26
Mai
2009
Tilia cordata - tei cu frunza mica, tei de deal
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintificaTilia cordata

Sinonime – Tilia parvifolia Ehrh., Tilia ulmifolia Scop..

Denumiri populare – tei cu frunza mica, tei pucios, tei de deal, Littleleaf Linden, Lindenbluten, Tiliae flos, Fleur de tilleul.

Distributie si Habitat – originar din Europa, creste pe soluri bogate in nutrienti, in zone calde.

Descriere – arbore, 20 m inaltime. Trunchi drept, gros (poate ajunge pana la 1 m diametru). Scoarta, la exemplarele tinere este neteda, gri; la exemplarele mature devine gri inchis sau maro, brazdata. Coroana ovoidala, conica. Lujeri verzi-maslinii, la inceput pubescenti apoi glabri. Mugurii 4-6 mm lungime, doi solzi exteriori de regula inegali, luciosi, verde-oliv pana la rosu-maro; mugurele terminal este absent. Frunze alterne, simple, subrotunde – ovate, 5-7 cm lungime, varf brusc acuminat, baza cordata, asimetric rotunjite, margini crenat serate, pe fata verzi inchis, netede, glabre, cu smocuri de par ruginiu numai la axilele nervurilor. Petiol 1.5-5 cm lungime. Flori, cate 3-7 grupate in cime multiflore, fragrante, lung pedunculate, bracteea lung pedunculata, verde-galbui, 1-3 cm latime; 5-6 sepale eliptice, 3 mm; 5 petale, lanceolate, 7-8 mm, alb-translucid; cca. 40 stamine, cu antere galbene, 6-8 mm lungime; ovar penta-carpelar. Fruct nucula, 5-6.5 x 4-5 mm; suprafata neteda, pubescenta. Infloreste in iunie-iulie. Seminte obovate, 3.4-3.8 x 3-3.4 mm, maro. 2n = 82.

Rata de crestere – moderat-repede. Longevitate 150-200 ani.

Tolerante – umbra, temperaturile pana la (-28) ˚C. Nu tolereaza seceta, insolatiile puternice, si soluri compacte.

Cerinte – prefera soluri bogate in nutrienti, usoare, reavene si permeabile.

Management

Propagare – prin seminte, toamna, imediat dupa recoltare. Prin marcotaj si altoire, primavara.

Boli si daunatori – Apiognomonia tiliae, Aureobasidium pullulans, Calligrapha scalaris, Cercospora microsora, Cladosporium herbarum, Eucallipterus tiliae, Hemerocampa leucostigma, Hyphantria cunea, Popillia japonica, Saperda vestita, Tetraleurodes mori.

Parteneri naturali si de gradinaAcer platanoides, Buxus sempervirens, Carpinus betulus, Corylus avellana, Picea abies, Punica granatum, Quercus robur, Rosa laevigata, Ulmus glabra.

Cultivaruri si varietati – ‘Chancellor’, ‘Corinthian’, ‘Glenleven’, ‘Greenspire’, ‘Handsworth’, ‘June Bride’.

Proprietati si Utilizari – se poate folosi ca arbore ornamental pentru parcuri si gradini, ca arbore de aliniamente.

Lemnul este alb-galbui, moale, omogen, se poate folosi pentru sculpturi, tamplarie, si combustibil.

Flori melifere, au actiune diaforeica, antiseptica si neurosedativa. Infuziile au actiuni emoliente si expectorante.

Infuzie preparata dintr-o lingurita flori fara bractee la o cana de apa, se beau 2-3 cani pe zi.

Florile de tei sunt cel mai popular remediu pentru raceli si gripa, ceaiul este folosit pentru tratarea durerilor de cap, anxietati, si tensiuni nervoase.

Gargara cu ceai de tei ajuta la tratarea inflamtiilor bucale; mai ales daca este combinat cu propolis.

Extern, infuzia poate fi folosita in tratarea hemoroizilor, reumatismului si arsurilor.

Florile se recolteaza primavara cand arborele este in plin inflorire; se usuca la umbra si in locuri bine aerisite.

Bibliografie

Burton V. Barnes, Warren H. Wagner – Michigan Trees – University of Michigan Press, 2004

Igor Vilevich Zevin – A Russian Herbal – Healing Arts, 1997

Robert L. Zion – Trees for Architecture and Landscape – Wiley, 1994

Stefanie Schwarts – Psychoactive Herbs in Veterinary Behavior Medicine – Wiley-Blackwell, 2005

Vit Bojnansky, Agata Fargasova – Atlas of Seeds and Fruits of Central and East-European Flora – Springer, 2007

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Allium ursinum L. - aliu de iunie, leurda, usturoi salbatic

Erbacee perena, bulboasa. Bulb oblung. Frunze 2-3, lanceolate, margine intreaga, varf acut, 30 x 3-6 cm. Flori albe, 6-20 hermafrodite, in umbela cu spata intreaga sau lobata, caduca; 6 tepale lanceolate, cca 1 cm; 6 stamine; ovar superior; peduncul 2 cm. Infloreste in mai-iunie. Fruct capsula.

 
Capparis spinosa L. - caperi

Subarbust, cu radacina lemnoasa si tulpini lignificate la baza, erecte in portiunile bazale. Frunze alterne; doua stipele transformate in spini, persistenti sau caduci; petiol scurt, limb oval sau subrotund, margine intreaga; carnoase, culoare verde-glauc. Flori solitare, peduncul lung la axila frunzelor superioare; caliciu din 4 sepale verzi; corola din 4 petale albe; stamine numeroase de culoare rosu-violet.

 
Acanthus mollis L. 1753 - talpa ursului

Originar din zona Mediteraneana, des intalnita ca specie ornamentala. Tulpina florala poate ajunge pana la 1.8 m inaltime; bracteele purpurii-roz sunt in contrast cu florile albe. Prefera solurile profunde, umede si pozitii protejate.

 
Hedeoma pulegioides

Tulpina foarte subtire, erecta, ramificata, fin pubescenta, 15-45 cm inaltime. Frunze ovate pana la obovat-oblonge, petiolate, slab serate, varf obtuz, baza ingusta, glabre, slab pubescente, subtiri; frunzele superioare sunt mai mici. Flori in buchete, axilare; pedicel pubescent, mai mici sau egale cu caliciul; caliciu pubescent, 3 lobi scurti si 2 lobi mai lungi. Corola alba sau albastru-violet. Infloreste in iulie-septembrie.

 
Arctium lappa L.

Erbacee bianuala, 1 m inaltime, radacina pivotanta, ramificata, 30-60 x 6 cm. Frunze alterne, triangular-ovate, cordate, margini ondulate, 75-30 cm, verzi pe fata superioara si pubescent albicioase pe cea inferioara si cu nervatiuni evidente. Inflorescenta capitul globos, 1.8-3.7 cm diametru; flori tubulare, hermafrodite

 
Arbori si arbusti
Robinia pseudoacacia - salcam

Arbore, 25 m inaltime; coroana iregulata, ovala, deschisa. Lujeri maroni, subtiri, prezinta spini rosi-maroni de 1.5-2.5 cm lungime. Muguri mici, suprapusi. Frunze alterne, imparipenat-compuse; 7-19 foliole eliptice, obovate, opuse, margine intreaga, nervatiune penata, 4-5 cm lungime, verde sau verde glauc, toamna devin galbene.

 
Liquidambar styraciflua

Liquidambar styraciflua - originar din America Centrala si de Nord, creste in padurile de Pinus sp. si Quercus sp., de la 900 la 200 m altitudine.

 
Quercus cerris L. - cer

Quercus cerris - specie originara din sud-estul Europei, cultivat ca arbore ornamental, izolat sau in grupuri mici.

 
Tibouchina urvilleana

Tibouchina urvilleana - arbust, pana la 4 m inaltime. Genului Tibouchina apartin aproximativ 350 de specii de arbusti si subarbusti din America tropicala, cele mai multe dintre ele regasindu-se pe tot globul cultivate ca specii ornamentale.

 
Teline nervosa

Teline nervosa - endemic al insulelor Canare, creste pe rape, de la 650 pana la 700 m altitudine, in asociatie cu Aeonium undulatum, Carlina salicifolia, Crambe pritzelii, Hypericum canariensis, Olea europaea subsp. cerasiformis, Sonchus leptocephalus.

 
Magnoliopsida
Morus nigra - dud

Fructele de Morus nigra contin 9% zahar, acizi organici, pectina, taninuri, vitamina A si C si alte substante. Dudele fot fi mancate crude sau uscate, in budinci, gemuri, sau sosuri. 

 
Camellia japonica

Specie sempervirescenta, ornamentala care apartine familiei Theaceae, originara din Estul Asiei; originea este controversata, de unii fiind considerata indigena din Japonia si, de alti, din China. A fost introdusa in Europa de catre portughezi in 1542 si s-a raspandit repede in Spania, Anglia, Franta si Italia; in Statele Unite la inceputul secolului al 18-lea, si in Australia la mijlocul secolului al 19-lea.

 
Sambucus ebulus L.

Sambucus ebulus – specie erbacee, glabra, cu rizom. Tulpina 0,5-2 m inaltime, neramificata; creste in grupuri. Frunze opuse, imparipenat-compuse; 5-9 foliole cu petiol scurt, lanceolate, baza rotunda sau asimetrica, varf acuminat, margine dantelata; partea inferioara nervurile sunt evidente. Foliola terminala este mai mare decat cele laterale.

 
Clematis vitalba

Clematis vitalba - planta perena, subfrutescenta, raspandita in Europa, Asia Mica, Africa de N, America de N, creste prin paduri, tufarisuri, zavoaie, pe garduri, de multe ori devenind infestanta, de la 600 pana la 1600 m altitudine.

 
Menziesia ferruginea Smith

Arbust 1-2 m inaltime; lujeri subtiri, rosi-maronii, putin pubescente; muguri in buchete terminale; scoarta rosie-maronie pana la gri-maro, subtire, devine solzoasa. Frunze alterne, decidue, nervatiune penate, obovat-eliptice, 3-6 cm lungime, verde inchis pe partea superioara si verde pal pe dos, margini intregi sau serate.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri