|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Tulipa sp. Descrierea speciilor care infloresc primavara, in aprilie-mai: Tulipa acuminata Vahl – numele acestei specii a fost introdus in 1813, cand Martin Vahl, profesor de Botanica, include in lista de plante crescute in Gradina Botanica din Copenhaga. Tulipa acuminata poate creste pana la 40-50 cm inaltime; frunze lanceolate, glauce. Floare solitara; tepale linear-lanceolate, acuminate; tepala este mai mari de 13 cm lungime. Tulipa clusiana D.C. – lady tulip. A fost numita de catre botanistul Carolus Clusius, in secolul XVI-lea, care cunoastea aceasta specie ca Tulipa persica praecox. 3-5 frunze glauce, erecte, linear-lanceolate, adanc canelate, 28 x 2 cm. Flori albe, tepalele exterioare au benzi roz-rosi, 3-6,5 x 1-2 cm; tepalele interioare sunt oblong-obovate, albe. Tulipa eichleri Regel. – a fost descrisa de catre Eduard Regel in 1874, planta gasita de catre Eichler, in regiunea Baku in est de Transcaucazi. Descrierea si ilustratiile au fost publicate in volumul 23 din ‘Gartenflora’. Tunica bulbului este paroasa. Tulpina pubescenta, 20-40 cm inaltime. 3-4 frunze glauce cu margini ondulate. Frunzele tulpinale, una sau doua, linear-lanceolate pana la oblonge, 6,5 cm latime si 30 cm lungime. Floare solitara, rosu-aprins, cu o pata bazala neagra marginita cu galben; tepale 7 x 4 cm; fiecare tepala se termina cu o pubescenta scurta. Tulipa fosteriana Hoog. – a fost descrisa in 26 mai 1906, in ‘Gardener’s Chronicle’. Creste natural in vestul Pamir Alai, in muntii din jurul Samarkand, Uzbekistan, unde infloreste in aprilie-mai; creste pe soluri adanci, bogate in humus, pe langa rocarii, la altitudini de 1700 m. Bulb cu tunica maro-inchis, dens liniata cu peri, in special la varf. Tulpina florala pubescenta, 20-35 cm inaltime. Frunze 16-20 cm, margini ciliate, acoperite cu o pubescenta fina, eliptic pana la oblonge. Flori de culoare rosu-stralucitor, 15 cm diametru cand e deschisa; tepale 4-12 cm lungime, scurt pubescente; tepalele exterioare obloge, aspre; tepalele interioare obovate. Tulipa kaufmanniana Regel. – the waterlily tulip. Originara din Asia, Turkestan. Bulb ovoid, 1,5 – 8,0 cm diametru; tunicaneagra, coriacee, galben pubescent la varf si la baza. Frunzele bazale 2-5, glauce, glabre, margini ciliate, lanceolate sau lung-eliptice, 20 cm lungime; frunzele superioare sunt mai mici, erecte si usor recurbate. Tulpina florala scurta, 10-50 cm. Flori solitae, in general albe sau crem; tepalele exterioare au o banda carmin-inchis, pe interior sunt albe cu o pata galbena la baza, 2,5-11 x 0,8-4,5 cm, lanceolate, recurbate; tepalele interioare sunt erecte, 2,5-10,5 x 1,0-5,5 cm, lung-eliptice, obloge sau rombice, varf obtuz, pe ambele fete de aceasi culoare, albe sau crem. Capsula 3-9 x 1,5-4,0 cm, triangulare in sectiune. Tulipa turkestanica Regel. – similara a Tulipa biflora, dar cu tulpina paroasa, 10-30 cm, si 2-4 frunze. Flori grupate cate 12 pe o tulpina, mici, au centru galben sau portocaliu. Anterele sunt galbene cu varf purpuriu. Tolerante – tolereaza o umbrire usoara. Nu tolereaza stagnarea apei. Cerinte – soluri nisipoase si nisipo-argiloase, fertile, bine drenate si cu expozitii insorite. Temperatura optima 12 – 16 °C, diferentierea mugurilor floriferi are loc la 20 °C. Se usa in perioada de crestere, dupa uscarea frunzelor nu se mai uda. Management – bulbi se deplanteaza in iunie, se usuca, se curata si se sorteaza pe marimi. Pastrarea bulbilor se face in locuri uscate, bine aerisite, la temperaturi de 9 °C. Se planteaza din luna septembrie pana in noiembrie. Adancimea de plantare 8-10 cm, si 10-15 cm intre plante pe rand. Mulcirea ajuta trecerea bulbilor cu bine peste perioada de iarna. Fertilizarea cu 1:1,5:1 NPK pe timpul iernii, si la rasarirea plantelor cu 1,8:1:1,5 NPK. Propagare – prin bulbi. Boli si daunatori – Botrytis, Tabaco ringspot virus, Fusarium, Macrosiphum koehleri, Tarsonemum laticeps. Parteneri naturali si de gradina – Primula, Muscari. Cultivaruri si varietati – ‘Appledorn’s Elite’, ‘Carnaval de Nice’, ‘Flaming Parrot’, ‘Georgette’, ‘Greenland’, ‘Negrita’, ‘Oxford’, ‘West Point’. Bibliografie John E. Bryan – Pocket Guide to Bulbs – Timber Press, 2005 Maria Bala – Floricultura speciala – Timpolis, ed. II-a, 2003 Richard Wilford – Tulips – Timber Press, 2006 Scott Oqden – Garden Bulbs for the South – Timber Press, 2007 Z.Botschantzeva – Tulips – CRC, 1982
Imagini
Vezi si
Erbacee perena. Tulpina erecta, ramificata, galbra, 30-100 cm inaltime. Frunze imparipenat-compuse, 20 - 40 cm lungime, 5-15 foliole ovale, margine neregulat dintate. Flori hermafrodite reunite in capitul terminal, brune sau negru-purpuriu, cu 2-3 bracteole; Receptacul profund concav; 4 sepale, 4 stamine (rar 2). Fragaria vesca - fructele proaspete se folosesc in combaterea bolilor de rinichi, a gutei, reumatismului si inflamatiilor canalului urinar. Fructele coapte sunt placute la gust, se consuma in stare cruda sau se utilizeaza la dulceata, lichioruri, marmelada, sirop, compot, inghetata. Anemoides trifolia - geofita rizomatoasa, originara din sudul Europei, creste in padurile colineare si montane, de carpen si fag. Parnassia palustris - numele genului deriva de la latinul Parnassus = Parnas, in mitologia freaca este considerat sediu al frumusetii, in relatie cu aspectul plantei si a habitatului sau. Linum viscosum - creste in etajul montan si alpin din Europa meridionala, de la Peninsula Iberica pana in Balcani, pe pasuni aride, si boschete, pe substrat calcaros, de la campie pana la 1600 m altitudine. Erbacee perena. Rizom lung, moale, sau scurt si nodos. Tulpina 1 m inaltime; tulpinile sterile mai scurte. Frunze alterne, scurt petiolate; lamina lineara – ovata, margini intregi, nervatiune paralela. Inflorescenta terminala, umbela-laxa. Specie suculenta perena, rizomatoasa. Frunze bazale, lineare, cilindrice, carnoase, 10-15 cm lungime. Tulpina florala este de 45 cm lungime. Inflorescenta formata din 40-50 cm flori, aranjate in racem de 15-30 cm lungime. Planta volubila, originara din Indonezia si Filipine. Frunze cordiforme, verzi cu pete albe, 6-8 cm lungime; petiol subtire, 3-4 cm lungime; frunzele adulte oblong-lanceolate sau cordiforme, 10-15 cm lungime, petiol 1,5-2 cm lungime. Sternbergia lutea - geofita bulboasa, creste la marginea padurilor de foioase, de la 0 pana la 1200 m altitudine. erbacee perena, 2-9 m inaltime. Radacini fibroase, pot ajunge pana la 1.5 m adancime. Trunchi fals, nelignificat. 6-20 frunze, dispuse spiralat, margine intreaga la inceput, invelesc trunchiul. Flori hermafrodite unisexuate, in buchete, fiecare buchet este invelit de o bractee rosie pana la purpurie. |
Ultimele articole
Gladiolus italicus - specie originara din Europa si regiunea mediteraneana, creste pe campurile cultivate cu cereale, de la zona de campie pana la 700 m altitudine. Iris germanica - geofita rizomatoasa, originara din regiunea mediteraneana, creste din zona de campie pana la 1200 m altitudine. Iris pseudacorus - specie originara din Europa, Asia de SV, Africa de Sud, creste de-a lungul raurilor, lacurilor si mlastinilor, in ape putin profunde, de la campie pana la 1000 m altitudine. Ibicella lutea - erbacee anuala, originara din Bolivia, sudul Braziliei si nordul Argentinei. In 1899, Felix Hoffmann a produs un derivat, acidul acetil salicilic, care a inceput sa fie comercializat sub numele de aspirina.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||