|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica - Tilia tomentosa Denumiri populare – tei argintiu, silver linden. Distributie si Habitat – Europa de Sud – Est. Descriere – arbore cu coroana deasa, bogata, 30 m inaltime, cu ramuri erecte, rotunjita. Lujerii anuali, geniculati, bruni-galbui, cenusiu tomentosi, cu muguri ovoidali, cu doi solzi externi egali, deasemenea paslosi. La inceput scoarta este neteda si cenusie, la maturitate formeaza brazde longitudinale putin adanci. Frunzele de 7-13 cm lungime, subrotund cordiforme, brusc acuminate, la baza cordate pana la oblic trunchiate, serat dintate, pe fata verzi intunecate, slab lucitoare, tomentoase, pe dos alb sau cenusiu tomentoase, lamina fara smocuri de peri in axilele nervurilor; dispunere alterna. Petiolul nu depaseste jumatate din lungimea laminei. Florile mari, galbene-aurii, cate 5-10, prinse in inflorescente pendente, cime, stelat tomentoase, mai scurte decat frunzele. La baza florilor se afla o bractee, sesila sau scurt pedunculata. Infloreste in luna iunie-iulie. Fructul achena, ellipsoidal-globos, slab costat sau neted, cenusiu tomentos sau glabru, 7-10 x 5-6,5 mm. Seminte ovale, 5-6 x 4-5 mm. 2n = 82. Lastareste si drajoneaza puternic. Rata de crestere – incet. Tolerante – seceta si poluarea atmosferica. Cerinte – creste in expozitii insorite sau cu o umbrire usoara. Prefera solurile bogate, permanent reavene, afanate. In perioadele de seceta isi pierde frunzele pentru a micsora transpiratia. Management – are nevoie de tunderi pentru a-si dezvolta o structura puternica. Propagare – fructele ajung maturitatea in septembrie-octombrie. Semintele se raspandesc natural prin vant si animale. Semintele raman viabile pentru mai multi ani daca sunt pastrate in locuri uscate si la temperaturi mici (0-2 ˚C). Semintele se stratifica in nisip umed la 2-4 ˚C pentru 5-6 saptamani. Parteneri naturali si de gradina – Carpinus betulus, Castanea sativa, Lagerstroemia indica, Liriodendron tulipifera, Sorbus torminalis. Cultivaruri si varietati – ‘Green Mountain’ creste repede si tolereaza seceta. Proprietati si Utilizari – specie forestiera de baza, formand arborete de amestec (sleauri). Lemnul este de culoare alba, usor, moale, utilizat in tamplarie, strungarie, industria mobilei, la fabricarea creioanelor. Liberul (fasciculele conducatoare din tulpina, a substantelor elaborate) se foloseste, dupa prelucrare, la impletituri sau pentru legat, inlocuind rafia. Carbunele rezultat din arderea lemnului are proprietati medicinale si intra in componenta prafului de pusca. Florile sunt melifere si parfumate, cu o mare pondere apicola. Tilia tomentosa este foarte apreciat ca arbore ornamental in parcuri, pentru frunzele sale argintii pe spatele lor si frecvent cultivat pe strazi si alei, fiind rezistent la caldura radiata de asfalt. Florile cu bractee sunt bogate in flavonoizi, cumarine, ulei esential si vitamina C. Au actiuni sedative la nivel cerebral. Mit, Legenda si Folclor – in cultura germana era si este considerat un arbore sacru. Bibliografie A.F.G. Dixon – Aphid Ecology – Springer, 1997 Elizabeth McClintock – The Trees of Golden Gate Park and San Francisco – Heyday Books, 2001 Ferrell M. Bridwell – Landscape Plants – Delmar Learning, 1994 Michael R. Bloomberg, Dr. Leslie Day Ed, Mr. Mark A. Klingler – The Johns Hopkins University Press, 2007 S.Mohan Jain, Pramod K. Gupta, Ronald J. Newton – Somatic Embryogenesis in Woody Plants – Springer, 1999
Vezi si
Arbust sempervirescent, 2-3 m inaltime; tulpina subtire, foarte ramificata, aproape glabru. Frunze alterne, petiolate, membranoase, paripenat compuse, 2-3 perechi de foliole; stipele lineare, caduce; foliole oblonge sau oblong-lanceolate, 5 x 1 cm, varf acut sau obtuz, baza rotunda si asimetrica, partea ventrala verde intens, glabre. Arbust sau arbore mic, 6 m inaltime. Frunze sempervirescente, alterne, coriacee; lamina lanceolat-obovata, varf acut, baza cuneata; suprafata superioara este verde lucioasa, cea inferioara este opaca, cu nervuri evidente; petiol robust, scurt. Arbust, 3 m inaltime. Frunze dispuse in verticile de cate 3 (4), mai aglomerate catre varf, lineare, 1.5 cm lungime, acuminate-mucronate, verde stralucitor pe partea superioara si albe pe dos cu nervura principala proeminenta, margini revolute. Caesalpinia gilliesii - specie originara din regiunile temperate si subtropicale ale Americi de Sud, cultivata pe toate continentele ca specie ornamentala in parcuri si gradini; se poate naturaliza in zonele unde clima este prielnica. Aesculus hippocastanum - se foloseste in parcuri si gradini, ca arbore de aliniamente, solitar sau in grupuri. Florile sunt melifere, iar semintele contin amidon, albumine, tanin, saponina si ulei comestibil, din care se poate fabrica sapun, ulei tehnic, clei, medicamente. Specia nu prezinta interes forestier, lemnul fiind de calitate inferioara. Erbacee anuala; tulpina ramificata, rosietica, 30-40 cm. Radacina fibroasa. Funze verzi, 6 cm lungime, opuse; limb palmat-sectat. Tulpina si frunzele sunt acoperite cu peri foarte fini. Flori roz-deschis, 1,5 cm diametru, grupate cate 2-4 la axila frunzelor; caliciu cu 5 sepale, paros; 5 petale rotunde, fiecare petala prezinta trei dungi albe Specie sempervirescenta sau semi-sempervirescenta care acopera bine solul. Frunze lineare, alternee sau in rozete pe tulpina, 1,5-2 cm lungime si 2 mm latime, sesile, subulate. Inflorescenta cimoasa sau panicul terminala formata din 3-9 flori. Corola formata din 5 petale, emarginate la varf, obovate, 1 cm lungime, 5 mm latime, glabre; tubul 1,3 cm lungime. 5 stamine, la baza tubului corolei de diferite inaltimi. Aglaia odorata este un arbore originar sin sud-estul Asiei si creste ca arbore ornamental pe coastele Pacificului. In Filipine, decoctul din radacini este folosit ca bautura pentru a reduce febra. Arbore, 25 m inaltime. Trunchi drept, scurt; ritidom gri-cenusiu, neted, cu timpul apar fisuri longitudinale; ramuri orizontale sau usor pendule. Muguri ovali sau conici, cu scvame brune si peri albi. Frunze decidue, alterne, lamina lanceolata, 4-12 cm, varf acuminat, margine serata, baza rotunda si asimetrica |
Ultimele articole
Caesalpinia gilliesii - specie originara din regiunile temperate si subtropicale ale Americi de Sud, cultivata pe toate continentele ca specie ornamentala in parcuri si gradini; se poate naturaliza in zonele unde clima este prielnica. Petunia hybrida - specie erbacee, anuala, folosita ca specie ornamentala in parcuri, gradini si terase. Deriva din incrusisarea speciilor Petunia integrifolia si Petunia axillaris de catre Atkins, in 1834. Parnassia palustris - numele genului deriva de la latinul Parnassus = Parnas, in mitologia freaca este considerat sediu al frumusetii, in relatie cu aspectul plantei si a habitatului sau. Cyclamen purpurascens - specie bulboasa, creste in padurile de fag, la 0-1900 m altitudine. Cultivata ca specie ornamentala de gradina sau in ghivece. Scrophularia nodosa - specie perena, creste in padurile umede, rape si pe langa ape, de la 0 la 1800 m altitudine.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||