09
Apr
2012
Tipuana tipu
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Tipuana tipu (Benth.) Kuntze

Sinonime – Machaerium tipu Benth., M. fertile Griseb, Tipuana speciosa Benth., T. tipa Lillo.

Denumiri populare – tipuana, tipa, tipa blanca, tipu, pride of Bolivia, Rosewood, Tipu Tree.

Distributie si Habitat –originar din Bolivia, nordul Argentinei si Paraguay, este o specie comuna in padurile montane, formand asociatii cu Schinopsis hankeana, Schinus molle, Jacandra mimosaefolia, Acacia visco si Dodonaea viscosa.

Descriere – arbore de 7-20 m inaltime. Trunchi cu rizom rugos si striat la exemplarele adulte; coroana globoasa. Frunze opuse, imparipenate, cu 7-10 perechi de foliole, 30-50 mm lungime si 12-20 mm latime, ovate, verzi, glabre. Inflorescenta racem axilar, 10-15 cm lungime. Corola galben auriu, 20 mm; caliciu 8-9 mm lungime, cu dinti scurti triangulari. Infloreste din iulie pana in septembrie. Fruct samara cu o aripa membranoasa de 4 cm lungime.

Rata de crestere – moderat - repede.

Tolerante – sunt sensibile la ger, nu tolereaza vanturile puternice, tolereaza poluarea urbana si seceta.

Cerinte – prefera solurile bogate, fara sare, expozitiile insorite sau semiumbrite.

Propagare – prin seminte, pentru germinare are nevoie de sol umed si bogat in materie organica, are nevoie de 20-50 de zile.

Proprietati si Utilizari – arbore cultivat in parcuri si gradini publice si private, in aliniamente stradale sau ca arbore izolat.

Curiozitati – in areale asemanatoare cu cel natural, exista riscul ca specia sa devina invaziva.

Pozele au fost facute la Barcelona, unde acest arbore ornamental este folosit in parcuri si gradini publice in asociatie cu alte specii ale familiei Fabaceae.

Exemplarele sterile este usor de confundat cu Robinia pseudoacacia, frunzele fiind foarte asemanatoare.

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Nerium oleander - leandru

Nerium oleander - leandrul- specie sempervirescenta, ornamentala, folosita ca specie solitara, in grupuri sau sub forma de garduri vii. Florile pot fi simple sau duble, frunzele verde simplu sau variegate.

 
Crataegus monogyna

Crataegus monogyna - arbore sau arbust, originar din Europa, Africa de N si Asia, creste prin paduri, poieni si tufisuri, vegeteaza din regiunea de stepa si silvostepa pana la 1400 m altitudine.

 
Berberis vulgaris - dracila

Arbust monoic, spinos, 2-4 m inaltime. Ramuri lungi, arcuate, cu spini reunite cate 3; in tinerete galbui, apoi bruni, la batranete galben-gri. Lemn galben. Frunze simple, caduce, scurt petiolate; limb oblung, verde inchis, lucioase pe partea superioara, mai deschise pe partea inferioara, margine fin dintate; sunt inserate in fascicule la ascela spinilor.

 
Caryopteris x clandonensis

Caryopteris x clandonensis - Caryopteris x clandonensis este un hibrid format din C. incana si C. mongolica, cultivat ca specie ornamentala in grupuri si borduri.

 
Fothergilla

Fothergilla gardenii – arbust mic, pana la 1 m inaltime. Frunze 4-8 x 1.5-5 cm, margine dintata catre varf. Flori albe, cu roz, apar inainte de infrunzire in spice terminale; stamine numeroase. Infloreste in aprilie-mai; prefera sol umed, bine-drenat, in plin soare.

 
Magnoliopsida
Cucumis sativus L. - castraveti

Erbacee anuala, monoica, cataratoare, 1-4 m. Frunze alterne, palmat-lobate, lobi acuti si angulosi-dintati, 7-20 x 7-15 cm, scabre; petiol 5-20 cm lungime. Flori unisexuat-monoice, pentamere; caliciu vilos, 5 sepale ingust-triunghiulare, 0.5-1 cm lungime; corola campanulata, galben-auriu, petale 2 cm lungime

 
Silene acaulis

Erbacee perena. Tulpina florala erecta, 3-15 cm inaltime. Frunze bazale, dese, imbricate, lamina lanceolata, 0.4-1.5 cm x 0.8-2.0 mm, margini cartilaginoase, varf acut, glabra, scabra. Flori solitare, bisexuate sau unisexuate. Pedicel 2-40 mm.

 
Solandra grandiflora

Solandra grandiflora - specie volubila originara din Mexic,  cultivata ca specie ornamentala pentru florilele mari si fragrante.

 
Aquilegia fragrans - caldaruse parfumate

Erbacee perena. Radacini subtiri. Tulpina 30-100 cm inaltime, ramificata, usor pubescenta in partea inferioara, devine glandular-pubescenta in partile superioare. Frunzele bazale bi sau tri-ternate, glauce, lobi 2-3-lobati, 1.5-4 x 1.5-4 cm, baza cuneata, obovate, verde-glauc si glabre pe fata superioara, si verde pal pubescente pe dos; petiol paros.

 
Calycanthus floridus L.

Arbust 1.8-4 m inaltime; tulpini multiple, erecte, pendule cele cu fructe. Mugure mic, rotund, nud, maro-pubescent. Scaorta neteda cu lenticele, aromatica prin ardere, gri-maroniu inchis. Frunze opuse, decidue, simple, ovate pana la eliptice, intreagi, aromatice daca sunt zdrobite, lucioase, dens tomentoase pe dos, primavara sunt verde deschis, toamna sunt galbene-versui sau galbene.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri