12
Mai
2009
Symphytum officinale - tataneasa
Farmacia Verde | Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Symphytum officinale

Sinonime

Denumiri populare – barba tatei, boracioc, buruiana lui Tatin, foaia-tatii, gavat, iarba lunaticului, iarba baloasa, mierea-ursului, nadai, plosnicioasa, radacina neagra, zlac, tataneasa, Fekete nadalyto, Grosse Wallwurz, Common Comfrey, Consuelda, Cola de cabalo, Alfalfa, Arnica, Equinacea.

Distributie si Habitat – originara din Europa, vestul Siberiei, Cauzazi, si America de Nord; creste pe marginea cursurilor de apa.

Descriere – specie erbacee perena, , pana la 1 m inaltime. Rizomul si radacinile sunt negre-lucioase. Tulpina erecta, ramificata acoperita pe toata suprafata cu peri aspri, muchiata. Frunze alterne, cele bazale sunt ovat-lanceolate, cele superioare sunt lanceolate, nestipelate, 15-20 x 2-3.5 cm, verde pe fata superioara, si verde pal pe fata inferioara; nervatiune pedata, evidenta; limb cu margine intreaga, varf acut, baza auriculata, pe suprafata setos (peri rigizi, dispusi neregulat). Inflorescenta cincin, terminala, cate 5-10 flori albe, actinomorfe, bisexuate. Caliciu cu 5 sepale, ovat-acute, paroase, persistente, 6-8 mm lungime. Corola tubulara, 5 petale unite pana in partea superioara, lobi au varf acut, curbat spre exterior; tubul corolei 14 mm. Stamine 5, ± egale, prinse de tubul corolei. Gineceu superior, bicarpelar, bilocular cu stil lung. Stil inserat la baza ovarului, 15 mm. Infloreste in mai-august. Fruct tetra-achena.

Rata de crestere – moderata.

Tolerante – conditiilor de seceta.

Cerinte – soluri bogate in humus, adanci, umed, si cu expozitii insorite sau semi-umbrite.

Management – florile se tund dupa inflorire.

Propagare – prin despartirea tufei (rizomilor), primavara. Prin seminte, in containere in sera rece, toamna sau primavara.

Boli si daunatori -

Parteneri naturali si de gradina

Cultivaruri si varietati – ‘Axeminster’; ‘Goldsmith’; ‘Variegatum’ are frunze cu marginile albe.

Proprietati si Utilizari – In medicina populara se foloseste pentru afectiunile respiratorii si digestive.

Rizomii si radacinile contine 0.6-0.8 % alantonina.

Frunzele se recolteaza in timpul infloriri, in mai-iunie, se usuca la umbra, in strat subtire. Se pastreaza in saci de bumbac sau de hartie.

Rizomul si radacinile se recolteaza din septembrie pana la primul inghet, se spala, se taie bucati si se usuca la soare. Se pastreaza in saci de bumbac sau de hartie.

Suc de radacina, extern, se ung ranile.

Pentru tratarea stomatitei, absceselor dentare, hemoroizilor, eczemelor, arsurilor, ranilor, cancerului de piele si san, se fierb 5 linguri de radacini bine maruntite in 250 ml apa, timp de 20 minute, intr-un vas acoperit, dupa care se strecoara. Se face gargara si se clateste gura cu acest decoct in afectiunile cavitatii bucale, in celelalte cazuri se fac bai locale, sau se pun comprese. In cazul hemoroizilor, se fac clisme si se pun comprese.

Pentru reumatism, se face un decoct din 200 g radacina maruntita fiarta timp de 30 minute in 3 l apa, se strecoara si se adauga in apa de baie.

Frunzele se pot consuma fierte, in supe si ciorbe. Lastarii tineri se folosesc ca inlocuitori ai sparanghelului.

Radacina de tataneasa nu se foloseste pentru uz intern.

Frunzele contin vitamina A, vitamina B-12, vitaminca C, si vitamina E.

Mit, Legenda si Folclor – din timpuri stra-vechi a fost folosita pentru proprietatile medicinale, in gastronomie, si pentru unt in Bavaria. Se mai folosea si pentru hrana animalelor.

Anglo-saxonii foloseau Symphytum officinale pentru tratarea tusei seci impreuna cu miere, in trei dimineti si trei seri.

In Irlanda, din radacinile macerate, se extragea un unguent care se folosea pentru arsuri ale pieli si ulcere.

In unele parti ale Irlandei, febra porcina se trata cu radacini de tataneasa fierte in lapte, si prin adaugarea radacinilor in hrana porcilor.

Bibliografie

A.R. Harding – Ginseng and Other Medicinal Plants – Mokelumne Hill Press, 1996

Allan M. Armitage – Armitage’s Garden Perennials – Timber Press, 2000

Barbara Ellis – Taylor’s Guide to Perennials – Houghton Mifflin Harcourt, 2001

Barrie R. Cassileth, Charles D. Lucarelli – Herb-Drug Interactions in Oncology – PMPH USA, 2003

D.C. Watts – Elsevier’s Dictionary of Plant Lore – Elsevier, 2007

David E. Allen, Gabrielle Hatfield – Medicinal Plants in Folk Tradition – Timber Press, 2004

Frank S. D’Amelio Sr. – Botanicals A Phytocosmetic Desk Reference – CRC, 1998

James A. Duke, Mary Jo Bogenschutz-Godwin, Judi duCellier, Peggy-Ann K. Duke – Handbook of Medicinal Herbs – CRC Press, 2002

Sir Ghillean Prance, Mark Nesbitt – The Cultural History of Plants – Routledge New York-London, 2005

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Plantele, femeia si durerile menstruale

Vitex agnus-castus L. – Se folosesc fructele mature si uscate. O infuzie din aceste fructe poate ajuta cand va simtiti nervos, in fazele pre-menstruale, in perioada menstruala, in menopauza, creste cantitatea de lapte matern, utila impotriva acneei.

 
Geranium robertianum L. - inchegatoare, napraznic

Erbacee anuala; tulpina ramificata, rosietica, 30-40 cm. Radacina fibroasa. Funze verzi, 6 cm lungime, opuse; limb palmat-sectat. Tulpina si frunzele sunt acoperite cu peri foarte fini. Flori roz-deschis, 1,5 cm diametru, grupate cate 2-4 la axila frunzelor; caliciu cu 5 sepale, paros; 5 petale rotunde, fiecare petala prezinta trei dungi albe

 
Fraxinus ornus - mojdrean

Fraxinus ornus - originar din Europa de Sud, Asia Mica, creste in paduri, tufarisuri, coaste insorite, in regiunea de campie si de dealuri mai ales pe soluri calcaroase, uneori pietroase.

 
Fraxinus excelsior - frasin

Arbore deciduu, 30-40 m inaltime, tulpina dreapta, ramificata in partea superioara, coroana ovoidala, larga si rara. In tinerete scoarta este neteda, de culoare cenusie verzuie, iar la maturitate formeaza la baza o scoarta groasa cu crapaturi marunte, de culoare negricioasa. Lujerii rotunzi, turtiti la nivelul mugurilor, glabri, verzi-maslinii, cu muguri negriciosi.

 
Madhuca longifolia Macb.

Arbore deciduu, 20 m inaltime, coroana rotunda. Frunze alterne, eliptice, 7.5-13 cm, margine intreaga, varf acut; 10-12 perechi de nervuri; petiol 1-2 cm lungime. Flori axilare, crem, fragrante; caliciul acoperit cu peri densi; corola galben pal, 1 cm lungime, 6-12 petale

 
Flori
Nigella sativa L.

Nigella sativa - specie anuala, originara din regiunea Mediteraneeana, Balcani, Asia Mica, Caucaz, Asia Occidentala, India si Africa de Nord. 

A fost folosita de catre agipteni si greci in tratarea congestionarilor nazale, durerilor de dinti, durerilor de cap, durerilor abdominale, reumatismului, si ca diuretic.

 
Zinnia angustifolia Kunth.

Zinnia angustifolia - specie erbacee originara sud-vestul USA si Mexic.

 
Echeveria pulvinata

Suculente perene. Tulpina scurta cu o rozeta de frunze la baza. Frunzele sunt de 5-7.5 cm lungime, obovat-spatulate, concave, tomentoase. Inflorescenta laterala, 20-30 cm lungime, flori campanulate, galben-portocalii; 5 sepale, 5 petale, 10 stamine.

 
Veronica aphylla L.

Veronica aphylla - specie erbacee perena, originara din S Europa, creste pe pasuni alpine, de la 1500 pana la 2800 m altitudine.

 
Potentilla indica

Potentilla indica - erbacee perena, originara din Asia, creste prin poieni, pasuni, gradini si margini de drumuri.

 
Magnoliopsida
Lavandula dentata

Lavandula dentata - specie subfrutescenta raspandita in regiunea mediteraneana, creste in zone litorale pe substrat argilos, de la campie pana la 600 m altitudine.

 
Cardiospermum halicacabum

Cardiospermum halicacabum - specie perena, volubila, distribuita in India pana in vest Himalaya, in zonele tropicale si subtropicale.

 
Anchusa italica Retz. - limba boului, miruta mare

Anchusa italica este o specie perena sau bianuala, tulpina erecta, pana la 150 cm inaltime, mult ramificata, rar simpla, hispida. Originara din zona Mediterraneana.

 
Filipendula vulgaris

Filipendula vulgaris - specie perena, rizomatoasa, originara din Europa, Caucaz, Siberia, Asia Mica, creste in locuri uscate, coaste insorite, de la 200 pana la 1500 m altitudine.

 
Bryonia dioica Jacq.

Erbacee perena, dioica, cataratoare, paroasa. Tulpini fragile, 2-4 m lungime. Frunze alterne, petiolate, limb palmat-lobat, 3-5 lobi, varf obtuz, baza cordiforma, fara stipele dar cu carcei care permite plantelor sa se agate.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri