30
Mar
2012
Tanacetum parthenium
Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Tanacetum parthenium (L.) Sch.bip.

Sinonime – Chrysanthemum parthenium, Leucanthemum parthenium, Matricaria parthenium, Pyrenthrum parthenium.

Denumiri populare – spiculete, mosnegei, iarba amara, erba amara, matricale, amareggiola, partenio, feverfew.

Distributie si Habitat – specie originara din Europa centrala si de Sud, Asia Mica.

Descriere – specie perena, radacina fuziforma, ramificata. Tulpina erecta, 30-80 cm inaltime, fin muchiata, glabra. Frunze petiolate, lat ovate, 1-2 penat sectate sau fidate, cu 2-6 perechi de aripi, ovat eliptice, varf obtuz, margini dintat sau adanc incize, cu lacinii ovate. Antodii numeroase, de 13-22 mm diametru, pedunculate, formeaza un corimb des. Involucru semiglobulos, cu foliole multiseriate, verzi, pe dos carenate, pubescente, la varf membranaceu marginate, cele externe liniar triunghiulare, cele interne ingust lanceolate. Florile discului tubuloase, galbene, cele radiare albe. Infloreste in iunie-august. Achene cilindrice, fin striate, la varf marunt dintate.

Cerinte – prefera expozitiile insorite, solurile bine drenate, umede, bogate umede.

Proprietati si Utilizari – cultivata ca planta ornamentala si adesea salbaticita, prin paduri, tufarisuri si taieturi de padure, in regiunea dealurilor.

Curiozitati – frunzele sunt folosite in medicina.

Bibliografie

Joel Paulino, Ceabert J. Griffith – Headache Sourcebook – McGraw-Hill Contemporary, 2001

Joseph M. DiTomaso – Weeds of California and Other Western States – Agriculture & Natural Resource, 2007

Matthew Wood – The Earthwisw Herbal: A Complete Guide to Old World Medicinal Plants – North Atlantic Books, 2008

Traian Savulescu – FLORA Republicii Populare Romane – Editura Academiei Republicii Populare Romanie, 1964

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Flori
Antirrhinum majus - gura leului

Antirrhinum majus - specie originara din regiunile occidentale ale mediteranei, creste in locuri pietroase si aride, ambiente ruderale, margini de strade, de la campie pana la 800 m altitudine.

 
Tragopogon pratensis

Tragopogon pratensis - originara din Europa si Asia, comuna pe pasuni de la campie pana la 2000 m altitudine.

 
Scilla peruviana

Scilla peruviana - originara din sudul Europei si nordul Africii in jurul regiunii pediteraneene.

 
Viola x wittrockiana

Viola x wittrockiana - specie bienala, 15 cm inaltime. Frunze alterne, bazale, simple, ovate sau subcordate, dintate, petiolate, stipelate. Flori solitare, bazale, zigomorfe; 5 petale libere, 5 sepale libere; 5 stamine. Fruct capsula cu 3 valve. Infloreste din toamna pana primavara.

 
Astrantia major - stevie de munte

Astrantia major -  originara din Europa, din nordul Spaniei pana in estul Rusiei, creste in padurile montane si subalpine, de la 100-2000 m altitudine.

 
Magnoliopsida
Dianthus monspessulanus L.

Dianthus monspessulanus - specie originara din S-Europa, creste pa pasunile aride, la margini de boschete, de la campie pana la 2200 m altitudine.

 
Senna corymbosa

Arbust sempervirescent, 2-3 m inaltime; tulpina subtire, foarte ramificata, aproape glabru. Frunze alterne, petiolate, membranoase, paripenat compuse, 2-3 perechi de foliole; stipele lineare, caduce; foliole oblonge sau oblong-lanceolate, 5 x 1 cm, varf acut sau obtuz, baza rotunda si asimetrica, partea ventrala verde intens, glabre.

 
Gynura aurantiaca

Gynura aurantiaca - erbacee perena, originara din Indonezia (Java si Sulawesi).

 
Anthyllis vulneraria L. - capul turcului, vatamatoare

Planta erbacee perena, polimorfa, rizom. Tulpina prostrata sau ascendenta, pubescenta, peri albi, 5-40 cm inaltime. Frunzele bazale, dispuse in rozeta; frunzele tulpinale alterne, imparipenat-compuse, foliole oblong-lineare, foliola terminala este mai mare decat cele laterale, glabre sau usor pubescente pe fata superioara, si setoase pe fata inferioara.

 
Mespilus germanica L.

Mespilus – deriva din limba greaca, ‘mesos’ - jumate, si ‘pilo’ – minge, face referire la forma fructului.

germanica – deriva din exemplarele salbatice prezente in Europa Centrala.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri