15
Iun
2009
Ziziphus jujuba Mill - jujuba
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintificaZiziphus jujuba Mill

Sinonime – Ziziphus mauritiana Lam., Rhamnus jujuba L.

Denumiri populare – annab, da zao, giuggiolo comune, jujube, jujubier commun, chinesische Dattel, azufaifo, acofeiferia, zinzu, zezal, zizzoa, jujimi, ciciula, zinzulu, giuggiola, genzola, zizola.

Distributie si Habitat – originar din China, creste spontan pe muntii din Beijing. Creste sin in India, Malaezia, Afaganistan si Japonia.

Descriere – arbore deciduu, 5-12 m inaltime. Lujeri anuali, subtiri, 2-3 mm diametru, verde pal, glabri, geniculati. Frunze alterne, verde stralucitor; limb lanceolat-eliptic, margine crenata, varf obtuz sau emarginat, baza rotunda sau asimetrica, 3-5 cm lungime; nervatiune arcuata, nervura mediana si o pereche de nervuri secundare; petiol verde pal, 5-7 mm. Floarea solitara sau in grupuri de 2-3, la axila frunzelor, alb-verde, 4-5 mm diametru; peduncul scurt, 0.5-1 mm lungime; caliciu campanulat, 5 lobi ovat-triangulari, acute; corola cu 5 petale, mai mici decat sepalele; 5 stamine, dispuse opus petalelor. Infloreste in iunie-iulie. Fruct drupa, subglobos-oblong, 2-2.5 cm lungime, la inceput verzi, apoi galben, maro-rosu; pulpa galbena, dulce. 2 seminte/fruct oblongi, rosu-maroniu pana la gri, varf mucronat.

Rata de crestere – repede.

Tolerante – temperaturile pana la -15 ͦC si seceta.

Cerinte – soluri umede, bine-drenate, alcaline; locuri semi-umbrite sau in plin soare.

Propagare – prin seminte. Semintele se stratifica pentru 3 luni. Germinarea are loc in prima primavara dupa semanare. Butasirea se face vara, se pastreaza la 5-10 ͦC.

Boli si Daunatori

Parteneri naturali si de gradinaArbutus unedo, Hypericum calycinum.

Cultivaruri si Varietati – ‘Leon Burk’, ‘Silverhill’, ‘Swoboda’.

Acu treisute de ani, chinezul Li Shi Chen a descris 43 de varietati de jujuba, astazi, in China sunt peste 800 de varietati.

Proprietati si Utilizari – 350 calorii / 100g. Proteine 7.3 g. Grasimi 1.2 g. Carbohidrati 84 g. Fibre 4 g. Calciu 130 mg. Fosfor 168 mg. Iron 3.5 mg. Sodiu 12 mg. Potasiu 1050 mg. Vitamina A 125 mg.

Fructele uscate contin saponine si alcaloizi. Au proprietati anticancer, racoritor, sedativ si tonic. Se considera ca fructele uscate purifica sangele si ajuta digestia. Intern se folosesc pentru bronsite, anemie, iritabilitate si isterie.

Amestecul de fructe de Ziziphus jujuba, sare si cili ajuta in problemele de indigestie.

Fructele se mai pot amesteca cu Morus alba, Panax ginseng, Prunus mume.

Pentru insomnie, 20 de fructe de Ziziphus jujuba, 7 cozi de ceapa si 3 cani de apa, se fierb si se beau.

Semintele contin saponine, flavonoizi si alcaloizi. Au proprietati hipnotice, narcotice, sedative si tonice. Intern sunt folosite pentru palpitatii, insomnii si transpiratie excesiva.

Decoctul din radacini era folosit pentru tratarea febrei.

Frunzele sunt astringente si febrifuge; se zice ca ajuta si la cresterea parului.

Mit, Legenda si Folclor – in Romagna, in casale coloniale era cultivata pe langa case in zonele cele mai ferite si insorite, deoarece o considerau planta purtatoare de noroc.

Prima planta de jujuba cultivata in America a fost, in 1837, in Beaufort, Carolina de Nord.

Fructele au fost insecrise in Farmacopee, in 1985, in editia chineza Pharmacopeia.

Bibliografie

Alessandra Giuliani – Developing Markets for Agrobiodiversity – Earthscan Publications, 2007

Lee Reich – Uncommon Fruits for Every Garden - Timber Press, 2004

Steven Foster, Chong-Xi Yue, Yue Chongxi – Herbal Emissaries – Bringing Chinese Herbs to the West – Inner Traditions Bear and Company, 1992

Susan G. Wynn – Veterinary Herbal Medicine – Mosby, 2006

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Plantele, femeia si durerile menstruale

Vitex agnus-castus L. – Se folosesc fructele mature si uscate. O infuzie din aceste fructe poate ajuta cand va simtiti nervos, in fazele pre-menstruale, in perioada menstruala, in menopauza, creste cantitatea de lapte matern, utila impotriva acneei.

