12
Mai
2009
Symphytum officinale - tataneasa
Farmacia Verde | Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Symphytum officinale

Sinonime

Denumiri populare – barba tatei, boracioc, buruiana lui Tatin, foaia-tatii, gavat, iarba lunaticului, iarba baloasa, mierea-ursului, nadai, plosnicioasa, radacina neagra, zlac, tataneasa, Fekete nadalyto, Grosse Wallwurz, Common Comfrey, Consuelda, Cola de cabalo, Alfalfa, Arnica, Equinacea.

Distributie si Habitat – originara din Europa, vestul Siberiei, Cauzazi, si America de Nord; creste pe marginea cursurilor de apa.

Descriere – specie erbacee perena, , pana la 1 m inaltime. Rizomul si radacinile sunt negre-lucioase. Tulpina erecta, ramificata acoperita pe toata suprafata cu peri aspri, muchiata. Frunze alterne, cele bazale sunt ovat-lanceolate, cele superioare sunt lanceolate, nestipelate, 15-20 x 2-3.5 cm, verde pe fata superioara, si verde pal pe fata inferioara; nervatiune pedata, evidenta; limb cu margine intreaga, varf acut, baza auriculata, pe suprafata setos (peri rigizi, dispusi neregulat). Inflorescenta cincin, terminala, cate 5-10 flori albe, actinomorfe, bisexuate. Caliciu cu 5 sepale, ovat-acute, paroase, persistente, 6-8 mm lungime. Corola tubulara, 5 petale unite pana in partea superioara, lobi au varf acut, curbat spre exterior; tubul corolei 14 mm. Stamine 5, ± egale, prinse de tubul corolei. Gineceu superior, bicarpelar, bilocular cu stil lung. Stil inserat la baza ovarului, 15 mm. Infloreste in mai-august. Fruct tetra-achena.

Rata de crestere – moderata.

Tolerante – conditiilor de seceta.

Cerinte – soluri bogate in humus, adanci, umed, si cu expozitii insorite sau semi-umbrite.

Management – florile se tund dupa inflorire.

Propagare – prin despartirea tufei (rizomilor), primavara. Prin seminte, in containere in sera rece, toamna sau primavara.

Boli si daunatori -

Parteneri naturali si de gradina

Cultivaruri si varietati – ‘Axeminster’; ‘Goldsmith’; ‘Variegatum’ are frunze cu marginile albe.

Proprietati si Utilizari – In medicina populara se foloseste pentru afectiunile respiratorii si digestive.

Rizomii si radacinile contine 0.6-0.8 % alantonina.

Frunzele se recolteaza in timpul infloriri, in mai-iunie, se usuca la umbra, in strat subtire. Se pastreaza in saci de bumbac sau de hartie.

Rizomul si radacinile se recolteaza din septembrie pana la primul inghet, se spala, se taie bucati si se usuca la soare. Se pastreaza in saci de bumbac sau de hartie.

Suc de radacina, extern, se ung ranile.

Pentru tratarea stomatitei, absceselor dentare, hemoroizilor, eczemelor, arsurilor, ranilor, cancerului de piele si san, se fierb 5 linguri de radacini bine maruntite in 250 ml apa, timp de 20 minute, intr-un vas acoperit, dupa care se strecoara. Se face gargara si se clateste gura cu acest decoct in afectiunile cavitatii bucale, in celelalte cazuri se fac bai locale, sau se pun comprese. In cazul hemoroizilor, se fac clisme si se pun comprese.

Pentru reumatism, se face un decoct din 200 g radacina maruntita fiarta timp de 30 minute in 3 l apa, se strecoara si se adauga in apa de baie.

Frunzele se pot consuma fierte, in supe si ciorbe. Lastarii tineri se folosesc ca inlocuitori ai sparanghelului.

Radacina de tataneasa nu se foloseste pentru uz intern.

Frunzele contin vitamina A, vitamina B-12, vitaminca C, si vitamina E.

Mit, Legenda si Folclor – din timpuri stra-vechi a fost folosita pentru proprietatile medicinale, in gastronomie, si pentru unt in Bavaria. Se mai folosea si pentru hrana animalelor.

Anglo-saxonii foloseau Symphytum officinale pentru tratarea tusei seci impreuna cu miere, in trei dimineti si trei seri.

In Irlanda, din radacinile macerate, se extragea un unguent care se folosea pentru arsuri ale pieli si ulcere.

In unele parti ale Irlandei, febra porcina se trata cu radacini de tataneasa fierte in lapte, si prin adaugarea radacinilor in hrana porcilor.

Bibliografie

A.R. Harding – Ginseng and Other Medicinal Plants – Mokelumne Hill Press, 1996

Allan M. Armitage – Armitage’s Garden Perennials – Timber Press, 2000

Barbara Ellis – Taylor’s Guide to Perennials – Houghton Mifflin Harcourt, 2001

Barrie R. Cassileth, Charles D. Lucarelli – Herb-Drug Interactions in Oncology – PMPH USA, 2003

D.C. Watts – Elsevier’s Dictionary of Plant Lore – Elsevier, 2007

David E. Allen, Gabrielle Hatfield – Medicinal Plants in Folk Tradition – Timber Press, 2004

Frank S. D’Amelio Sr. – Botanicals A Phytocosmetic Desk Reference – CRC, 1998

James A. Duke, Mary Jo Bogenschutz-Godwin, Judi duCellier, Peggy-Ann K. Duke – Handbook of Medicinal Herbs – CRC Press, 2002

Sir Ghillean Prance, Mark Nesbitt – The Cultural History of Plants – Routledge New York-London, 2005

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Arctium lappa L.

Erbacee bianuala, 1 m inaltime, radacina pivotanta, ramificata, 30-60 x 6 cm. Frunze alterne, triangular-ovate, cordate, margini ondulate, 75-30 cm, verzi pe fata superioara si pubescent albicioase pe cea inferioara si cu nervatiuni evidente. Inflorescenta capitul globos, 1.8-3.7 cm diametru; flori tubulare, hermafrodite

 
Plantele, femeia si durerile menstruale

Vitex agnus-castus L. – Se folosesc fructele mature si uscate. O infuzie din aceste fructe poate ajuta cand va simtiti nervos, in fazele pre-menstruale, in perioada menstruala, in menopauza, creste cantitatea de lapte matern, utila impotriva acneei.

 
Ziziphus jujuba Mill - jujuba

Arbore deciduu, 5-12 m inaltime. Lujeri anuali, subtiri, 2-3 mm diametru, verde pal, glabri, geniculati. Frunze alterne, verde stralucitor; limb lanceolat-eliptic, margine crenata, varf obtuz sau emarginat, baza rotunda sau asimetrica, 3-5 cm lungime; nervatiune arcuata, nervura mediana si o pereche de nervuri secundare; petiol verde pal, 5-7 mm.

 
Tilia cordata - tei cu frunza mica, tei de deal

Tilia cordata - arbore,  originar din Europa, creste pe soluri bogate in nutrienti, in zone calde. 

Florile de tei sunt cel mai popular remediu pentru raceli si gripa, ceaiul este folosit pentru tratarea durerilor de cap, anxietati, si tensiuni nervoase.

 
Capparis spinosa L. - caperi

Subarbust, cu radacina lemnoasa si tulpini lignificate la baza, erecte in portiunile bazale. Frunze alterne; doua stipele transformate in spini, persistenti sau caduci; petiol scurt, limb oval sau subrotund, margine intreaga; carnoase, culoare verde-glauc. Flori solitare, peduncul lung la axila frunzelor superioare; caliciu din 4 sepale verzi; corola din 4 petale albe; stamine numeroase de culoare rosu-violet.

 
Flori
Aubrieta deltoidea

Aubrieta deltoidea - planta perena, originara din sud-estul Europei, creste pe coaste rocioase, pana la 1600 m altitudine.

 
Physostegia virginiana

Physostegia virginiana - specie perena, rizomatoasa, originara din America de Nord, creste pe pasuni umede.

Physostegia virginiana - cultivata ca specie ornamentala in parcuri si gradini publice.

 
Ceratostigma plumbaginoides

Ceratostigma plumbaginoides - erbacee perena, originara din China si Asia Centrala.

 
Silene vulgaris

Silene vulgaris - specie perena, ierboasa, creste pe coaste insorite, livezi, prin parcuri, fanete uscate, parloage, de la campie pana la 2600 m altitudine.

 
Scabiosa ochroleuca

Scabiosa ochroleuca - specie perena, raspandita in Europa Centrala, Balcani, creste in fanete uscate, poieni, coaste insorite.

 
Magnoliopsida
Rosa 'American Pillar'

Trandafir catarator, 4-6 x 3 m. Flori simple grupate in buchete de 5-20 de flori sau solitare, 5-6 cm diametru, rosu-fucsia, rosu intens, cu o pata alba in centru; anterele galbene sunt vizibile. Frunze verde inchis, stralucitor, devin purpurii inainte de cadere. Infloresc o singura data pe an, in iunie-iulie.

 
Paederota bonarota L.

Paederota bonarota - erbacee perena, originara din Austria, Italia si Slavenia; creste in fisurile rocioase, pana la 1500-2600 m altitudine.

 
Nepenthes L.

Specii erbacee perene, dioice. Tulpina 5 cm diametru. Frunze de culoare verde pana la verde-galbui cu nervura principala, care se termina cu un carcel de forma cilindrica care este mai lung decat limbul frunzei, terminat cu un ulcior. Inflorescenta panicul sau racem. Glandele digestive sunt localizate in interiorul peretilor ulciorului. Seminte sunt mici si filiforme.

 
Pelargonium cuculatum

Pelargonium cuculatum - oplanta ornamentala originara din Africa de S, creste in zonele de coasta .

 
Chrysosplenium alternifolium - splina

Chrysosplenium alternifolium este o specie erbacee rara care creste in locuri umede si umbrite. 

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri