|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Valeriana tripteris L. Sinonime – Valeriana montana subsp. tripteris (L.) Celak., Valeriana heterophylla Baumg, Valeriana intermedia Vahl. Denumiri populare – valeriana trifogliata, Three-leaved valerian, valeriana de roca. Distributie si Habitat – specie raspandita in Europa Centrala si de Sud, creste in regiunile montane si subalpine, coaste stancoase, locuri pietroase, stancarii, margini si luminisuri de paduri, pe langa izvoare, mai ales pe calcare. Descriere – specie perena, rizom cilindric, orizontal sau oblic, ramificat, fara stoloni. Tulpina erecta, 10-60 mm, simpla, glabra, 2-3 perechi de frunze. Frunze glabre, cele ale lastarilor sterili lung petiolate, cordiforme sau oval cordiforme, dintate sau serate, cele bazale intregi, cele mijlocii si superioare trisectate sau trifidate, cu segmentul mijlociu ovat sau lat lanceolat si cele laterale lanceolate pana la ingust lanceolate, mai mici, inegal dintate. Bractee intregi si ingust lanceolate. Flori in cima terminala umbeliforma. Corola lunga de 2-5 mm, alba sau palid rosiatica. Infloreste in aprilie-iulie. Fruct nucula, 3.5-4 mm.
Imagini
Vezi si
 Flori
Aquilegia fragrans - caldaruse parfumate
Erbacee perena. Radacini subtiri. Tulpina 30-100 cm inaltime, ramificata, usor pubescenta in partea inferioara, devine glandular-pubescenta in partile superioare. Frunzele bazale bi sau tri-ternate, glauce, lobi 2-3-lobati, 1.5-4 x 1.5-4 cm, baza cuneata, obovate, verde-glauc si glabre pe fata superioara, si verde pal pubescente pe dos; petiol paros. Heliosperma pusillum
Heliosperma pusillum - erbacee perena, originara din Europa meridionala, creste pe rape calcaroase, de la 1000 la 2500 m altitudine. Sedum album
Sedum album - specie comuna in zonele muntoase din Europa, Asia, nordul Africii si America de Nord; creste pe roci calcaroase, pana la 2500 m altitudine. Lamium orvala L.
Erbacee rizomatoasa, glabra sau hirsuta. Tulpina erecta, cilindrica sau muchiata, simpla sau ramificata, 30-60 cm x 6 mm. Frunze petiolate, limb cordiform, margine iregulat serata sau crenata, varf acuminat, baza asimetrica, nervatiune penata; petiol 9-11 cm lungime. Magnoliopsida
Dianthus barbatus
Dianthus barbatus - planta perena, originara din sudul Europei; creste la margini de paduri, prin tufisuri si poieni. Cultivata in parcuri si gradini ca planta ornamentala. Syzygium aromaticum - cuisoare
Fructe mici, oblongi cu putina pulpa. muguri florali uscati sunt cuisoarele (condiment) din comert. toate partile arborelui sunt puternic aromate. Ailanthus altissima - cenuser, fals otetar
Ailanthus altissima - arbore repede crescator, cu frunze penate mari, si buchete terminale de flori verzi-albe. Solanum dulcamara - poama cainelui, vita evreului
Specie volubila, perena. Tulpina poate ajunge la 2-3 m lungime, lignificata la baza, ramificata. Frunze alterne, petiolate, ovat-lanceolate, varf acuminat, baza cordiforma; frunzele inferioare intregi, cele superioare sunt compuse, 3 foliole, foliola centrala mai mare decat cele laterale. Inflorescenta panicul terminal, 10-20 flori. Prunus laurocerasus L.
Arbust sau arbore mic, 6 m inaltime. Frunze sempervirescente, alterne, coriacee; lamina lanceolat-obovata, varf acut, baza cuneata; suprafata superioara este verde lucioasa, cea inferioara este opaca, cu nervuri evidente; petiol robust, scurt. |
 
Ultimele articole
Gladiolus italicus
Gladiolus italicus - specie originara din Europa si regiunea mediteraneana, creste pe campurile cultivate cu cereale, de la zona de campie pana la 700 m altitudine. Iris germanica
Iris germanica - geofita rizomatoasa, originara din regiunea mediteraneana, creste din zona de campie pana la 1200 m altitudine. Iris pseudacorus
Iris pseudacorus - specie originara din Europa, Asia de SV, Africa de Sud, creste de-a lungul raurilor, lacurilor si mlastinilor, in ape putin profunde, de la campie pana la 1000 m altitudine. Ibicella lutea
Ibicella lutea - erbacee anuala, originara din Bolivia, sudul Braziliei si nordul Argentinei. Originea aspirinei
In 1899, Felix Hoffmann a produs un derivat, acidul acetil salicilic, care a inceput sa fie comercializat sub numele de aspirina.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||
