09
Apr
2012
Tipuana tipu
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Tipuana tipu (Benth.) Kuntze

Sinonime – Machaerium tipu Benth., M. fertile Griseb, Tipuana speciosa Benth., T. tipa Lillo.

Denumiri populare – tipuana, tipa, tipa blanca, tipu, pride of Bolivia, Rosewood, Tipu Tree.

Distributie si Habitat –originar din Bolivia, nordul Argentinei si Paraguay, este o specie comuna in padurile montane, formand asociatii cu Schinopsis hankeana, Schinus molle, Jacandra mimosaefolia, Acacia visco si Dodonaea viscosa.

Descriere – arbore de 7-20 m inaltime. Trunchi cu rizom rugos si striat la exemplarele adulte; coroana globoasa. Frunze opuse, imparipenate, cu 7-10 perechi de foliole, 30-50 mm lungime si 12-20 mm latime, ovate, verzi, glabre. Inflorescenta racem axilar, 10-15 cm lungime. Corola galben auriu, 20 mm; caliciu 8-9 mm lungime, cu dinti scurti triangulari. Infloreste din iulie pana in septembrie. Fruct samara cu o aripa membranoasa de 4 cm lungime.

Rata de crestere – moderat - repede.

Tolerante – sunt sensibile la ger, nu tolereaza vanturile puternice, tolereaza poluarea urbana si seceta.

Cerinte – prefera solurile bogate, fara sare, expozitiile insorite sau semiumbrite.

Propagare – prin seminte, pentru germinare are nevoie de sol umed si bogat in materie organica, are nevoie de 20-50 de zile.

Proprietati si Utilizari – arbore cultivat in parcuri si gradini publice si private, in aliniamente stradale sau ca arbore izolat.

Curiozitati – in areale asemanatoare cu cel natural, exista riscul ca specia sa devina invaziva.

Pozele au fost facute la Barcelona, unde acest arbore ornamental este folosit in parcuri si gradini publice in asociatie cu alte specii ale familiei Fabaceae.

Exemplarele sterile este usor de confundat cu Robinia pseudoacacia, frunzele fiind foarte asemanatoare.

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Pachira aquatica

Pachira aquatica creƟtere natural de-a lungul raurilor in America de Sud si Centrala. Este cultivat in intreaga lume ca specie ornamentala, in garduri vii sau solitar. Rezistent la seceta si inundatii.


Semintele de P. aquatica sunt delicioase crude, fierte sau prajite. Frunze tinere si florile sunt, de asemenea, comestibile. Semintele sunt bogate in proteine si ulei comestibil.
 
Viburnum lantana - darmoz

Viburnum lantana - specie originara din sudul Europei, creste prin paduri, tufarisuri, pana la etajul montan.

 
Acer campestre L.

Arbore, de 15-20 m inaltime si trunchiul de 0,7 m diametru, cu coroana rotunda si bogata in frunzis. Tulpina de obicei stramba si noduroasa, la maturitate scoarta formeaza crapaturi marunte si neregulate, avand culoarea cenusie-galbuie cu pete mai deschise, caracteristice. Lastarii tineri, galbeni-bruni, poarta muguri asezati opus, mici, alipiti de lujer si ciliati.

 
Capparis spinosa L. - caperi

Subarbust, cu radacina lemnoasa si tulpini lignificate la baza, erecte in portiunile bazale. Frunze alterne; doua stipele transformate in spini, persistenti sau caduci; petiol scurt, limb oval sau subrotund, margine intreaga; carnoase, culoare verde-glauc. Flori solitare, peduncul lung la axila frunzelor superioare; caliciu din 4 sepale verzi; corola din 4 petale albe; stamine numeroase de culoare rosu-violet.

 
Humulus lupulus

Humulus lupulus - specie comuna in Europa, Asia si America de Nord, creste in zavoaie, lunci, tufisuri, pe marginea padurilor, pe garduri, de la campie pana la 1000 m altitudine. Specie cultivata pentru conurile sale, intrebuintate in industria berei.

 
Magnoliopsida
Bryonia dioica Jacq.

Erbacee perena, dioica, cataratoare, paroasa. Tulpini fragile, 2-4 m lungime. Frunze alterne, petiolate, limb palmat-lobat, 3-5 lobi, varf obtuz, baza cordiforma, fara stipele dar cu carcei care permite plantelor sa se agate.

 
Calycanthus floridus L.

Arbust 1.8-4 m inaltime; tulpini multiple, erecte, pendule cele cu fructe. Mugure mic, rotund, nud, maro-pubescent. Scaorta neteda cu lenticele, aromatica prin ardere, gri-maroniu inchis. Frunze opuse, decidue, simple, ovate pana la eliptice, intreagi, aromatice daca sunt zdrobite, lucioase, dens tomentoase pe dos, primavara sunt verde deschis, toamna sunt galbene-versui sau galbene.

 
Vicia sativa

Vicia sativa - erbacee anuala, agatatoare, originara din zona Mediteraneana, creste spontan pe campurile de cereale, in expozitii insorite.

 
Rhamnus frangula

Rhamnus frangula - arbust sau arbore mic, originar din Europa, nordul Africii, si Asia Centrala, creste in paduri umede, la marginea mlastinilor si helesteelor.

 
Echinacea purpurea

Erbacee perena, rizom cilindric. Tulpina rosietica, 80-100 cm inaltime, hirsuta-usor pubescenta, ramificata. Frunze alterne, petiolare, lanceolat-ovate, margine serata, usor pubescente; spre varful tulpinii frunzele sunt sesile.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri