19
Oct
2010
Wisteria sinensis - glicina
Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintifica – Wisteria sinensis DC.

Sinonime – Glicine sinensis, Kraunhia chinensis, Millettia chinensis, Rehsonia sinensis.

Denumiri populare – glicina, glicini, Glycines, Der Glyzinien, Chinese wisteria.

Distributie si Habitat – originara din China.

Descriere – specie cataratoare, rustica, 10-20 m lungime. Tulpina 4-10 cm diametru, ramificata; lujeri dens pubescenti, scoarta gri cu lenticele. Frunze alterne, 15-35 cm lungime, penat-compuse, cu 7-13 foliole, ovat-eliptice, 4-8 x 2-6 cm. Flori purpurii, violet, roz sau albe, dispuse in raceme pendule, 10-40 cm lungime; corola papilionata, 2-2.5 cm lungime, tubul caliciului 3-3.5 cm lungime. Infloreste in aprilie-mai. Fruct pastaie, 10-15 cm lungime, pubescenta, maronie.

Rata de crestere – repede. Longevitate 50 ani.

Tolerante – umbra.

Cerinte – prefera solurile fertile, umede, bine-drenate, cu expozitie insorita sau semi-umbra.

Propagare – prin butasi lignificati, butasi verzi, sau seminte.

Cultivaruri – ‘Alba’, ‘Plena’.

Proprietati si Utilizari – specie cultivata in scop ornamental, in parcuri si gradini, pe pergole sau pereti.

Curiozitati – pentru prima data in Europa a fost introdusa de catre englezul Welbank, in 1816.

Glicine deriva din greaca si inseamna ‘planta dulce’, acest nume a fost dat de Linne, unei plante , Wisteria frutescens, introdusa din America la inceputul anilor 1700.

Botanistul Thomas Nuttall a denumit genul Wisteria in onoarea Dr. Caspar Wistar (1761-1818).

Wisteria sinensis este considerate specie invaziva in unele locuri de pe glob. In cele mai multe cazuri se naturalizeaza in locurile unde este cultivata ornamental.

Acolo unde exista pericolul ca glicina sa devina invaziva este bine se fie inlocuita cu Aristolochia macrophylla, Bignonoa capreolata, Campsis radicand, Lonicera sempervirens, Wisteria frutescens.

Radacinile fixeaza azotul in sol.

Pastaile si semintele sunt toxice daca sunt ingerate, cauzeaza ameteli, stari de voma, diaree.

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Arbori si arbusti
Lampranthus variabilis N.E.Br.

Lampranthus variabilis - specie arbustiva cu tulpina decumbenta si frunze carnoase, originara din Afirca de Sud.

 
Olea fragrans

Olea fragrans - arbust, specie originara din Asia, cultivata ca specie ornamentala.

 
Menziesia ferruginea Smith

Arbust 1-2 m inaltime; lujeri subtiri, rosi-maronii, putin pubescente; muguri in buchete terminale; scoarta rosie-maronie pana la gri-maro, subtire, devine solzoasa. Frunze alterne, decidue, nervatiune penate, obovat-eliptice, 3-6 cm lungime, verde inchis pe partea superioara si verde pal pe dos, margini intregi sau serate.

 
Magnolia baillonii

Arbore, 40 m inaltime, trunci 1 m diametru. Lujeri, petiolul si limbul frunzei sunt brun-violoase. Petiol 1.5-3 cm lungime. Frunze eliptice, ovat-eliptice, 6-22 x 4-7 cm, nervuri proeminente pe ambele suprafete, baza cuneata, varf acuminat.

 
Hamamelis virginiana

Specie originara din America de Nord, se gaseste la altitudini de pana la 1500 m; in Romania este foarte putin intalnita in parcuri si gradini ca specie ornamentala.

Din frunze, ramuri si scoarta se extrage un ulei aromatic folosit in medicina. 

 
Magnoliopsida
Lonicera alpigena

Lonicera alpigena - originara din Europa Centrala si de SE, creste in padurile de fag in combinatie cu conifere din regiunea subalpina.

 
Buddleja davidii - arborele fluturilor

Numele genului ‘Buddleja’ a fost dat dupa Adam Buddle. Numele ‘davidii’ este dat dupa misionarul si naturalist francez Father Armand David, care a descoperit specia in 1869.

Specie infestanta sau invaziva.

 
Aster amellus

Aster amellus - specie originara din Europa si Asia, comuna in zona colineara, uscate si insorite, creste la marginea boschetelor, pe substrat calcaros, de la 0 la 800 m altitudine.

 
Senecio cruentus

Senecio cruentus - specie perena, cultivata ca specie de ghiveci, dar si pentru borduri si rocarii.

 
Pistacia lentiscus L.

Pistacia lentiscus - arbust sau arbore mic, dioic, sempervirescent, originar din regiunea Mediteranei, in asociatie cu Olea europaea si Phillyrea latifolia, Myrtus communis, creste in zonele de coasta ale atlanticului si mediteranei, de la nivelul marii pana la 1200 m altitudine.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 
Flori de mai

Nu stiu cum se face ca acus e gata primavara dar nu am prea simtit-o, cand a fost foarte frig de ziceai ca e iarna, cand foarte cald, ca in iunie...oare mai avem primavara?

 
Fritillaria melagris

Laleaua pestrita este considerata monument al naturii si este specie protejata. Populeaza fanete umede si padurile de foioase din zona montana si de campie.

 

Categorii

Link-uri