04
Iun
2009
Verbena tenuisecta
Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Verbena tenuisecta

Sinonime

Denumiri populare – moss verbena.

Distributie si Habitat – originara din America de Sud, de-a lungul cailor decirculatie si cailor ferate.

Descriere – erbacee perena. Tulpina procumbenta sau decumbenta, 10-30 x 30-120 cm, cu 4 muchii, peri. Frunze tri-lobat sau tri-penatsectat, lobi lineari, 2-3.5 x 2-3 cm, intregi sau dintate, varf obtuz. Flori solitare la axila bracteelor, albastre, violet, rosu-purpuriu, lila, sau alb. Caliciu tubular, 5 sepale inegal dintate 6-9 mm, lineare, varf acut. Tubul corolei ingust, corola gamopetala, petale 8-10 mm diametru, obcordate, varf emarginat, margine intreaga. 4 stamine. Ovar 4-locular. Infloreste in februarie-octombrie.

Rata de crestere – repede.

Tolerante – seceta. Trebuie protejate de umezeala din timpul iernii.

Cerinte – soluri insorite, bine-drenatepH 5.5-6.5. Udari si fertilizari regulate. Temperaturi de 11/24 ˚C.

Management – dupa terminarea perioadei de inflorire, plantele se taie de la nivelul solului, vor inflori din nou dupa 3-4 luni.

Propagare – prin butasi, divizare, si seminte. Semintele germineaza in 7-12 zile la 22-26 ˚C, se pot transplanta la loc definitiv dupa 30-40 zile de la semanare; infloreste dupa 60-80 de zile.

Boli si daunatori -

Parteneri naturali si de gradinaAntirrhinum sp., Eupatorium sp., Neomarica gracilis, Papaver sp., Phlox maculata, Myosotis sylvatica, Sporobolus heterolepis.

Cultivaruri si varietati – ‘Alba’, ‘Abbeyville'.

Proprietati si UtilizariVerbena tenuisecta poate fi folosita ca planta pentru rocarii; atrage fluturii.

Mit, Legenda si Folclor -

Bibliografie

Baldassare Mineo, Fritz Kummert – Rock Garden Plants – Timber Press, 1999

Barbara Ellis – Taylor’s Guide to Annuals – Houghton Mifflin Harcourt, 2000

Thomas H. Kearney, Robert H. Peebles – Arizona Flora – University of California Press, 1960

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Flori
Lysimachia vulgaris

Lysimachia vulgaris - specie perena, erbacee, cu rizom subteran, raspandite in regiunile temperate ale Europei si Asia, creste in ambiente umede, mlastini, marginea canalelor si cursurilor de apa, de la 0 la 1200 m altitudine.

 
Geum urbanum

Geum urbanum - specie perena, semifrutescenta, originara din Eurasia, America de N, Australia, creste in locuri umede, la marginea padurilor, prin tufarisuri, marginea paraielor si lacurilor, pe langa garduri si drumuri, ziduri, din etajul inferior pana la cel montan.

 
Arnica montana

Arnica montana - originara din Europa, Siberia, creste prin fanete, pasuni, tufarisuri de la 500 m pana la 2200 m altitudine.

 
Bryonia dioica Jacq.

Erbacee perena, dioica, cataratoare, paroasa. Tulpini fragile, 2-4 m lungime. Frunze alterne, petiolate, limb palmat-lobat, 3-5 lobi, varf obtuz, baza cordiforma, fara stipele dar cu carcei care permite plantelor sa se agate.

 
Galega officinalis

Galega officinalis - specie perena, originara din estul Europei, creste prin livezi, santuri, malul apelor, pasuni umede pana la 800 m altitudine.

 
Magnoliopsida
Trifolium montanum

Trifolium montanum 

 
Sanguisorba officinalis - sangereasa

Erbacee perena. Tulpina erecta, ramificata, galbra, 30-100 cm inaltime. Frunze imparipenat-compuse, 20 - 40 cm lungime, 5-15 foliole ovale, margine neregulat dintate. Flori hermafrodite reunite in capitul terminal, brune sau negru-purpuriu, cu 2-3 bracteole; Receptacul profund concav; 4 sepale, 4 stamine (rar 2).

 
Digitalis grandiflora

Digitalis grandiflora - specie perena, pubescenta; arealul natural este Eurosiberian, creste la marginea padurilor, si boschetelor, de la campie pana la 1600 m altitudine.

 
Humulus lupulus

Humulus lupulus - specie comuna in Europa, Asia si America de Nord, creste in zavoaie, lunci, tufisuri, pe marginea padurilor, pe garduri, de la campie pana la 1000 m altitudine. Specie cultivata pentru conurile sale, intrebuintate in industria berei.

 
Malacothamnus fasciculatus Greene

Arbust sempervirescent, viguros si bine ramificat, 1-4.5 m inaltime. Tulpina si frunzele sunt pubescente, peri stelati. Frunze alterne, petiolate; limb ovat-rotund, palmat lobat, 0-7 lobi rotunzi, margini dintate, 2-11 cm. Inflorescenta spic, flori sesile.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri