19
Oct
2010
Wisteria sinensis - glicina
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Wisteria sinensis DC.

Sinonime – Glicine sinensis, Kraunhia chinensis, Millettia chinensis, Rehsonia sinensis.

Denumiri populare – glicina, glicini, Glycines, Der Glyzinien, Chinese wisteria.

Distributie si Habitat – originara din China.

Descriere – specie cataratoare, rustica, 10-20 m lungime. Tulpina 4-10 cm diametru, ramificata; lujeri dens pubescenti, scoarta gri cu lenticele. Frunze alterne, 15-35 cm lungime, penat-compuse, cu 7-13 foliole, ovat-eliptice, 4-8 x 2-6 cm. Flori purpurii, violet, roz sau albe, dispuse in raceme pendule, 10-40 cm lungime; corola papilionata, 2-2.5 cm lungime, tubul caliciului 3-3.5 cm lungime. Infloreste in aprilie-mai. Fruct pastaie, 10-15 cm lungime, pubescenta, maronie.

Rata de crestere – repede. Longevitate 50 ani.

Tolerante – umbra.

Cerinte – prefera solurile fertile, umede, bine-drenate, cu expozitie insorita sau semi-umbra.

Propagare – prin butasi lignificati, butasi verzi, sau seminte.

Cultivaruri – ‘Alba’, ‘Plena’.

Proprietati si Utilizari – specie cultivata in scop ornamental, in parcuri si gradini, pe pergole sau pereti.

Curiozitati – pentru prima data in Europa a fost introdusa de catre englezul Welbank, in 1816.

Glicine deriva din greaca si inseamna ‘planta dulce’, acest nume a fost dat de Linne, unei plante , Wisteria frutescens, introdusa din America la inceputul anilor 1700.

Botanistul Thomas Nuttall a denumit genul Wisteria in onoarea Dr. Caspar Wistar (1761-1818).

Wisteria sinensis este considerate specie invaziva in unele locuri de pe glob. In cele mai multe cazuri se naturalizeaza in locurile unde este cultivata ornamental.

Acolo unde exista pericolul ca glicina sa devina invaziva este bine se fie inlocuita cu Aristolochia macrophylla, Bignonoa capreolata, Campsis radicand, Lonicera sempervirens, Wisteria frutescens.

Radacinile fixeaza azotul in sol.

Pastaile si semintele sunt toxice daca sunt ingerate, cauzeaza ameteli, stari de voma, diaree.

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Thunbergia alata - Suzana cu ochi negri

Thunbergia alata - specie originara din Africa tropicala, dar des intalnita ca planta ornamentala.

 
Coleonema pulchellum

Coleonema pulchellum - arbust sempervirescent, originar din Sud Africa.

 
Ginkgo biloba - arborele pagoda

Ginkgo biloba este un arbore deciduu originar din China. Este un arbore care tolereaza o varietate mare de climate si tipuri de soluri, dar nu tolereaza ingheturile puternice.

 
Salix caprea L.

Salix caprea – originara din Europa pana in nord-vestul Asiei. Specie rustica, creste pana la altitudini de 1600 m.

 
Solanum rantonnetii

Solanum rantonnetii - arbust originar din Paraguay, se poate folosi ca arbust ornamental, pentru borduri, grupuri sau solitar, nu este indicata plantarea acestui arbust langa locurile de joaca pentru copii.

 
Magnoliopsida
Senna corymbosa

Arbust sempervirescent, 2-3 m inaltime; tulpina subtire, foarte ramificata, aproape glabru. Frunze alterne, petiolate, membranoase, paripenat compuse, 2-3 perechi de foliole; stipele lineare, caduce; foliole oblonge sau oblong-lanceolate, 5 x 1 cm, varf acut sau obtuz, baza rotunda si asimetrica, partea ventrala verde intens, glabre.

 
Veronica chamaedrys

Erbacee perena. Tulpina erecta sau ascendenta, rosietica, simpla sau ramificata, pubescenta cu peri glandulari, 10-30 cm inaltime. Frunze opuse, 1.5-3 cm, sesile sau putin petiolate, lamina ovat-lanceolata, margina dintata cu lobi rotunzi (5-11 dinti).

 
Tilia platyphyllos - tei cu frunza mare

Tilia platyphyllos - specie termofila, creste doar la campie si pe dealurile joase, din Europa si Asia de Vest.

Arbore caduc, folosit ca arbore decorativ, in parcuri, si pentru aliniamente stradale. 

 
Euonymus europaeus

Euonymus europaeus - originar din Europa si Asia, creste prin paduri si tufarisuri, din regiunea de campie pana in zona colinelor.

 
Lotus maculatus Breitf.

Erbacee, cu baza tulpinii lemnoasa, sub-arbust pendul. Tulpina pana la 1.5 m inaltime, glabra, gri-verzui matasos, internoduri 35-45 mm, stipele mici. Frunze imparipenat, cu 5 foliole; foliola 10-25 x 1 mm, subulate sau lineare, convex superior si concav inferior, margini intregi, varf obtuz–rotund, suprafata moderat pubescenta.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri