27
Mar
2009
Tilia tomentosa - tei argintiu
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica - Tilia tomentosa

Denumiri populare – tei argintiu, silver linden.

Distributie si Habitat – Europa de Sud – Est.

Descriere – arbore cu coroana deasa, bogata, 30 m inaltime, cu ramuri erecte, rotunjita. Lujerii anuali, geniculati, bruni-galbui, cenusiu tomentosi, cu muguri ovoidali, cu doi solzi externi egali, deasemenea paslosi. La inceput scoarta este neteda si cenusie, la maturitate formeaza brazde longitudinale putin adanci. Frunzele de 7-13 cm lungime, subrotund cordiforme, brusc acuminate, la baza cordate pana la oblic trunchiate, serat dintate, pe fata verzi intunecate, slab lucitoare, tomentoase, pe dos alb sau cenusiu tomentoase, lamina fara smocuri de peri in axilele nervurilor; dispunere alterna. Petiolul nu depaseste jumatate din lungimea laminei. Florile mari, galbene-aurii, cate 5-10, prinse in inflorescente pendente, cime, stelat tomentoase, mai scurte decat frunzele. La baza florilor se afla o bractee, sesila sau scurt pedunculata. Infloreste in luna iunie-iulie. Fructul achena, ellipsoidal-globos, slab costat sau neted, cenusiu tomentos sau glabru, 7-10 x 5-6,5 mm. Seminte ovale, 5-6 x 4-5 mm. 2n = 82. Lastareste si drajoneaza puternic.

Rata de crestere – incet.

Tolerante – seceta si poluarea atmosferica.

Cerinte – creste in expozitii insorite sau cu o umbrire usoara. Prefera solurile bogate, permanent reavene, afanate. In perioadele de seceta isi pierde frunzele pentru a micsora transpiratia.

Management – are nevoie de tunderi pentru a-si dezvolta o structura puternica.

Propagare – fructele ajung maturitatea in septembrie-octombrie. Semintele se raspandesc natural prin vant si animale. Semintele raman viabile pentru mai multi ani daca sunt pastrate in locuri uscate si la temperaturi mici (0-2 ˚C). Semintele se stratifica in nisip umed la 2-4 ˚C pentru 5-6 saptamani.

Parteneri naturali si de gradinaCarpinus betulus, Castanea sativa, Lagerstroemia indica, Liriodendron tulipifera, Sorbus torminalis.

Cultivaruri si varietati – ‘Green Mountain’ creste repede si tolereaza seceta.

Proprietati si Utilizari – specie forestiera de baza, formand arborete de amestec (sleauri). Lemnul este de culoare alba, usor, moale, utilizat in tamplarie, strungarie, industria mobilei, la fabricarea creioanelor. Liberul (fasciculele conducatoare din tulpina, a substantelor elaborate) se foloseste, dupa prelucrare, la impletituri sau pentru legat, inlocuind rafia. Carbunele rezultat din arderea lemnului are proprietati medicinale si intra in componenta prafului de pusca. Florile sunt melifere si parfumate, cu o mare pondere apicola.

Tilia tomentosa este foarte apreciat ca arbore ornamental in parcuri, pentru frunzele sale argintii pe spatele lor si frecvent cultivat pe strazi si alei, fiind rezistent la caldura radiata de asfalt.

Florile cu bractee sunt bogate in flavonoizi, cumarine, ulei esential si vitamina C. Au actiuni sedative la nivel cerebral.

Mit, Legenda si Folclor – in cultura germana era si este considerat un arbore sacru.

Bibliografie

A.F.G. Dixon – Aphid Ecology – Springer, 1997

Elizabeth McClintock – The Trees of Golden Gate Park and San Francisco – Heyday Books, 2001

Ferrell M. Bridwell – Landscape Plants – Delmar Learning, 1994

Michael R. Bloomberg, Dr. Leslie Day Ed, Mr. Mark A. Klingler – The Johns Hopkins University Press, 2007

S.Mohan Jain, Pramod K. Gupta, Ronald J. Newton – Somatic Embryogenesis in Woody Plants – Springer, 1999

Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Euonymus europaeus

Euonymus europaeus - originar din Europa si Asia, creste prin paduri si tufarisuri, din regiunea de campie pana in zona colinelor.

 
Spiraea x vanhouttei

Spiraea x vanhouttei - specie arbustiva folosita in scopuri ornamentale, pe marginea aleilor, in parcuri si gradini.

 
Senna corymbosa

Arbust sempervirescent, 2-3 m inaltime; tulpina subtire, foarte ramificata, aproape glabru. Frunze alterne, petiolate, membranoase, paripenat compuse, 2-3 perechi de foliole; stipele lineare, caduce; foliole oblonge sau oblong-lanceolate, 5 x 1 cm, varf acut sau obtuz, baza rotunda si asimetrica, partea ventrala verde intens, glabre.

 
Quercus robur - stejar pedunculat, tufan

arbore indigen (Romania), robust, 50 m inaltime, diametrul tulpinii 1-2 m; coroana larga, neregulata. Ritidom brun negricios, adanc brazdat. Coroana profunda si larga, cu ramuri viguroase, noduroase, intinse orizontal, putand acoperi la dezvoltarea maxima 200-300 mp. Lujerii anuali, vigurosi, muchiati, bruni-maslinii, glabri, cu lenticele mici, rare.

 
Chorisia speciosa

Arbore deciduu, 9-18 m inaltime, coroana iregulata, sferica, piramidala. Scoarta este subtire, verde; prezinta ghimpi gri pe trunchi si ramuri. Frunze alterne, palmat-compuse, 5-7 foliole; foliole eliptice, margine serata, nervatiune penata, verzi, toamna raman tot verzi. Flori solitare, axilare, hermafrodite, pentamere, actinomorfe, roz sau albe.

 
Magnoliopsida
O noua specie de Lathyrus L. in Turcia

Noua specie, Lathyrus egirdiricus H.Gens & A.Sahin. (Fabaceae), a fost gasita in 2004-2006 in apropierea padurilor de Pinus din Isparta, Turcia.

Lathyrus egirdiricus - specie volubila anuala, 45-75 cm. Frunze linear-lanceolate cu nervatiuni paralele, stipele semi-sagitate.

 
Antennaria dioica

 Antennaria dioica - specie perena, creste pe soluri acide, paduri de conifere si foioase, pasuni subalpine si alpine, de la 100 la 2300 (rar 3100).

 
Geranium robertianum L. - inchegatoare, napraznic

Erbacee anuala; tulpina ramificata, rosietica, 30-40 cm. Radacina fibroasa. Funze verzi, 6 cm lungime, opuse; limb palmat-sectat. Tulpina si frunzele sunt acoperite cu peri foarte fini. Flori roz-deschis, 1,5 cm diametru, grupate cate 2-4 la axila frunzelor; caliciu cu 5 sepale, paros; 5 petale rotunde, fiecare petala prezinta trei dungi albe

 
Agastache foeniculum

Agastache foeniculum - erbacee perena, originara din N America, creste pe pasuni aride, margini de drumuri.

 
Impatiens noli-tangere

Impatiens noli-tangere - specie originara din Europa si Asia, creste in paduri umede si umbroase, la margini de rauri, paraie si lacuri. Cel mai des se intalneste in padurile de foioase de Quercus petraea cu Fagus sylvatica, Ulmus glabra, Aesculus hippocastanum, Larix sp., Picea abies.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri