Denumire stiintifica - Symphytum officinale

Sinonime –

Denumiri populare – barba tatei, boracioc, buruiana lui Tatin, foaia-tatii, gavat, iarba lunaticului, iarba baloasa, mierea-ursului, nadai, plosnicioasa, radacina neagra, zlac, tataneasa, Fekete nadalyto, Grosse Wallwurz, Common Comfrey, Consuelda, Cola de cabalo, Alfalfa, Arnica, Equinacea.

Distributie si Habitat – originara din Europa, vestul Siberiei, Cauzazi, si America de Nord; creste pe marginea cursurilor de apa.

Descriere – specie erbacee perena, , pana la 1 m inaltime. Rizomul si radacinile sunt negre-lucioase. Tulpina erecta, ramificata acoperita pe toata suprafata cu peri aspri, muchiata. Frunze alterne, cele bazale sunt ovat-lanceolate, cele superioare sunt lanceolate, nestipelate, 15-20 x 2-3.5 cm, verde pe fata superioara, si verde pal pe fata inferioara; nervatiune pedata, evidenta; limb cu margine intreaga, varf acut, baza auriculata, pe suprafata setos (peri rigizi, dispusi neregulat). Inflorescenta cincin, terminala, cate 5-10 flori albe, actinomorfe, bisexuate. Caliciu cu 5 sepale, ovat-acute, paroase, persistente, 6-8 mm lungime. Corola tubulara, 5 petale unite pana in partea superioara, lobi au varf acut, curbat spre exterior; tubul corolei 14 mm. Stamine 5, ± egale, prinse de tubul corolei. Gineceu superior, bicarpelar, bilocular cu stil lung. Stil inserat la baza ovarului, 15 mm. Infloreste in mai-august. Fruct tetra-achena.

Rata de crestere – moderata.

Tolerante – conditiilor de seceta.

Cerinte – soluri bogate in humus, adanci, umed, si cu expozitii insorite sau semi-umbrite.

Management – florile se tund dupa inflorire.

Propagare – prin despartirea tufei (rizomilor), primavara. Prin seminte, in containere in sera rece, toamna sau primavara.

Boli si daunatori -

Parteneri naturali si de gradina –

Cultivaruri si varietati – ‘Axeminster’; ‘Goldsmith’; ‘Variegatum’ are frunze cu marginile albe.

Proprietati si Utilizari – In medicina populara se foloseste pentru afectiunile respiratorii si digestive.

Rizomii si radacinile contine 0.6-0.8 % alantonina.

Frunzele se recolteaza in timpul infloriri, in mai-iunie, se usuca la umbra, in strat subtire. Se pastreaza in saci de bumbac sau de hartie.

Rizomul si radacinile se recolteaza din septembrie pana la primul inghet, se spala, se taie bucati si se usuca la soare. Se pastreaza in saci de bumbac sau de hartie.

Suc de radacina, extern, se ung ranile.

Pentru tratarea stomatitei, absceselor dentare, hemoroizilor, eczemelor, arsurilor, ranilor, cancerului de piele si san, se fierb 5 linguri de radacini bine maruntite in 250 ml apa, timp de 20 minute, intr-un vas acoperit, dupa care se strecoara. Se face gargara si se clateste gura cu acest decoct in afectiunile cavitatii bucale, in celelalte cazuri se fac bai locale, sau se pun comprese. In cazul hemoroizilor, se fac clisme si se pun comprese.

Pentru reumatism, se face un decoct din 200 g radacina maruntita fiarta timp de 30 minute in 3 l apa, se strecoara si se adauga in apa de baie.

Frunzele se pot consuma fierte, in supe si ciorbe. Lastarii tineri se folosesc ca inlocuitori ai sparanghelului.

Radacina de tataneasa nu se foloseste pentru uz intern.

Frunzele contin vitamina A, vitamina B-12, vitaminca C, si vitamina E.

Mit, Legenda si Folclor – din timpuri stra-vechi a fost folosita pentru proprietatile medicinale, in gastronomie, si pentru unt in Bavaria. Se mai folosea si pentru hrana animalelor.

Anglo-saxonii foloseau Symphytum officinale pentru tratarea tusei seci impreuna cu miere, in trei dimineti si trei seri.

In Irlanda, din radacinile macerate, se extragea un unguent care se folosea pentru arsuri ale pieli si ulcere.

In unele parti ale Irlandei, febra porcina se trata cu radacini de tataneasa fierte in lapte, si prin adaugarea radacinilor in hrana porcilor.

Bibliografie

A.R. Harding – Ginseng and Other Medicinal Plants – Mokelumne Hill Press, 1996

Allan M. Armitage – Armitage’s Garden Perennials – Timber Press, 2000

Barbara Ellis – Taylor’s Guide to Perennials – Houghton Mifflin Harcourt, 2001

Barrie R. Cassileth, Charles D. Lucarelli – Herb-Drug Interactions in Oncology – PMPH USA, 2003

D.C. Watts – Elsevier’s Dictionary of Plant Lore – Elsevier, 2007

David E. Allen, Gabrielle Hatfield – Medicinal Plants in Folk Tradition – Timber Press, 2004

Frank S. D’Amelio Sr. – Botanicals A Phytocosmetic Desk Reference – CRC, 1998

James A. Duke, Mary Jo Bogenschutz-Godwin, Judi duCellier, Peggy-Ann K. Duke – Handbook of Medicinal Herbs – CRC Press, 2002

Sir Ghillean Prance, Mark Nesbitt – The Cultural History of Plants – Routledge New York-London, 2005