19
Oct
2010
Wisteria sinensis - glicina
Arbori si arbusti | Magnoliopsida
7
0

Denumire stiintifica – Wisteria sinensis DC.

Sinonime – Glicine sinensis, Kraunhia chinensis, Millettia chinensis, Rehsonia sinensis.

Denumiri populare – glicina, glicini, Glycines, Der Glyzinien, Chinese wisteria.

Distributie si Habitat – originara din China.

Descriere – specie cataratoare, rustica, 10-20 m lungime. Tulpina 4-10 cm diametru, ramificata; lujeri dens pubescenti, scoarta gri cu lenticele. Frunze alterne, 15-35 cm lungime, penat-compuse, cu 7-13 foliole, ovat-eliptice, 4-8 x 2-6 cm. Flori purpurii, violet, roz sau albe, dispuse in raceme pendule, 10-40 cm lungime; corola papilionata, 2-2.5 cm lungime, tubul caliciului 3-3.5 cm lungime. Infloreste in aprilie-mai. Fruct pastaie, 10-15 cm lungime, pubescenta, maronie.

Rata de crestere – repede. Longevitate 50 ani.

Tolerante – umbra.

Cerinte – prefera solurile fertile, umede, bine-drenate, cu expozitie insorita sau semi-umbra.

Propagare – prin butasi lignificati, butasi verzi, sau seminte.

Cultivaruri – ‘Alba’, ‘Plena’.

Proprietati si Utilizari – specie cultivata in scop ornamental, in parcuri si gradini, pe pergole sau pereti.

Curiozitati – pentru prima data in Europa a fost introdusa de catre englezul Welbank, in 1816.

Glicine deriva din greaca si inseamna ‘planta dulce’, acest nume a fost dat de Linne, unei plante , Wisteria frutescens, introdusa din America la inceputul anilor 1700.

Botanistul Thomas Nuttall a denumit genul Wisteria in onoarea Dr. Caspar Wistar (1761-1818).

Wisteria sinensis este considerate specie invaziva in unele locuri de pe glob. In cele mai multe cazuri se naturalizeaza in locurile unde este cultivata ornamental.

Acolo unde exista pericolul ca glicina sa devina invaziva este bine se fie inlocuita cu Aristolochia macrophylla, Bignonoa capreolata, Campsis radicand, Lonicera sempervirens, Wisteria frutescens.

Radacinile fixeaza azotul in sol.

Pastaile si semintele sunt toxice daca sunt ingerate, cauzeaza ameteli, stari de voma, diaree.

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Leycesteria formosa Wall.

Leycesteria formosa, originar din Himalaya si sud-vestul Chinei. Este cultivata ca specie ornamentala de gradini.

 
Hamamelis virginiana

Specie originara din America de Nord, se gaseste la altitudini de pana la 1500 m; in Romania este foarte putin intalnita in parcuri si gradini ca specie ornamentala.

Din frunze, ramuri si scoarta se extrage un ulei aromatic folosit in medicina. 

 
Ballota acetabulosa

Ballota acetabulosa - originara din estul Greciei pana in Turcia, creste in zone izolate, pe soluri secetoase si bogate in calcar.

 
Eriogonum fasciculatum

Eriogonum fasciculatum - specie arbustiva, sempervirescenta, creste pe coaste uscate si pe substrat granitic din sudul Californiei.

 
Duranta erecta

Duranta erecta - arbust sau arbore mic, originar din America subtropicala, sudul Argentinei.

 
Magnoliopsida
Kohleria

Plante erbacee sau arbustive, perene, 20-150 cm inaltime. Tulpina erecta sau ascendenta, ramificata sau nu, pubescenta, glabra catre baza. Frunze opuse sau in verticile de cate 3, petiolate; lamina ovat-lanceolata, pubescenta. Inflorescenta terminala sau axilara, cu bractei foliare, flori axilare solitare in umbele sau cime sesile ori pedunculate.

 
Juanulloa mexicana

Juanulloa mexicana - specie arbustiva, epifita, spontana in Mexic si Peru, creste de la coastele Pacificului pana la 800 m altitudine, in padurile umede.

 
Ficus carica

Ficus carica - specie cultivata de peste 5000 de ani in vestul Asiei, nu se cunoaste locul de provenienta.

 
Angelica archangelica L. - radacina Sfantului Duh

Angelica, arcangelica, Angelica di Boemia, archangel, wild celery, wild parsnip, bai zhi, engelwortel, angélique, Angelika, Brustwurz, Chora, padaganghwal, erva do Espirito Santo, djagill, anschelika, raiz del Epiritu Santo, radacina Sfantului duh.

 
Salvia splendens

Salvia splendens - erbacee perena, originara din Brazilia si Mexic, cultivata in scop ornamental, ideala pentru borduri, alveole si ghivece.

 
Comentari
Sus
comments powered by Disqus
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Plantarea butasilor de trandafiri

In toamna asta am reusit sa plantez cateva soiuri de trandafiri: Golden Perfume, Elle, Falstaf, Printesa Farah, Rina Herholdt, doi butasi de Orient, Tom Tom, Blue Moon, Sika, Indigo, Pascal. Marea majoritate sunt Teahibrid si Floribunda.

 
Sarbatori Fericite!

Am pasit cu totii in cele mai frumoase zile din an, zilele in care serbam Nasterea Domnului si Ajunul de An Nou.

 
Rosiile gigant

Printre rosiile gigant din gradina noastra se numara rosiile inima de bou, Black Krim, Charlie Chaplin, Anna Russian, Soldaki. 

 
Rosiile noastre

Rosiile noastre au inceput sa se coaca si ne bucuram din plin de ele. Binenteles ca a trebuit sa stropim de 2 ori cu zeama bordeleza ca altfel ...

 
Fara cuvinte

Azi in gradina

 

Categorii

Link-uri