15
Iun
2009
Ziziphus jujuba Mill - jujuba
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintificaZiziphus jujuba Mill

Sinonime – Ziziphus mauritiana Lam., Rhamnus jujuba L.

Denumiri populare – annab, da zao, giuggiolo comune, jujube, jujubier commun, chinesische Dattel, azufaifo, acofeiferia, zinzu, zezal, zizzoa, jujimi, ciciula, zinzulu, giuggiola, genzola, zizola.

Distributie si Habitat – originar din China, creste spontan pe muntii din Beijing. Creste sin in India, Malaezia, Afaganistan si Japonia.

Descriere – arbore deciduu, 5-12 m inaltime. Lujeri anuali, subtiri, 2-3 mm diametru, verde pal, glabri, geniculati. Frunze alterne, verde stralucitor; limb lanceolat-eliptic, margine crenata, varf obtuz sau emarginat, baza rotunda sau asimetrica, 3-5 cm lungime; nervatiune arcuata, nervura mediana si o pereche de nervuri secundare; petiol verde pal, 5-7 mm. Floarea solitara sau in grupuri de 2-3, la axila frunzelor, alb-verde, 4-5 mm diametru; peduncul scurt, 0.5-1 mm lungime; caliciu campanulat, 5 lobi ovat-triangulari, acute; corola cu 5 petale, mai mici decat sepalele; 5 stamine, dispuse opus petalelor. Infloreste in iunie-iulie. Fruct drupa, subglobos-oblong, 2-2.5 cm lungime, la inceput verzi, apoi galben, maro-rosu; pulpa galbena, dulce. 2 seminte/fruct oblongi, rosu-maroniu pana la gri, varf mucronat.

Rata de crestere – repede.

Tolerante – temperaturile pana la -15 ͦC si seceta.

Cerinte – soluri umede, bine-drenate, alcaline; locuri semi-umbrite sau in plin soare.

Propagare – prin seminte. Semintele se stratifica pentru 3 luni. Germinarea are loc in prima primavara dupa semanare. Butasirea se face vara, se pastreaza la 5-10 ͦC.

Boli si Daunatori

Parteneri naturali si de gradinaArbutus unedo, Hypericum calycinum.

Cultivaruri si Varietati – ‘Leon Burk’, ‘Silverhill’, ‘Swoboda’.

Acu treisute de ani, chinezul Li Shi Chen a descris 43 de varietati de jujuba, astazi, in China sunt peste 800 de varietati.

Proprietati si Utilizari – 350 calorii / 100g. Proteine 7.3 g. Grasimi 1.2 g. Carbohidrati 84 g. Fibre 4 g. Calciu 130 mg. Fosfor 168 mg. Iron 3.5 mg. Sodiu 12 mg. Potasiu 1050 mg. Vitamina A 125 mg.

Fructele uscate contin saponine si alcaloizi. Au proprietati anticancer, racoritor, sedativ si tonic. Se considera ca fructele uscate purifica sangele si ajuta digestia. Intern se folosesc pentru bronsite, anemie, iritabilitate si isterie.

Amestecul de fructe de Ziziphus jujuba, sare si cili ajuta in problemele de indigestie.

Fructele se mai pot amesteca cu Morus alba, Panax ginseng, Prunus mume.

Pentru insomnie, 20 de fructe de Ziziphus jujuba, 7 cozi de ceapa si 3 cani de apa, se fierb si se beau.

Semintele contin saponine, flavonoizi si alcaloizi. Au proprietati hipnotice, narcotice, sedative si tonice. Intern sunt folosite pentru palpitatii, insomnii si transpiratie excesiva.

Decoctul din radacini era folosit pentru tratarea febrei.

Frunzele sunt astringente si febrifuge; se zice ca ajuta si la cresterea parului.

Mit, Legenda si Folclor – in Romagna, in casale coloniale era cultivata pe langa case in zonele cele mai ferite si insorite, deoarece o considerau planta purtatoare de noroc.

Prima planta de jujuba cultivata in America a fost, in 1837, in Beaufort, Carolina de Nord.

Fructele au fost insecrise in Farmacopee, in 1985, in editia chineza Pharmacopeia.

Bibliografie

Alessandra Giuliani – Developing Markets for Agrobiodiversity – Earthscan Publications, 2007

Lee Reich – Uncommon Fruits for Every Garden - Timber Press, 2004

Steven Foster, Chong-Xi Yue, Yue Chongxi – Herbal Emissaries – Bringing Chinese Herbs to the West – Inner Traditions Bear and Company, 1992

Susan G. Wynn – Veterinary Herbal Medicine – Mosby, 2006

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Cichorium intybus - cicoare

Erbacee bienala sau perena. Tulpina erecta, cu ramificatii hispide, geniculate,30-120 cm inaltime. Radacini fusiforme, lungi, la rupere lasa un latex alb cu gust amar. Frunzele bazale in rozeta, petiolate, lamina oblong-lanceolate, lirat-pinatifide sau dintate, 30 x 12 cm. Frunzele caulinare sunt sesile, alterne, oblong-lanceolate.

