona palustre, betonica delle paludi, marsh woundwort, marsh hedgenettle, epiaire des marais, Sumpf-Ziest, espiga palustre. Distributie si Habitat – originara din Europa, Scandinavia, bazinul Marii Mediteraneene, Iran, Mongolia, China, Japonia si Siberia; creste in locuri umede sau mlastinoase, langa cursuri de apa. Descriere – erbacee perena; rizom tuberizat, tarator. Tulpina erecta, rar ramificata, tetragona, roz-visiniu inchis, cu peri aspri pe muchiile tulpinii, 30-120 cm inaltime. Frunze caulinare superioare sunt sesile, amplexicaule, ingust-lanceolate, margine serata si usor ondulata; frunzele bazale sunt scurt petiolate. Flori hermafrodite, reunite la axila bracteelor, dispuse intr-o inflorescenta tip spic. Caliciu bilabiat, cu peri glandulari, 5 sepale triangulare. Corola bilabiata, labiumul inferior este mai lung decat cel superior, roz-violet cu o pata mare alba pe mijloc si altele violet inchis, mai mici. Seminte netede, obovate, 1.6-2.0 x 1.3-1.5 mm, baza inegala, maro inchis pana la maro-rosu; aproximativ 1000 seminte la 1.5-2.0 g. Infloreste in iunie-septembrie. 2n = 64. Stachys palustris subsp. arenicola – spic cu 6-10 verticile de flori, fiecare verticil contine 4-8 flori, albe sau roz cu pete roz-purpurii. Peri de pe caliciu sunt verzi sau verde-purpuriu. Stachys palustris subsp. palustris – caliciu cu peri glandulari si peri neglandulari. Stachys palustris subsp. pilosa – tulpina simpla. Rizom lung, tarator, produce tuberi mici la varf. Frunze sesile, ingust-oblong-lanceolate, varf acut, baza subcordata, crenat-serate, pubescente pe ambele fete. Florile dispuse in verticile de 6 flori, dormeaza un spic terminal; caliciu hirsut, lobi subulati; corola purpuriu pal pana la violet, pubescent la exterior. Tolerante – temperaturile pana la 10 ͦC. Cerinte – prefera soluri umede, semi-umbrite sau in plin soare. Temperatura optima 22-25 ͦC. Propagare – prin divizarea rizomilor. Proprietati si Utilizari – proprietati astringente. Stachys palustris poate fi folosita pentru controlarea eroziunii solului. Frunzele fierte sunt comestibile, pentru porci, celelalte animale de casa nu le mananca din cauza mirosului neplacut. Bibliografie John H. Wiersema, Blanca Leon – World Economic Plants – CRC Press, 1999 Lee Allen Peterson – A Field Guide to Edible Wild Plants – Houghton Mifflin, 2000 Richard Dickinson, France Royer – Weeds of Canada and the Northern United States – University of Alberta Press, 1999
Imagini
Vezi si
 Flori
Viola odorata - toporas
Viola odorata - planta erbacee, perena, originara din Europa si Asia Mica, creste prin zavoaie, tufarisuri, lunci, pe marginea padurilor de foioase, in regiunea de campie si deluroasa. Prunella vulgaris
Prunella vulgaris - raspandita in Europa, Asia, Australia si nordul Africii, creste pe fanete, pasuni, tufarisuri, poieni si livezi, de la campie pana la 200 m altitudine. Symphytum officinale - tataneasa
Specie erbacee perena, , pana la 1 m inaltime. Rizomul si radacinile sunt negre-lucioase. Tulpina erecta, ramificata acoperita pe toata suprafata cu peri aspri, muchiata. Frunze alterne, cele bazale sunt ovat-lanceolate, cele superioare sunt lanceolate, nestipelate, 15-20 x 2-3.5 cm, verde pe fata superioara, si verde pal pe fata inferioara Brachyscome multifida
Brachyscome multifida - erbacee perena, rizomatoasa, originara din regiunile temperate din sudul Queensland, New South Wales si Victoria. Campanula spicata
Campanula spicata - specie endemica din Alpi unde creste pe roci calcaroase; cultivata ca specie ornamentala pentru rocarii. Magnoliopsida
Coffea charrieriana Stoff & F.Anthony sp.nov.
Arbust, 1-1,5 m inaltime. Lujeri 1-2 mm diametru, pubescente. Stipele triangulare pana la deltate, circa 2 mm lungime, imbricate, pubescente. Petiol 2 mm lungime. Lamina eliptica pana la ingust eliptica, 5-7 x 2,2-3,5 cm, subtire Pimelea physodes
Pimelea physodes este o specie indigena in Australia. Tulpina erecta, ramificata, 0,2-1 m inaltime si 80 cm diametru. Frunze opuse, sesile, eliptice, acute, imbricate. Capitul terminal, solitar, nutant; bractee mari, 4-6 cm, galben, verde, rosu sau purpuriu; periant pilos, tub mediu; stamine lungi. Hepatica nobilis Schreb
Erbacee perena; radacina fibroasa. Frunze sempervirescente, coriacee, cele tinere sunt verzi deschis si paroase; verde-oliv inchis pe fata superioara, si purpurii pe fata inferioara, la maturitate si in timpul infloririi; cordate, 3-lobate; lob ovat, margine intreaga, varf obtuz. Psidium araucanum este o noua specie descoperita in sudul Braziliei
Psidium araucanum (Myrtaceae) este o specie endemica in statul Parana si Sao Paolo din sud-estul Braziliei, de-a lungul raurilor. Genul Psidium L. este caracterizat prin Frunze simple, opuse, cu nervatiune pinata; flori solitare, axilare sau in racem mic; numar mare de stamine dispuse in spirala; ovar inferior. Jasminum nudiflorum Lindl.
Specie decidua originara din China. Tulpini verzi, 60-90 cm inaltime, 1-2 m diametru; muchiate; formeaza radacini adventive. Muguri florali maronii-rosietici, ovoizi. Frunze decidue, opuse, penat-compuse, 3 foliole oblonge; sesile. Flori solitare, 6 petale, 1-2 cm diametru. Perioada de inflorire ianuarie-martie, inainte de infrunzire. Fruct baca, carnos, negru la maturatie. |
 
Ultimele articole
Lathyrus vernus
Lathyrus vernus - specie originara din Europa si Asia, creste in paduri de fag sau stejar, tufarisuri, de la 500 pana la 1800 m altitudine. Nasturtium officinale
Nasturtium officinale - planta perena, raspandita pe intreg globul, creste pe langa izvoare si paraie limpezi. Lamium purpureum
Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri. Glechoma hederacea
Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine. Ligustrum vulgare
Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
