|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Ziziphus jujuba Mill Sinonime – Ziziphus mauritiana Lam., Rhamnus jujuba L. Denumiri populare – annab, da zao, giuggiolo comune, jujube, jujubier commun, chinesische Dattel, azufaifo, acofeiferia, zinzu, zezal, zizzoa, jujimi, ciciula, zinzulu, giuggiola, genzola, zizola. Distributie si Habitat – originar din China, creste spontan pe muntii din Beijing. Creste sin in India, Malaezia, Afaganistan si Japonia. Descriere – arbore deciduu, 5-12 m inaltime. Lujeri anuali, subtiri, 2-3 mm diametru, verde pal, glabri, geniculati. Frunze alterne, verde stralucitor; limb lanceolat-eliptic, margine crenata, varf obtuz sau emarginat, baza rotunda sau asimetrica, 3-5 cm lungime; nervatiune arcuata, nervura mediana si o pereche de nervuri secundare; petiol verde pal, 5-7 mm. Floarea solitara sau in grupuri de 2-3, la axila frunzelor, alb-verde, 4-5 mm diametru; peduncul scurt, 0.5-1 mm lungime; caliciu campanulat, 5 lobi ovat-triangulari, acute; corola cu 5 petale, mai mici decat sepalele; 5 stamine, dispuse opus petalelor. Infloreste in iunie-iulie. Fruct drupa, subglobos-oblong, 2-2.5 cm lungime, la inceput verzi, apoi galben, maro-rosu; pulpa galbena, dulce. 2 seminte/fruct oblongi, rosu-maroniu pana la gri, varf mucronat. Rata de crestere – repede. Tolerante – temperaturile pana la -15 ͦC si seceta. Cerinte – soluri umede, bine-drenate, alcaline; locuri semi-umbrite sau in plin soare. Propagare – prin seminte. Semintele se stratifica pentru 3 luni. Germinarea are loc in prima primavara dupa semanare. Butasirea se face vara, se pastreaza la 5-10 ͦC. Boli si Daunatori – Parteneri naturali si de gradina – Arbutus unedo, Hypericum calycinum. Cultivaruri si Varietati – ‘Leon Burk’, ‘Silverhill’, ‘Swoboda’. Acu treisute de ani, chinezul Li Shi Chen a descris 43 de varietati de jujuba, astazi, in China sunt peste 800 de varietati. Proprietati si Utilizari – 350 calorii / 100g. Proteine 7.3 g. Grasimi 1.2 g. Carbohidrati 84 g. Fibre 4 g. Calciu 130 mg. Fosfor 168 mg. Iron 3.5 mg. Sodiu 12 mg. Potasiu 1050 mg. Vitamina A 125 mg. Fructele uscate contin saponine si alcaloizi. Au proprietati anticancer, racoritor, sedativ si tonic. Se considera ca fructele uscate purifica sangele si ajuta digestia. Intern se folosesc pentru bronsite, anemie, iritabilitate si isterie. Amestecul de fructe de Ziziphus jujuba, sare si cili ajuta in problemele de indigestie. Fructele se mai pot amesteca cu Morus alba, Panax ginseng, Prunus mume. Pentru insomnie, 20 de fructe de Ziziphus jujuba, 7 cozi de ceapa si 3 cani de apa, se fierb si se beau. Semintele contin saponine, flavonoizi si alcaloizi. Au proprietati hipnotice, narcotice, sedative si tonice. Intern sunt folosite pentru palpitatii, insomnii si transpiratie excesiva. Decoctul din radacini era folosit pentru tratarea febrei. Frunzele sunt astringente si febrifuge; se zice ca ajuta si la cresterea parului. Mit, Legenda si Folclor – in Romagna, in casale coloniale era cultivata pe langa case in zonele cele mai ferite si insorite, deoarece o considerau planta purtatoare de noroc. Prima planta de jujuba cultivata in America a fost, in 1837, in Beaufort, Carolina de Nord. Fructele au fost insecrise in Farmacopee, in 1985, in editia chineza Pharmacopeia. Bibliografie Alessandra Giuliani – Developing Markets for Agrobiodiversity – Earthscan Publications, 2007 Lee Reich – Uncommon Fruits for Every Garden - Timber Press, 2004 Steven Foster, Chong-Xi Yue, Yue Chongxi – Herbal Emissaries – Bringing Chinese Herbs to the West – Inner Traditions Bear and Company, 1992 Susan G. Wynn – Veterinary Herbal Medicine – Mosby, 2006
Imagini
Vezi si
 Farmacia Verde
Picea glauca
Specie originara din America de Nord, Canada boreala - vest Alaska; creste alaturi de Picea mariana, Pinus banksiana, Populus tremuloides, Abies balsamea, Betula lutea si Acer saccharum. Port piramidal, columnar; coroana deasa; 14-21 m inaltime si 30-45 cm diamteru trunchiului; radacini superficiale; scoarta subtire, mai putin de 2,5 cm grosime, gri-purpurie. Marrubium vulgare - voronic
Planta erbacee perena; radacina fusiforma. Tulpina dreapta, lemnoasa si rigida, pubescenta, 30-100 cm inaltime. Frunze petiolate, opuse, verde-gri, pubescente pe partea inferioara; lamina ovata sau suborbiculara, margine iregulat-dintata, varf rotund sau obtuz, baza subcordata, 2.5-5 cm lungime; petiol 1-2 cm lungime. Glycine max - soia
Originara din nord-estul si centrul Chinei, Kazakhstan, Korea, Japonia si Taiwan. Glycine max este soia cultivata, si Glycine soja este specia salbatica. Cultivarea soiei a fost domesticata acum 3000-5000 de ani in urma, in China. In Europa a fost introdusa in 1700 si in USA in 1800. Plantele, femeia si durerile menstruale
Vitex agnus-castus L. – Se folosesc fructele mature si uscate. O infuzie din aceste fructe poate ajuta cand va simtiti nervos, in fazele pre-menstruale, in perioada menstruala, in menopauza, creste cantitatea de lapte matern, utila impotriva acneei. Anthyllis vulneraria L. - capul turcului, vatamatoare
Planta erbacee perena, polimorfa, rizom. Tulpina prostrata sau ascendenta, pubescenta, peri albi, 5-40 cm inaltime. Frunzele bazale, dispuse in rozeta; frunzele tulpinale alterne, imparipenat-compuse, foliole oblong-lineare, foliola terminala este mai mare decat cele laterale, glabre sau usor pubescente pe fata superioara, si setoase pe fata inferioara. Arbori si arbusti
Bonsai de Araucaria heterophylla
Araucaria heterophylla este originar din Norfolk Island, Australia. Arbore dioic, 25 m inaltime. Coroana simetrica, conica, ramuri dispuse in verticil. Frunze sempervirescente, in verticil, ingramadite, acopera tulpina. Conurile barbatesti 3,5-7 cm lungime, oblong; conurile femeiesti 10-13 cm lungime, ovoide. Buddleja davidii - arborele fluturilor
Numele genului ‘Buddleja’ a fost dat dupa Adam Buddle. Numele ‘davidii’ este dat dupa misionarul si naturalist francez Father Armand David, care a descoperit specia in 1869. Specie infestanta sau invaziva. Acer campestre L.
Arbore, de 15-20 m inaltime si trunchiul de 0,7 m diametru, cu coroana rotunda si bogata in frunzis. Tulpina de obicei stramba si noduroasa, la maturitate scoarta formeaza crapaturi marunte si neregulate, avand culoarea cenusie-galbuie cu pete mai deschise, caracteristice. Lastarii tineri, galbeni-bruni, poarta muguri asezati opus, mici, alipiti de lujer si ciliati. Viburnum x bodnantense
Viburnum x bodnantense – arbust deciduu, hybrid obtinut din incrucisarea V. farreri cu V. grandiflorum. Numeroase tulpini, erecte, subtiri, 3 m inaltime. Scoarta brun deschis sau brun portocalie, striati iregulate, longitudinale, putin profunde, ramurile tinere sunt brun-rosietice, lucide, glabre. Muguri 2 x 2-3 mm, brun-rosietici, varf subobtuz pana la acut, cu peri foarte scurti. Rosmarinus officinalis L.
Arbust sempervirescent, 50 – 300 cm; tulpina erecta, latita la baza, foarte ramificata; in partea inferioara a trunchiului scoarta se exfoliaza in fasii longitudinale, de culoare maronie-inchis. Frunzele sunt coriacee, persistente, sesile, lineare Magnoliopsida
Legousia speculum-veneris - floarea Sfantei Vineri
Legousia este nume dedicat botanistului francez Legouz de Garland, fondator al gradini botanice din Digione in 1773; speculum-veneris = oglinda Afroditei datorita formei rotunde a corolei. Legousia speculum-veneris poate devenii invaziva a campurilor de cereale. Trollius europaeus
Trollius europaeus - creste pe pasuni montane si subalpine, usor nitrofila, la 500-2100 m altitudine. Noua specie de Chirita (Gesneriaceae) din Yunnan, China
Genul Chirita (Gesneriaceae)cuprinde 110 specii distribuite in sudul Chinei si Vietnam. In 2004, unul din autori (HJ) a gasit o specie de Chirita in timpul lucrului sau pe domeniul padurii tropicale din sudul provinciei Yunnan. Begonia
Plante cu tulpini suculente, frunze asimetrice si flori unisexuate, lung pedunculate, grupate in dichaziu terminal. Florile ♂ de regula sunt caduce, formate din 4 petale ovale, dintre care doua sunt mai scurte, cele ♀ sunt formate din 4 petale egale, persistente. Tilia cordata - tei cu frunza mica, tei de deal
Arbore, 20 m inaltime. Trunchi drept, gros (poate ajunge pana la 1 m diametru). Scoarta, la exemplarele tinere este neteda, gri; la exemplarele mature devine gri inchis sau maro, brazdata. Coroana ovoidala, conica. Lujeri verzi-maslinii, la inceput pubescenti apoi glabri. Mugurii 4-6 mm lungime, doi solzi exteriori de regula inegali, luciosi, verde-oliv pana la rosu-maro; mugurele terminal este absent. |
Ultimele articole
Nerium oleander - leandru
Nerium oleander - leandrul- specie sempervirescenta, ornamentala, folosita ca specie solitara, in grupuri sau sub forma de garduri vii. Florile pot fi simple sau duble, frunzele verde simplu sau variegate. Caesalpinia gilliesii
Caesalpinia gilliesii - specie originara din regiunile temperate si subtropicale ale Americi de Sud, cultivata pe toate continentele ca specie ornamentala in parcuri si gradini; se poate naturaliza in zonele unde clima este prielnica. Petunia hybrida
Petunia hybrida - specie erbacee, anuala, folosita ca specie ornamentala in parcuri, gradini si terase. Deriva din incrusisarea speciilor Petunia integrifolia si Petunia axillaris de catre Atkins, in 1834. Parnassia palustris
Parnassia palustris - numele genului deriva de la latinul Parnassus = Parnas, in mitologia freaca este considerat sediu al frumusetii, in relatie cu aspectul plantei si a habitatului sau. Cyclamen purpurascens
Cyclamen purpurascens - specie bulboasa, creste in padurile de fag, la 0-1900 m altitudine. Cultivata ca specie ornamentala de gradina sau in ghivece.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