 
Ribes uva-crispa - agris, strugurii ursului

Arbust spinos, 1 m inaltime. Scoarta gri-brun, se exfoliaza. Tulpina bogat ramificata, divaricata. Ramuri lungi si subtiri, gri, cu varf galben-brun, pubescente in tinerete si glabre la maturitate. Frunze simple, cordiforme, 3-5 lobi, dintate, lung petiolate

 
Angelica archangelica L. - radacina Sfantului Duh

Angelica, arcangelica, Angelica di Boemia, archangel, wild celery, wild parsnip, bai zhi, engelwortel, angélique, Angelika, Brustwurz, Chora, padaganghwal, erva do Espirito Santo, djagill, anschelika, raiz del Epiritu Santo, radacina Sfantului duh.

 
Kallstroemia maxima (L.) Hook. & Arn.

Specie care creste in paduri, in sezoanele secetoase, in arii deschise, la marigini de drumuri, si campii. Creste pana la 850 m altitudine. Originara din Porto Rico, unde creste si Kallstroemia pubescens.

 
Quillaja saponaria

Arbore sempervirescent, 15-20 m inaltime. Frunze simple, alterne, coriacee, limb oval, margine dintata, 2.5-5 cm lungime; scurt petiolate. Flori dispuse in corimbe dese, hermafrodite, pentamere, albe, 1.5 cm diametru; caliciu din 5 sepale. Fruct capsula, contine 10-20 seminte.

 
Arbori si arbusti
Amorpha fruticosa

Amorpha fruticosa - arbust pana la 3 m inaltime, cultivat ca planta ornamentala, in garduri vii si perdele de protectie.

 
Laurus nobilis

Laurus nobilis - pe timpul grecilor si a ramanilor, ramurile de dafin erau folosite pentru a face coroane pentru capul eroilor, si  in onoarea poetilor.

 
Tasmannia purpurascens

Arbust sau arbore mic, 1-5 m inaltime; lujeri rosietici, netezi sau usor striate sau tuberculate, glauci, purpurii. Frunze cu lamina ingust-lanceolata, oblong-lanceolata sau ingust-eliptica, 8-21 x 3-8 cm, baza atenuata, cuneata, varf acut sau obtuz; petiol pana la 5 mm lungime. Petale 2-3, 8-12 mm lungime, ovate.

 
Leycesteria formosa Wall.

Leycesteria formosa, originar din Himalaya si sud-vestul Chinei. Este cultivata ca specie ornamentala de gradini.

 
Olea fragrans

Olea fragrans - arbust, specie originara din Asia, cultivata ca specie ornamentala.

 
Magnoliopsida
Camellia japonica

Specie sempervirescenta, ornamentala care apartine familiei Theaceae, originara din Estul Asiei; originea este controversata, de unii fiind considerata indigena din Japonia si, de alti, din China. A fost introdusa in Europa de catre portughezi in 1542 si s-a raspandit repede in Spania, Anglia, Franta si Italia; in Statele Unite la inceputul secolului al 18-lea, si in Australia la mijlocul secolului al 19-lea.

 
Viburnum tinus

Denumiri populare: engleza – Laurestinus Viburnum, Laurel tinus, Tinus laurifolius; italiana – lentaggine, lauro-tino, alloro-tino, laurentino.

Viburnum tinus este originar din sudul Europei si regiunea Mediteraneana.

 
Fragaria vesca

Fragaria vesca -  fructele proaspete se folosesc in combaterea bolilor de rinichi, a gutei, reumatismului si inflamatiilor canalului urinar. Fructele coapte sunt placute la gust, se consuma in stare cruda sau se utilizeaza la dulceata, lichioruri, marmelada, sirop, compot, inghetata.

 
Lychnis flos-cuculi - floarea cucului

Lychnis flos-cuculi - specie perena, originara din Europa, Siberia si Caucaz; creste spontan prin locuri inierbate, umede, la marginea baltilor, prin livezi si fanete umede, de la 0 la 1600 m altitudine.

 
Ailanthus altissima - cenuser, fals otetar

Ailanthus altissima -  arbore repede crescator, cu frunze penate mari, si buchete terminale de flori verzi-albe.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri