28
Apr
2012
Veronica persica
Flori | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Veronica persica Poir.

Sinonime – Veronica buxbaumii Ten., Veronica tournefortii Gmelin.

Denumiri populare – soparlita, veronica comune, occhi della Madonna, veronique de Perse.

Distributie si Habitat – originara din Europa, Asia si nordul Africii, creste pe terenuri ruderale si cultivate, din regiunea de campie in cea montana.

Descriere – specie anuala. Radacina fibroasa. Tulpina simpla sau ramificata de la baza, paroasa, 10-30 cm lungime, procumbente sau ascendente, cu radacini adventive. Frunze lat ovate pana la orbiculare, 8-16 x 5-15 mm, baza usor cordata; cele inferioare opuse, scurt petiolate, cele mijlocii si superioare alterne, aproape sesile, cu margini crenat serate, pe fata superioara dispers paroase. Flori solitare, axilare, lung pedicelate. Pediceli filiformi, cu peri rari, dupa inflorire arcuiti in jos. Caliciu cu 4-5 lacinii alungit ovate sau ovat lanceolate, acute, la maturitate orizontal patente. Corola rotata, 7-11 mm diametru, tubul scurt, albastra sau violet deschis, lobi obtuzi, cel superior lat ovat, mai mare decat cei laterali. 2 stamine. Infloreste in martie-aprilie. Fruct capsula lat obcordata sau reniforma, lateral comprimata, 8-10 x 4-5 mm, adanc emarginata, glandulos paroasa. Stil lung 2-3 mm. seminte alungite, 1.5-2.5 mm, cate 3-12.

Curiozitati – specie nitrofila, introdusa in Europa din Persia, in secolul XIX, a devenit specie infestanta a culturilor si pasunilor, de la campie pana la 1800 m altitudine.

 

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Flori
Bergenia crassifolia (L.) Fritsch.

Erbacee perena, formeaza o tufa bazala de frunze sempervirescente; tulpini florifere pana la 50 cm inaltime, purpurii inchise. Frunze 25 cm latime, limb obovat sau eliptic, margine intreaga, baza cuneata, varf obtuz; petiol lung, 3-9 cm lungime. Inflorescenta panicul, flori roz-inchis sau roz-deschis.

 
Vicia hirsuta

Vicia hirsuta - originara din Europa, creste pe langa locuri cultivate si necultivate, pe langa drumuri, prin fanete si paduri.

 
Hyacinthus orientalis

Hyacinthus orientalis perena bulboasa cu frunze lineare pana la lanceolate, canelate, verde deschis, 15-35 cm lungime. Clasificata ca specie ornamentala, si este originara din regiunile Mediteraneene. uleiul esential din flori a fost utilizat in cosmetica si pentru sapunuri parfumate.

 
Zinnia elegans

Zinnia elegans - erbacee anuala, originara din Mexic. Zinnia elegans a fost denumita in onoarea lui Johann Gottfried Zinn (1727-1759), profesor de anatomie si botanica la Universitatea din Gottingen (Germania), care a descris specia Zinnia peruviana.

 
Viola alba - viorele albe

Viola alba - specie originara din Europa, Balcani si sud-vestul Asiei, creste in paduri rare, de la campie pana la 1000 m inaltime.

 
Magnoliopsida
Thlaspi montanum L.

Thlaspi montanum var. montanum este toxica si cauzeaza moartea larvelor de Pieris rapae.

Thlaspi montanum var. siskiyouense este o specie endemica pe serpentinele din sud-vest Oregon.

 
Rhododendron - rododendroni, azalea

Rododendronii sunt un grup important de plante ornamentale cultivate, atat arbori cat si arbusti, pe terase si gradini, in ghivece sau in solul gradinii daca este un teren cu pH acid. In gradini se pot cultiva ca exemplare izolate sau in grupuri formand pete de culoare concentrand atentia vizitatorilor spre acel loc.

 
Noua specie de Chirita (Gesneriaceae) din Yunnan, China

Genul Chirita (Gesneriaceae)cuprinde 110 specii distribuite in sudul Chinei si Vietnam.

In 2004, unul din autori (HJ) a gasit o specie de Chirita in timpul lucrului sau pe domeniul padurii tropicale din sudul provinciei Yunnan.

 
Aconitum lycoctonum

Aconitum lycoctonum - epitetul specific ‘lycoctonum’ deriva de la grecul ‘lyco’ – lup si ‘chthonos’ – pamant, pamantul lupilor.

In trecut sucul din aceasta planta se folosea pentru a otravii carnea impotriva lupilor si a vulpilor.

 
Tasmannia purpurascens

Arbust sau arbore mic, 1-5 m inaltime; lujeri rosietici, netezi sau usor striate sau tuberculate, glauci, purpurii. Frunze cu lamina ingust-lanceolata, oblong-lanceolata sau ingust-eliptica, 8-21 x 3-8 cm, baza atenuata, cuneata, varf acut sau obtuz; petiol pana la 5 mm lungime. Petale 2-3, 8-12 mm lungime, ovate.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri