12
Mai
2009
Symphytum officinale - tataneasa
Farmacia Verde | Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Symphytum officinale

Sinonime

Denumiri populare – barba tatei, boracioc, buruiana lui Tatin, foaia-tatii, gavat, iarba lunaticului, iarba baloasa, mierea-ursului, nadai, plosnicioasa, radacina neagra, zlac, tataneasa, Fekete nadalyto, Grosse Wallwurz, Common Comfrey, Consuelda, Cola de cabalo, Alfalfa, Arnica, Equinacea.

Distributie si Habitat – originara din Europa, vestul Siberiei, Cauzazi, si America de Nord; creste pe marginea cursurilor de apa.

Descriere – specie erbacee perena, , pana la 1 m inaltime. Rizomul si radacinile sunt negre-lucioase. Tulpina erecta, ramificata acoperita pe toata suprafata cu peri aspri, muchiata. Frunze alterne, cele bazale sunt ovat-lanceolate, cele superioare sunt lanceolate, nestipelate, 15-20 x 2-3.5 cm, verde pe fata superioara, si verde pal pe fata inferioara; nervatiune pedata, evidenta; limb cu margine intreaga, varf acut, baza auriculata, pe suprafata setos (peri rigizi, dispusi neregulat). Inflorescenta cincin, terminala, cate 5-10 flori albe, actinomorfe, bisexuate. Caliciu cu 5 sepale, ovat-acute, paroase, persistente, 6-8 mm lungime. Corola tubulara, 5 petale unite pana in partea superioara, lobi au varf acut, curbat spre exterior; tubul corolei 14 mm. Stamine 5, ± egale, prinse de tubul corolei. Gineceu superior, bicarpelar, bilocular cu stil lung. Stil inserat la baza ovarului, 15 mm. Infloreste in mai-august. Fruct tetra-achena.

Rata de crestere – moderata.

Tolerante – conditiilor de seceta.

Cerinte – soluri bogate in humus, adanci, umed, si cu expozitii insorite sau semi-umbrite.

Management – florile se tund dupa inflorire.

Propagare – prin despartirea tufei (rizomilor), primavara. Prin seminte, in containere in sera rece, toamna sau primavara.

Boli si daunatori -

Parteneri naturali si de gradina

Cultivaruri si varietati – ‘Axeminster’; ‘Goldsmith’; ‘Variegatum’ are frunze cu marginile albe.

Proprietati si Utilizari – In medicina populara se foloseste pentru afectiunile respiratorii si digestive.

Rizomii si radacinile contine 0.6-0.8 % alantonina.

Frunzele se recolteaza in timpul infloriri, in mai-iunie, se usuca la umbra, in strat subtire. Se pastreaza in saci de bumbac sau de hartie.

Rizomul si radacinile se recolteaza din septembrie pana la primul inghet, se spala, se taie bucati si se usuca la soare. Se pastreaza in saci de bumbac sau de hartie.

Suc de radacina, extern, se ung ranile.

Pentru tratarea stomatitei, absceselor dentare, hemoroizilor, eczemelor, arsurilor, ranilor, cancerului de piele si san, se fierb 5 linguri de radacini bine maruntite in 250 ml apa, timp de 20 minute, intr-un vas acoperit, dupa care se strecoara. Se face gargara si se clateste gura cu acest decoct in afectiunile cavitatii bucale, in celelalte cazuri se fac bai locale, sau se pun comprese. In cazul hemoroizilor, se fac clisme si se pun comprese.

Pentru reumatism, se face un decoct din 200 g radacina maruntita fiarta timp de 30 minute in 3 l apa, se strecoara si se adauga in apa de baie.

Frunzele se pot consuma fierte, in supe si ciorbe. Lastarii tineri se folosesc ca inlocuitori ai sparanghelului.

Radacina de tataneasa nu se foloseste pentru uz intern.

Frunzele contin vitamina A, vitamina B-12, vitaminca C, si vitamina E.

Mit, Legenda si Folclor – din timpuri stra-vechi a fost folosita pentru proprietatile medicinale, in gastronomie, si pentru unt in Bavaria. Se mai folosea si pentru hrana animalelor.

Anglo-saxonii foloseau Symphytum officinale pentru tratarea tusei seci impreuna cu miere, in trei dimineti si trei seri.

In Irlanda, din radacinile macerate, se extragea un unguent care se folosea pentru arsuri ale pieli si ulcere.

In unele parti ale Irlandei, febra porcina se trata cu radacini de tataneasa fierte in lapte, si prin adaugarea radacinilor in hrana porcilor.

Bibliografie

A.R. Harding – Ginseng and Other Medicinal Plants – Mokelumne Hill Press, 1996

Allan M. Armitage – Armitage’s Garden Perennials – Timber Press, 2000

Barbara Ellis – Taylor’s Guide to Perennials – Houghton Mifflin Harcourt, 2001

Barrie R. Cassileth, Charles D. Lucarelli – Herb-Drug Interactions in Oncology – PMPH USA, 2003

D.C. Watts – Elsevier’s Dictionary of Plant Lore – Elsevier, 2007

David E. Allen, Gabrielle Hatfield – Medicinal Plants in Folk Tradition – Timber Press, 2004

Frank S. D’Amelio Sr. – Botanicals A Phytocosmetic Desk Reference – CRC, 1998

James A. Duke, Mary Jo Bogenschutz-Godwin, Judi duCellier, Peggy-Ann K. Duke – Handbook of Medicinal Herbs – CRC Press, 2002

Sir Ghillean Prance, Mark Nesbitt – The Cultural History of Plants – Routledge New York-London, 2005

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Kallstroemia maxima (L.) Hook. & Arn.

Specie care creste in paduri, in sezoanele secetoase, in arii deschise, la marigini de drumuri, si campii. Creste pana la 850 m altitudine. Originara din Porto Rico, unde creste si Kallstroemia pubescens.

 
Hypericum perforatum L. - sunatoare, pojarnita

Planta erbacee perena, 30 – 100 cm inaltime. Tulpina cilindrica, cu doua muchii latrale, lemnoasa la baza, ramificata, rosietica. Frunze opuse, oblong-lanceolate, varf acute-rotund, baza acuminata, margini intregi, revolute, sesile, 1.5-4 cm lungime, pe ambele fete cu puncte negre. Flori numeroase grupate in corimbe terminale

 
Melia azedarach L.

Numele genului, Melia, deriva din greaca, iar ‘azedarach’, cuvant din Persia si inseamna ‘arbore nobil’.

Denumirii populare: Engleza: bread tree, Persian liliac, China berry; Nepal: bakaino; Tibet: smag sing.

Distrubuire – in Nepal la 700-1700 m altitudine in apropierea satelor: in Iran Afghanistan, Pakistan, India, Bhutan si China.

 
Anchusa italica Retz. - limba boului, miruta mare

Anchusa italica este o specie perena sau bianuala, tulpina erecta, pana la 150 cm inaltime, mult ramificata, rar simpla, hispida. Originara din zona Mediterraneana.

 
Paliurus spina-christi Miller

Paliurus spina-christi specie originara din sud-estul Europei, in zone de deal, pe terenuri revene si argiloase. 

 
Flori
Ambrosia artemisiifolia

Ambrosia artemisiifolia - specie monoica, originara din Statele Unite, a fost introdusa in Europa in scopuri medicinale, s-a naturalizat si a devenit invaziva cauzand daune culturilor de porumb, floarea soarelui si soia.

 
Lachenalia peersii

Numele genului este dat dupa numele profesorului elvetian de botanica, Werner de Lachenal.

Lachenalia este endemic in sudul Africii cu o larga distributie din sud-vestul regiuni Namibia, Provincia Cape.

 
Asparagus sprengeri

Asparagus sprengeri - specie perena, originara din Africa de Sud, cultivata ca specie ornamentala de interior.

 
Podospermum roseum

Podospermum roseum - specie raspandita in Carpatii de E, Alpi si Balcanii nordici, pe pasuni montane, pe substrate calcaroase de la 700 pana la 2000 m altitudine.

 
Vicia hirsuta

Vicia hirsuta - originara din Europa, creste pe langa locuri cultivate si necultivate, pe langa drumuri, prin fanete si paduri.

 
Magnoliopsida
Thunbergia grandiflora Roxb.

Planta perena, volubila. Tulpina subtire, verde, 2 m inaltime. Frunze opuse, limb ovat-lanceolate, varf acuminat, baza cordata, margine intreaga, iregulat lobate sau dintate, 15 x 10 cm, scurt petiolate; 3-5 nervuri. Flori albastre cu galben, alba spre exterior, 8 x 8 cm, dispuse in buchete cu pedicel individual de 4-5 cm lungime, tubul corolei 3 cm lungime

 
Geranium argenteum

Geranium argenteum - erbacee perena, creste in Alpi, pe roci calcaroase, din centrul si nordul Italiei pana in S-E Frantei, de la 1600-2100 m altitudine. Specie rara.

 
Veronica anagallis-aquatica

Veronica anagallis-aquatica - specie cosmopolita, creste in locuri umede, inundabile, marginea apelor, in jurul izvoarelor, in fanete si pasuni umede, din regiunea de campie pana la 1000 m altitudine.

 
Coronilla valentina

Coronilla valentina - arbust sempervirescent, originar din Europa si NV Africii, creste pe soluri aride, grohotisuri, in general pe substrat calcaros, de la campie pana la 1500 m altitudine.

 
Celtis australis L. - sambovina

Arbore, 25 m inaltime. Trunchi drept, scurt; ritidom gri-cenusiu, neted, cu timpul apar fisuri longitudinale; ramuri orizontale sau usor pendule. Muguri ovali sau conici, cu scvame brune si peri albi. Frunze decidue, alterne, lamina lanceolata, 4-12 cm, varf acuminat, margine serata, baza rotunda si asimetrica

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Fritillaria melagris

Laleaua pestrita este considerata monument al naturii si este specie protejata. Populeaza fanete umede si padurile de foioase din zona montana si de campie.

 
Start la gradinarit

... sau cel putin sper sa fie un start adevarat, sa nu mai vina alte ninsori si valuri de frig. 

 
Plante de semi-umbra

Cateva idei pentru o gradina umbrita. Daca v-ati plimbat prin padure stiti sigur ca sunt si plante carora le place umbra sau semi-umbra, si puteti folosii plantele originare sau varietatile horticole ale acestora pentru a crea o gradina de vis.

 
Va ganditi la primavara?

Inainte de a incepe perioada foarte incarcata de semanat si transplantat trebuie sa ne bucuram si de natura salbatica, de aceea abia astept sa se faca vremea umpic mai acceptabila pentru a iesi la Padurea Verde. Imi place sa ma plimb cu copii pe poteci si sa admir flora spontana si sa ascult cantecul pasarilor.

 
Sa incercam o gradina mov

Voi v-ati gandit cum o sa amenajati gradina anul viitor, sau preferati doar speciile perene ca sa nu aveti bataie de cap in fiecare an?

 

Categorii

Link-uri