19
Oct
2010
Wisteria sinensis - glicina
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Wisteria sinensis DC.

Sinonime – Glicine sinensis, Kraunhia chinensis, Millettia chinensis, Rehsonia sinensis.

Denumiri populare – glicina, glicini, Glycines, Der Glyzinien, Chinese wisteria.

Distributie si Habitat – originara din China.

Descriere – specie cataratoare, rustica, 10-20 m lungime. Tulpina 4-10 cm diametru, ramificata; lujeri dens pubescenti, scoarta gri cu lenticele. Frunze alterne, 15-35 cm lungime, penat-compuse, cu 7-13 foliole, ovat-eliptice, 4-8 x 2-6 cm. Flori purpurii, violet, roz sau albe, dispuse in raceme pendule, 10-40 cm lungime; corola papilionata, 2-2.5 cm lungime, tubul caliciului 3-3.5 cm lungime. Infloreste in aprilie-mai. Fruct pastaie, 10-15 cm lungime, pubescenta, maronie.

Rata de crestere – repede. Longevitate 50 ani.

Tolerante – umbra.

Cerinte – prefera solurile fertile, umede, bine-drenate, cu expozitie insorita sau semi-umbra.

Propagare – prin butasi lignificati, butasi verzi, sau seminte.

Cultivaruri – ‘Alba’, ‘Plena’.

Proprietati si Utilizari – specie cultivata in scop ornamental, in parcuri si gradini, pe pergole sau pereti.

Curiozitati – pentru prima data in Europa a fost introdusa de catre englezul Welbank, in 1816.

Glicine deriva din greaca si inseamna ‘planta dulce’, acest nume a fost dat de Linne, unei plante , Wisteria frutescens, introdusa din America la inceputul anilor 1700.

Botanistul Thomas Nuttall a denumit genul Wisteria in onoarea Dr. Caspar Wistar (1761-1818).

Wisteria sinensis este considerate specie invaziva in unele locuri de pe glob. In cele mai multe cazuri se naturalizeaza in locurile unde este cultivata ornamental.

Acolo unde exista pericolul ca glicina sa devina invaziva este bine se fie inlocuita cu Aristolochia macrophylla, Bignonoa capreolata, Campsis radicand, Lonicera sempervirens, Wisteria frutescens.

Radacinile fixeaza azotul in sol.

Pastaile si semintele sunt toxice daca sunt ingerate, cauzeaza ameteli, stari de voma, diaree.

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Spiraea japonica

Spiraea japonica - arbust deciduu, originar din estul Asiei, creste pe marginea raurilor. Specie ornamentala folosita in parcuri si gradini publice sau private, ca specie de bordura sau in garduri vi.

 
Erica carnea

Subarbust de 15-30 cm inaltime. Frunze persistente, lineare, verde-inchis, 4-8 mm lungime, dispuse cate 4 in verticil. Flori campanulate, dispuse in raceme; corola gamopetala, 4-6 mm lungime, roz inchis, rar albe

 
Medinilla cumingii

Medinilla cumingii - arbust, originar din insulele Philippines de la 700-1000 m altitudine. Medinilla este un gen cu 150 de specii de plante florifere apartinand familiei Melastomataceae, originare din regiunile tropicale ale Africii, Madagascar, Asia pana in insulele oceanului Pacific.

 
Kigelia africana

Kigelia este un gen cu o singura specie, cultivat ca un arbore ornamental. 

Kigelia africana este un arbore cu un sistem radicular invaziv, de aceea este indicat sa fie cultivat la distante mari de cladiri si pavaje.

 
Tilia tomentosa - tei argintiu

Arbore cu coroana deasa, bogata, 30 m inaltime, cu ramuri erecte, rotunjita. Lujerii anuali, geniculati, bruni-galbui, cenusiu tomentosi, cu muguri ovoidali, cu doi solzi externi egali, deasemenea paslosi. La inceput scoarta este neteda si cenusie, la maturitate formeaza brazde longitudinale putin adanci.

 
Magnoliopsida
Geum rivale

Geum rivale - planta perena, semifrutescenta, raspandita in Europa, nordul Asiei si America de Nord, creste in locuri umede, langa izvoare, lacuri, paraie, in livezi, turbarii, tufisuri si paduri, de la 200 pana la 2100 m altitudine.

 
Potentilla hirta

Potentilla hirta - specie perena, originara din S Europei, creste pe soluri argiloase sau stancoase, in fanete si locuri necultivate, de la campie pana la 900 m altitudine.

 
Eremophila divaricata

Eremophila divaricata - arbust ornamental, originar din Australia, creste in regiunile aride si semi-aride, soluri neutre pana la alcaline.

 
Echeveria pulvinata

Suculente perene. Tulpina scurta cu o rozeta de frunze la baza. Frunzele sunt de 5-7.5 cm lungime, obovat-spatulate, concave, tomentoase. Inflorescenta laterala, 20-30 cm lungime, flori campanulate, galben-portocalii; 5 sepale, 5 petale, 10 stamine.

 
Jacobaea maritima (L.) Pelser & Meijden

Jacobaea maritima - originara din regiunea mediteraneana, creste in zonele de coasta, pe substrat rocios, de la 0 pana la 300 m altitudine.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri