21
Apr
2012
Vinca minor
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Vinca minor L.

Sinonime

Denumiri populare – merisor, saschiu, pervinca minore, lesser periwinkle, kleines immergun.

Distributie si Habitat – originara din Europa si Caucazi, creste la margini de paduri de foioase, pe terenuri umede si bogate in humus, de la campie pana la 1300 m altitudine.

Descriere – planta erbacee perena, sempervirescenta, glabra. Rizom subtire. Tulpini lignificate la baza, 1 m inaltime, cele florifere ascendente sau erecte, 15-20 cm. Frunze opuse, eliptic lanceolate, cele inferioare subsesile, celelalte scurt petiolate, margine intreaga; fata superioara lucioasa, verde inchis, glabra; fata inferioara verde mai deschis, opaca, cu nervuri evidente. Flori solitare, lung pedunculate, la axila frunzelor superioare; caliciu cu 5 lacinii triangulare lungi de 3-4 mm, glabre, margine intreaga; corola 2-3 cm, gamopetala, albastru violet, tubuloasa, cu 5 lobi spatulati. Ovar superior, bi-carpelar, glabru. Infloreste in februarie-aprilie. Folicula 15-20 mm lungime, acuminate, cu 2-3 seminte brune.

Proprietati si Utilizari – poate fi cultivata ca planta decorativa in numeroase forme horticole.

Curiozitati – Vinca, de la latinescul vincere = a invinge, unele specii ale genului fiind sempervirescente; astfel cu aluzie la invingerea frigului iernii.

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Thunbergia alata - Suzana cu ochi negri

Thunbergia alata - specie originara din Africa tropicala, dar des intalnita ca planta ornamentala.

 
Syzygium aromaticum - cuisoare

Fructe mici, oblongi cu putina pulpa. muguri florali uscati sunt cuisoarele (condiment) din comert. toate partile arborelui sunt puternic aromate.

 
Caragana arborescens

Arbust deciduu, 2-5 m inaltime. Scoarta gri; ramurile tinere sunt galben-verzui. Frunze alterne; paripenat-compuse, 4-6 perechi de foliole oval-eliptice, 10-35 mm lungime; verzi inchis vara si galbene toamna; 5-10 cm lungime; stiple spinescente. Flori solitare; corola galbena, 20-25 mm lungime; cresc la axila frunzelor; infloresc din mai - iunie.

 
Akebia quinata

Liana lemnoasa, monoica, semi-sempervirescenta, perena. Tulpina gri-maronie cu lenticele proeminente. Frunze alterne, palmat-compuse, 5 foliole petiolate si stipelate. Foliolele sun oblonge pana la ovat-eliptice, baza rotunda; petiol 4,5 – 10 cm lungime. Inflorescenta racem axilar, pendule; florile barbatesti sunt dispuse terminal

 
Camellia japonica

Specie sempervirescenta, ornamentala care apartine familiei Theaceae, originara din Estul Asiei; originea este controversata, de unii fiind considerata indigena din Japonia si, de alti, din China. A fost introdusa in Europa de catre portughezi in 1542 si s-a raspandit repede in Spania, Anglia, Franta si Italia; in Statele Unite la inceputul secolului al 18-lea, si in Australia la mijlocul secolului al 19-lea.

 
Magnoliopsida
Physoplexis comosa

Erbacee perena; rizom carnos. Tulpina flexibila, erecta pana la decumbenta, striata, usor violacee, 8-20 cm inaltime. Frunze petiolate, verde-glauc, glabre, 5-10 cm lungime; frunzele bazale ovat-orbiculare sau reniforme; frunzele caulinare lanceolat-spatulate, baza cuneata, varf acut, margine dintata; frunzele caulinare superioare sunt eliptice, bracteiforme.

 
Kohleria

Plante erbacee sau arbustive, perene, 20-150 cm inaltime. Tulpina erecta sau ascendenta, ramificata sau nu, pubescenta, glabra catre baza. Frunze opuse sau in verticile de cate 3, petiolate; lamina ovat-lanceolata, pubescenta. Inflorescenta terminala sau axilara, cu bractei foliare, flori axilare solitare in umbele sau cime sesile ori pedunculate.

 
Helleborus viridis

Helleborus viridis - originar din Spania, Franta, Italia si Elvetia;  creste pe soluri calcaroase de la 0 la 1700 m altitudine, la marginile padurilor de foioase, fagete si paduri mixte; creste in asociatie cu Arum dioscoridis, Crocus sp., Cyclamen coum, Fritillaria sp., Hyacinthus orientalis.

 
Tilia tomentosa - tei argintiu

Arbore cu coroana deasa, bogata, 30 m inaltime, cu ramuri erecte, rotunjita. Lujerii anuali, geniculati, bruni-galbui, cenusiu tomentosi, cu muguri ovoidali, cu doi solzi externi egali, deasemenea paslosi. La inceput scoarta este neteda si cenusie, la maturitate formeaza brazde longitudinale putin adanci.

 
Alnus glutinosa - anin negru

Alnus glutinosa - denumirea genului deriva din celticul ‘al lan’ = aproape de rau, cu referire la habitatul plantelor care cresc in apropierea raurilor;numele speciei ‘glutinosa’ se refera la resina care acopera frunzele tinere si lujeri.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 

Categorii

Link-uri