19
Oct
2010
Wisteria sinensis - glicina
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Wisteria sinensis DC.

Sinonime – Glicine sinensis, Kraunhia chinensis, Millettia chinensis, Rehsonia sinensis.

Denumiri populare – glicina, glicini, Glycines, Der Glyzinien, Chinese wisteria.

Distributie si Habitat – originara din China.

Descriere – specie cataratoare, rustica, 10-20 m lungime. Tulpina 4-10 cm diametru, ramificata; lujeri dens pubescenti, scoarta gri cu lenticele. Frunze alterne, 15-35 cm lungime, penat-compuse, cu 7-13 foliole, ovat-eliptice, 4-8 x 2-6 cm. Flori purpurii, violet, roz sau albe, dispuse in raceme pendule, 10-40 cm lungime; corola papilionata, 2-2.5 cm lungime, tubul caliciului 3-3.5 cm lungime. Infloreste in aprilie-mai. Fruct pastaie, 10-15 cm lungime, pubescenta, maronie.

Rata de crestere – repede. Longevitate 50 ani.

Tolerante – umbra.

Cerinte – prefera solurile fertile, umede, bine-drenate, cu expozitie insorita sau semi-umbra.

Propagare – prin butasi lignificati, butasi verzi, sau seminte.

Cultivaruri – ‘Alba’, ‘Plena’.

Proprietati si Utilizari – specie cultivata in scop ornamental, in parcuri si gradini, pe pergole sau pereti.

Curiozitati – pentru prima data in Europa a fost introdusa de catre englezul Welbank, in 1816.

Glicine deriva din greaca si inseamna ‘planta dulce’, acest nume a fost dat de Linne, unei plante , Wisteria frutescens, introdusa din America la inceputul anilor 1700.

Botanistul Thomas Nuttall a denumit genul Wisteria in onoarea Dr. Caspar Wistar (1761-1818).

Wisteria sinensis este considerate specie invaziva in unele locuri de pe glob. In cele mai multe cazuri se naturalizeaza in locurile unde este cultivata ornamental.

Acolo unde exista pericolul ca glicina sa devina invaziva este bine se fie inlocuita cu Aristolochia macrophylla, Bignonoa capreolata, Campsis radicand, Lonicera sempervirens, Wisteria frutescens.

Radacinile fixeaza azotul in sol.

Pastaile si semintele sunt toxice daca sunt ingerate, cauzeaza ameteli, stari de voma, diaree.

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Acca sellowiana

Acca sellowiana este un arbust sempervirescent care creste incet, originar din America de Sus, acum cultivat la tropice si in climate calde ca ornamental, si pentru fructele sale. Primavara tarziu produce cantitati mari de flori cu stamine rosii proeminente si petale roz-albe comestibile. Dupa inflorire, se pot aplica tunderi sub orice forma.

 
Chorisia speciosa

Arbore deciduu, 9-18 m inaltime, coroana iregulata, sferica, piramidala. Scoarta este subtire, verde; prezinta ghimpi gri pe trunchi si ramuri. Frunze alterne, palmat-compuse, 5-7 foliole; foliole eliptice, margine serata, nervatiune penata, verzi, toamna raman tot verzi. Flori solitare, axilare, hermafrodite, pentamere, actinomorfe, roz sau albe.

 
Jasminum mesnyi

Jasminum mesnyi - pecie folosita in parcuri, gradini si terase, sau ca planta de apartament datorita infloriri abundente.

 
Daphne striata Tratt.

Daphne striata - specie originara din Alpi, creste pe pasuni pietroase, uscate si paduri rare, de la 1500 pana la 2700 m altitudine.

 
Melaleuca nesophila

Melaleuca nesophila - arbust originar din SV Australiei, este cultivat in parcuri si gradini in scopuri ornamentale.

 
Magnoliopsida
Skimmia japonica

Arbust sempervirescent. Ramuri erecte. Frunze verzi, alterne sau subverticilate, 6-21 x 2-5 cm, limb oblong, coriaceu, varf acuminat, margine intreaga, nervatiune penata. Flori dispuse in panicule terminale; flori mici, hermafrodite

 
Syzygium aromaticum - cuisoare

Fructe mici, oblongi cu putina pulpa. muguri florali uscati sunt cuisoarele (condiment) din comert. toate partile arborelui sunt puternic aromate.

 
Viola x wittrockiana

Viola x wittrockiana - specie bienala, 15 cm inaltime. Frunze alterne, bazale, simple, ovate sau subcordate, dintate, petiolate, stipelate. Flori solitare, bazale, zigomorfe; 5 petale libere, 5 sepale libere; 5 stamine. Fruct capsula cu 3 valve. Infloreste din toamna pana primavara.

 
Sparmannia africana

Sparmannia africana - arbust sau arbore mic, originar din Africa meridionala, cultivat pe tot globul ca specie ornamentala de ghiveci sau de exterior.

 
Dovyalis caffra

Dovyalis caffra – fructe comestibile, cu continut ridicat de vitamina C (80-120 mg/g), potasiu (600 mg), se pot face dulceturi si jeleuri

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 

Categorii

Link-uri