04
Iun
2009
Tagetes patula L.
Combaterea biologica | Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Tagetes patula L.

Sinonime

Denumiri populare – striped marvel, french marigold, kong que cao, xi fan ju, ko-o-o, clemole, iscoque, pastora, barchatcy otklonennye, amapola, amarilla, copetillo, clavel de muerto.

Distributie si Habitat – originar din Mexic.

Descriere – erbacee anuala. Tulpina 12-45 cm inaltime. Frunze opuse sau subopuse, penat-compuse; 9-12 foliole, lanceolate, 1-3 x 0.1-0.2 cm. Inflorescente sunt simple sau semi-duble, solitare. Peduncul ≤ 10 cm lungime. Involucru 1.2 x 0.6-0.7 cm, varf acuminat. Tubul corolei cca 0.3 cm lungime, ligule 0.5-0.8 cm lungime. Papus acuminat, 0.6-0.7 mm lungime. Infloreste in iunie-septembrie.

Rata de crestere – moderata.

Cerinte – sol bine-drenat, umed, in plin soare cu umbrire de dimineata.

Management – inflorescentele uscate se rup.

Propagare – prin seminte, se seamana la 6-8 saptamani dupa ultimul inghet, la 21-24 ˚C. Germineaza in 5-14 zile. La aproximativ 10-15 zile dupa germinare se pot transplanta.

Boli si daunatori – Botrytis, Meloidogyne.

Parteneri naturali si de gradinaAllium sp., Coriandrum sativum, Eschscholzia californica, Gardenia, Jasminum, Lavandula sp., Limnanthes douglasii, Solanum lycopersicum, Matthiola incana, Mentha spicata, Salvia officinalis, Thymus vulgaris.

Cultivaruri si varietati – ‘Golden Guardian’ flori galben-portocaliu; ‘Honeycomb’ flori mari maro-rosii cu varfuri galbene; ‘Naughty Marietta’ flori galbene cu o pata maro.

Cultivaruri care atrag fluturii: ‘American Lady’, ‘Milbert’s Tortoiseshell’, ‘Skipper’, ‘West Coast Lady’.

Proprietati si Utilizari – Tagetes patula poate fi folosita impotriva nematozilor Pratylenchus sp., Rotylenchus sp. si Tylenchorchynchus sp., cultivata printre plantele afectate.

Pentru controlarea nematodului Pratylinchus sp. semanati Tagetes patula intre arbori coniferi.

In India, uleiul de Tagetes patula este folosit in parfumerie.

Mit, Legenda si Folclor – se spune ca numele Tagetes vine de la Tages, nepotul lui Jupiter.

Bibliografie

Allan M. Armitage – Armitage’s Manual of Annuals, Biennials and Half-Hardy Perennials – Timber Press, 2001

George A. Burdock – Encyclopedia of Food and Color Additives – CRC, 1997

J.M. McPartland, R.C. Clarke, D.P. Watson – Hemp Diseases and Pests – CABI, 2000

Johannes Seidemann – World Spice Plants – Springer, 2005

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Combaterea biologica
Cartitele un doctor al gradinii, un dusman al gazonului

Cartitele (Talpa europaea) se hranesc cu o cantitate de mancare egala cu masa lor corporala. Hrana lor este alcatuita din rame, larve de gandaci, cu Limax (melci fara cochilie), melci cu cochilie,  pasari, soparle, broaste si serpi, dar niciodata cu plante.

 
Maceratul de urzica impotriva Rhagoletis cerasi si Tignola fasciata

Una din cele mai utilizate plante in combaterea biologica este urzica (Urtica dioica).

Continutul ridicat in acid salicilic si de acid formic face din preparatele pe baza de urzica un mijloc eficace pentru a combate numerosi paraziti animali si vegetali. Toate formulele pe baza de urzica se prepara utilizand planta intreaga, fara radacini, in cantitate de 1 kg de planta proaspata sau 200 g de planta seaca (uscata) pentru fiecare 10 litri de apa.

 
Apa de ardei iute

Ingrediente: 1 sapun, 8 ardei iuti, 1 l apa.

1 sticla cu pulverizator.

 
Psila rosae este insecta responsabila de tunelele din morcovi, pastarnac, telina si patrunjel

Psila rosae are un corp lung de 4-5 mm, negru stralucitor, capul rotund galben-ruginiu. Aripile sunt de culoare verde stralucitoar. Picioare de culoare galbena. Abdomenul este oval, mic si mult mai scurt decat aripile. Femela depune 90-120 de oua la o distanta de 0,5 cm de morcovi. Ouale sunt de culoare alb-laptos.

 
Rumina decollata impotriva melcilor

Melcii sunt oaspeti normali ai gradini de legume.

Introducerea de Rumina decollata. Este tot o specie de melci care se hraneste cu ouale si larvele altor melci.

 
Flori
Cardamine impatiens

Cardamine impatiens - planta erbacee anuala,originara din Europa si Asia, creste prin paduri umbroase, locuri umede, de la 400 pana la 1600 m altitudine.

 
Sternbergia lutea

Sternbergia lutea - geofita bulboasa, creste la marginea padurilor de foioase, de la 0 pana la 1200 m altitudine.

 
Jaborosa integrifolia

Jaborosa integrifolia - erbacee perena, originara din regiunile temperate ale Braziliei, Argentinei si Uruguai.

 
Chelone obliqua

Chelone obliqua - specie originara din America de N, creste in albiile inundabile ale raurilor mari.

 
Stachys byzantina

Stachys byzantina - specie perena, originara din sud-estul Europei si sud-vestul Asiei, creste pe pante uscate, la marginea padurilor, pana la 2000 m altitudine.

 
Magnoliopsida
Aquilegia fragrans - caldaruse parfumate

Erbacee perena. Radacini subtiri. Tulpina 30-100 cm inaltime, ramificata, usor pubescenta in partea inferioara, devine glandular-pubescenta in partile superioare. Frunzele bazale bi sau tri-ternate, glauce, lobi 2-3-lobati, 1.5-4 x 1.5-4 cm, baza cuneata, obovate, verde-glauc si glabre pe fata superioara, si verde pal pubescente pe dos; petiol paros.

 
Trachomitum venetum

Trachomitum venetum - creste spontan pe coastele marii Adriatice, Egee si Negre, pe dune consolidate, pe soluri nisipoase.

 
Geranium columbinum

Geranium columbinum - specie raspandita in Europa si Asia, creste in tufarisuri, amrgini de paduri, coaste insorite, locuri pietroase si uscate, de la campie pana la 1200 m altitudine.

 
Firmiana simplex

Firmiana simplex - cunoscuta si ca Sterculea platanifolia, a fost numita in onoarea lui Karl Joseph von Firmiana (1718-1782).

Firmiana simplex - specie ornamentala, cultivata in parcuri si gradini, in expozitii umbrite si protejat de vanturi.

 
Cyphomandra betacea

Cyphomandra betacea - arbore mic, originar din Peru si Cile, in padurile tropicale, de la 700-2000 m altitudine. Este cultivat in Brazilia, Argentina, Columbia, Venezuela si Noua Zeelanda pentru fructele sale comestibile, sau ca arbore ornamental. Fructele pot fi consumate coapte sau crude, in salate si deserturi. Este indicat ca semintele si coaja sa fie indepartate. Fructele contin proteine, vitamina C si E, vitamina A. 

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 

Categorii

Link-uri