12
Mai
2009
Symphytum officinale - tataneasa
Farmacia Verde | Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Symphytum officinale

Sinonime

Denumiri populare – barba tatei, boracioc, buruiana lui Tatin, foaia-tatii, gavat, iarba lunaticului, iarba baloasa, mierea-ursului, nadai, plosnicioasa, radacina neagra, zlac, tataneasa, Fekete nadalyto, Grosse Wallwurz, Common Comfrey, Consuelda, Cola de cabalo, Alfalfa, Arnica, Equinacea.

Distributie si Habitat – originara din Europa, vestul Siberiei, Cauzazi, si America de Nord; creste pe marginea cursurilor de apa.

Descriere – specie erbacee perena, , pana la 1 m inaltime. Rizomul si radacinile sunt negre-lucioase. Tulpina erecta, ramificata acoperita pe toata suprafata cu peri aspri, muchiata. Frunze alterne, cele bazale sunt ovat-lanceolate, cele superioare sunt lanceolate, nestipelate, 15-20 x 2-3.5 cm, verde pe fata superioara, si verde pal pe fata inferioara; nervatiune pedata, evidenta; limb cu margine intreaga, varf acut, baza auriculata, pe suprafata setos (peri rigizi, dispusi neregulat). Inflorescenta cincin, terminala, cate 5-10 flori albe, actinomorfe, bisexuate. Caliciu cu 5 sepale, ovat-acute, paroase, persistente, 6-8 mm lungime. Corola tubulara, 5 petale unite pana in partea superioara, lobi au varf acut, curbat spre exterior; tubul corolei 14 mm. Stamine 5, ± egale, prinse de tubul corolei. Gineceu superior, bicarpelar, bilocular cu stil lung. Stil inserat la baza ovarului, 15 mm. Infloreste in mai-august. Fruct tetra-achena.

Rata de crestere – moderata.

Tolerante – conditiilor de seceta.

Cerinte – soluri bogate in humus, adanci, umed, si cu expozitii insorite sau semi-umbrite.

Management – florile se tund dupa inflorire.

Propagare – prin despartirea tufei (rizomilor), primavara. Prin seminte, in containere in sera rece, toamna sau primavara.

Boli si daunatori -

Parteneri naturali si de gradina

Cultivaruri si varietati – ‘Axeminster’; ‘Goldsmith’; ‘Variegatum’ are frunze cu marginile albe.

Proprietati si Utilizari – In medicina populara se foloseste pentru afectiunile respiratorii si digestive.

Rizomii si radacinile contine 0.6-0.8 % alantonina.

Frunzele se recolteaza in timpul infloriri, in mai-iunie, se usuca la umbra, in strat subtire. Se pastreaza in saci de bumbac sau de hartie.

Rizomul si radacinile se recolteaza din septembrie pana la primul inghet, se spala, se taie bucati si se usuca la soare. Se pastreaza in saci de bumbac sau de hartie.

Suc de radacina, extern, se ung ranile.

Pentru tratarea stomatitei, absceselor dentare, hemoroizilor, eczemelor, arsurilor, ranilor, cancerului de piele si san, se fierb 5 linguri de radacini bine maruntite in 250 ml apa, timp de 20 minute, intr-un vas acoperit, dupa care se strecoara. Se face gargara si se clateste gura cu acest decoct in afectiunile cavitatii bucale, in celelalte cazuri se fac bai locale, sau se pun comprese. In cazul hemoroizilor, se fac clisme si se pun comprese.

Pentru reumatism, se face un decoct din 200 g radacina maruntita fiarta timp de 30 minute in 3 l apa, se strecoara si se adauga in apa de baie.

Frunzele se pot consuma fierte, in supe si ciorbe. Lastarii tineri se folosesc ca inlocuitori ai sparanghelului.

Radacina de tataneasa nu se foloseste pentru uz intern.

Frunzele contin vitamina A, vitamina B-12, vitaminca C, si vitamina E.

Mit, Legenda si Folclor – din timpuri stra-vechi a fost folosita pentru proprietatile medicinale, in gastronomie, si pentru unt in Bavaria. Se mai folosea si pentru hrana animalelor.

Anglo-saxonii foloseau Symphytum officinale pentru tratarea tusei seci impreuna cu miere, in trei dimineti si trei seri.

In Irlanda, din radacinile macerate, se extragea un unguent care se folosea pentru arsuri ale pieli si ulcere.

In unele parti ale Irlandei, febra porcina se trata cu radacini de tataneasa fierte in lapte, si prin adaugarea radacinilor in hrana porcilor.

Bibliografie

A.R. Harding – Ginseng and Other Medicinal Plants – Mokelumne Hill Press, 1996

Allan M. Armitage – Armitage’s Garden Perennials – Timber Press, 2000

Barbara Ellis – Taylor’s Guide to Perennials – Houghton Mifflin Harcourt, 2001

Barrie R. Cassileth, Charles D. Lucarelli – Herb-Drug Interactions in Oncology – PMPH USA, 2003

D.C. Watts – Elsevier’s Dictionary of Plant Lore – Elsevier, 2007

David E. Allen, Gabrielle Hatfield – Medicinal Plants in Folk Tradition – Timber Press, 2004

Frank S. D’Amelio Sr. – Botanicals A Phytocosmetic Desk Reference – CRC, 1998

James A. Duke, Mary Jo Bogenschutz-Godwin, Judi duCellier, Peggy-Ann K. Duke – Handbook of Medicinal Herbs – CRC Press, 2002

Sir Ghillean Prance, Mark Nesbitt – The Cultural History of Plants – Routledge New York-London, 2005

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Ribes uva-crispa - agris, strugurii ursului

Arbust spinos, 1 m inaltime. Scoarta gri-brun, se exfoliaza. Tulpina bogat ramificata, divaricata. Ramuri lungi si subtiri, gri, cu varf galben-brun, pubescente in tinerete si glabre la maturitate. Frunze simple, cordiforme, 3-5 lobi, dintate, lung petiolate

 
Rosmarinus officinalis L.

Arbust sempervirescent, 50 – 300 cm; tulpina erecta, latita la baza, foarte ramificata; in partea inferioara a trunchiului scoarta se exfoliaza in fasii longitudinale, de culoare maronie-inchis. Frunzele sunt coriacee, persistente, sesile, lineare

 
Mangifera indica L. - mango

Mangifera indica - arbore sempervirescent, creste in regiunile tropicale si subtropicale ale globului, de la nivelul marii pana la 1200 m altitudine. Originar din Asia tropicala, borneo, Java, Sumatra si Peninsula Malay.

 
Fraxinus ornus - mojdrean

Fraxinus ornus - originar din Europa de Sud, Asia Mica, creste in paduri, tufarisuri, coaste insorite, in regiunea de campie si de dealuri mai ales pe soluri calcaroase, uneori pietroase.

 
Hypericum perforatum L. - sunatoare, pojarnita

Planta erbacee perena, 30 – 100 cm inaltime. Tulpina cilindrica, cu doua muchii latrale, lemnoasa la baza, ramificata, rosietica. Frunze opuse, oblong-lanceolate, varf acute-rotund, baza acuminata, margini intregi, revolute, sesile, 1.5-4 cm lungime, pe ambele fete cu puncte negre. Flori numeroase grupate in corimbe terminale

 
Flori
Geranium molle

Geranium molle - specie anuala, raspandita in zonele temperate ale Europei si Asiei, Japonia si nordul Africii, creste langa garduri si drumuri, terenuri nisipoase sau pietroase, pe coaste.

 
Caltha palustris

Planta erbacee, radacini rizomatoase, 2-4 mm diametru. Tulpina erecta, tubuloase sau fistiloase, spongioase si striate longitudinal. Frunze bazale, lung petiolate (5-20 cm); limb cordat, margine crenata, ondulata, carnoas, varf obtuz, culoare verde stralucitor. Frunze caulinare sunt asemanatoare cu cele bazale doar ca sunt mai mici, sessile sau subsesile.

 
Tithonia rotundifolia

Tithonia rotundifolia - specie anuala, originara in Mexic si Aerica Centrala, cultivata ca specie ornamentala.

 
Gazania linearis

Gazania linearis - erbacee perena, originara din Sud Africa.

 
Trifolium repens

Trifolium repens - originar din Europa, Asia de V si de N, creste in fanete si pasuni umede, pe marginea drumurilor, locuri putin serate, de la campie pana la 1800 m altitudine.

 
Magnoliopsida
Corylus avellana - alun

Corylus avellana - arbust, specie comuna in Europa si vestul Asiei, de la campie pana la 1200 m altitudine, creste in asociatie cu Acer pseudoplatanus, Crataegus laevigata, Crataegus monogyna, Fraxinus excelsior, Lonicera xylosteum, Salix caprea, Sambucus nigra si Sorbus aria.

 
Stachys officinalis

Stachys officinalis - specie originara din Europa si Caucazi, creste pe soluri ierboase, pasuni aride, paduride colineare si montane de foioase, de la 0 la 1800 m altitudine.

 
Campanula trachelium - clopotelul tapului

Erbacee perena; rizom robust, lemnos. Tulpina erbacee, erecta, pubescenta, 50-100 cm inaltime. Frunze bazale, 6-10 cm lungime, petiolate; lamina ovat-triangulare, cordiforme, hispida, margine dintata, varf acuminat; frunzele superioare sunt mai mici, lanceolate, ruvide, margine usor dantelata, scurt petiolate sau sesile.

 
Hamamelis mollis

Specie originara din China (Anhui, Hubei, Hunan, Jiangxi, Sichuan), la altitudini de 800-1400 m, unde creste alturi de Quercus serrata, Corylopsis sinensis, Castanea seguinii, Rhododendron simsii, Hosta ventricosa si Lindera sp..

 
Prenanthes purpurea - salata iepurelui

Erbacee perena. Tulpina ramificata, 25-150 cm, pubescenta. Frunze amplexicaule, eliptice, oblonge sau fidate, margine intreaga sau pinat-fidata, glauce. Flori dispuse in panicule, florile ligulate sunt purpurii, cu 5 dinti, flori tubulare absente.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 

Categorii

Link-uri