 
Allium ursinum L. - aliu de iunie, leurda, usturoi salbatic

Erbacee perena, bulboasa. Bulb oblung. Frunze 2-3, lanceolate, margine intreaga, varf acut, 30 x 3-6 cm. Flori albe, 6-20 hermafrodite, in umbela cu spata intreaga sau lobata, caduca; 6 tepale lanceolate, cca 1 cm; 6 stamine; ovar superior; peduncul 2 cm. Infloreste in mai-iunie. Fruct capsula.

 
Santolina chamaecyparissus - limbricarita

Specie perena, tulpina 10-60 cm inaltime, erecta sau pendenta; lujeri nefloriferi sunt verde-gri-tomentos; lujerii floriferi sunt simpli, fara frunze inainte de inflorescenta. Frunze des pectinat-dintate pana la penatsectate. Involucru 6-10 mm latime, emisferic, subtruncat sau nu, sau slab rotunde la baza; bractei lanceolat-ovate, carinate, cele interioare cu varf rotund. Flori dispuse in capitul, galben stralucitor.

 
Ilex aquifolium

Ilex aquifolium este un arbust indigen in Marea Britanie, 8 m inaltime. Coroana deasa piramidala. Scoarta este neteda, gri, Frunze alterne, coriacee, ovat-eliptice sau lobat spinate, rigide, acute, spinoase cele de pa ramurile inferioare si cu margine ondulata cele de pa ramuri superioare, sempervirescente, verde stralucitor, toxice.

 
Madhuca longifolia Macb.

Arbore deciduu, 20 m inaltime, coroana rotunda. Frunze alterne, eliptice, 7.5-13 cm, margine intreaga, varf acut; 10-12 perechi de nervuri; petiol 1-2 cm lungime. Flori axilare, crem, fragrante; caliciul acoperit cu peri densi; corola galben pal, 1 cm lungime, 6-12 petale

 
Arbori si arbusti
Aesculus hippocastanum - castan porcesc

Aesculus hippocastanum - se foloseste in parcuri si gradini, ca arbore de aliniamente, solitar sau in grupuri. Florile sunt melifere, iar semintele contin amidon, albumine, tanin, saponina si ulei comestibil, din care se poate fabrica sapun, ulei tehnic, clei, medicamente. Specia nu prezinta interes forestier, lemnul fiind de calitate inferioara.

 
Solanum rantonnetii

Solanum rantonnetii - arbust originar din Paraguay, se poate folosi ca arbust ornamental, pentru borduri, grupuri sau solitar, nu este indicata plantarea acestui arbust langa locurile de joaca pentru copii.

 
Juglans regia - nuc comun

Juglans regia - arbore originar din Europa de Sud-Est, Asia de Est si China. Nucul poate fi folosit ca arbore ornamental apreciat pentru coroana sa globuloasa si deasa, buna producatoare de umbra. 

 
Capparis spinosa L. - caperi

Subarbust, cu radacina lemnoasa si tulpini lignificate la baza, erecte in portiunile bazale. Frunze alterne; doua stipele transformate in spini, persistenti sau caduci; petiol scurt, limb oval sau subrotund, margine intreaga; carnoase, culoare verde-glauc. Flori solitare, peduncul lung la axila frunzelor superioare; caliciu din 4 sepale verzi; corola din 4 petale albe; stamine numeroase de culoare rosu-violet.

 
Ceratonia siliqua L.

Arbore dioic, 8 m inaltime. Trunchi iregulat, erect cu baza latita. Scoarta gri-bruna cu fisuri longitudinale. Coroana ampla si deasa. Ramurile tinere sunt fin tomentoase, devin glabre cu timpu. Frunze persistente, alterne, paripenat-compuse, cu 2-5 perechi de foliole, ovate, coriacee, margine intreaga, culoare verde inchis lucioase pe partea superioara

 
Magnoliopsida
Buxus sempervirens

Buxus sempervirens - arbust sempervirescent, originar din nordul Africii, Asia si Europa, pana la 800 m altitudine. Creste in padurile rare de foioase, pe substraturi calcaroase in expoziti insorite, in asociatie cu Cotoneaster integerrimus, Pyrus pyraster, Prunus spinosa si Amelanchier rotundifolia.

 
Mammillaria tlalocii

Mammillaria tlalocii ‘caespitosa’ – cactus globos, se ramifica de la baza. Tulpuna sferica, cu timpul devine columnara, 20 x 7 cm. 16-22 spini radiali, 1-2 mm lungime. 2-4 spini centrali, 6-10 mm lungime, brun-negricios. Floare roz-carmin, 12-14 x 8-10 mm.

 
Rhaponticum scariosum

Rhaponticum scariosum - specie endemica din Alpi, creste pe pasuni alpine de la 750 pana la 2500 m altitudine.

 
Humulus lupulus

Humulus lupulus - specie comuna in Europa, Asia si America de Nord, creste in zavoaie, lunci, tufisuri, pe marginea padurilor, pe garduri, de la campie pana la 1000 m altitudine. Specie cultivata pentru conurile sale, intrebuintate in industria berei.

 
Tribulus terrestris - coltii babei

Erbacee anuala, prostrata, cu ramuri de 80 cm lungime. Frunze paripenat-compuse, 4-8 foliole; foliole oblongi, 4-12 x 4 mm. Sepale 2-4 mm lungime. Petale 3-6 mm lungime. Stigmat piramidal-alungit. Infloreste in mai-septembrie.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri