|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Denumire stiintifica – Ziziphus jujuba Mill Sinonime – Ziziphus mauritiana Lam., Rhamnus jujuba L. Denumiri populare – annab, da zao, giuggiolo comune, jujube, jujubier commun, chinesische Dattel, azufaifo, acofeiferia, zinzu, zezal, zizzoa, jujimi, ciciula, zinzulu, giuggiola, genzola, zizola. Distributie si Habitat – originar din China, creste spontan pe muntii din Beijing. Creste sin in India, Malaezia, Afaganistan si Japonia. Descriere – arbore deciduu, 5-12 m inaltime. Lujeri anuali, subtiri, 2-3 mm diametru, verde pal, glabri, geniculati. Frunze alterne, verde stralucitor; limb lanceolat-eliptic, margine crenata, varf obtuz sau emarginat, baza rotunda sau asimetrica, 3-5 cm lungime; nervatiune arcuata, nervura mediana si o pereche de nervuri secundare; petiol verde pal, 5-7 mm. Floarea solitara sau in grupuri de 2-3, la axila frunzelor, alb-verde, 4-5 mm diametru; peduncul scurt, 0.5-1 mm lungime; caliciu campanulat, 5 lobi ovat-triangulari, acute; corola cu 5 petale, mai mici decat sepalele; 5 stamine, dispuse opus petalelor. Infloreste in iunie-iulie. Fruct drupa, subglobos-oblong, 2-2.5 cm lungime, la inceput verzi, apoi galben, maro-rosu; pulpa galbena, dulce. 2 seminte/fruct oblongi, rosu-maroniu pana la gri, varf mucronat. Rata de crestere – repede. Tolerante – temperaturile pana la -15 ͦC si seceta. Cerinte – soluri umede, bine-drenate, alcaline; locuri semi-umbrite sau in plin soare. Propagare – prin seminte. Semintele se stratifica pentru 3 luni. Germinarea are loc in prima primavara dupa semanare. Butasirea se face vara, se pastreaza la 5-10 ͦC. Boli si Daunatori – Parteneri naturali si de gradina – Arbutus unedo, Hypericum calycinum. Cultivaruri si Varietati – ‘Leon Burk’, ‘Silverhill’, ‘Swoboda’. Acu treisute de ani, chinezul Li Shi Chen a descris 43 de varietati de jujuba, astazi, in China sunt peste 800 de varietati. Proprietati si Utilizari – 350 calorii / 100g. Proteine 7.3 g. Grasimi 1.2 g. Carbohidrati 84 g. Fibre 4 g. Calciu 130 mg. Fosfor 168 mg. Iron 3.5 mg. Sodiu 12 mg. Potasiu 1050 mg. Vitamina A 125 mg. Fructele uscate contin saponine si alcaloizi. Au proprietati anticancer, racoritor, sedativ si tonic. Se considera ca fructele uscate purifica sangele si ajuta digestia. Intern se folosesc pentru bronsite, anemie, iritabilitate si isterie. Amestecul de fructe de Ziziphus jujuba, sare si cili ajuta in problemele de indigestie. Fructele se mai pot amesteca cu Morus alba, Panax ginseng, Prunus mume. Pentru insomnie, 20 de fructe de Ziziphus jujuba, 7 cozi de ceapa si 3 cani de apa, se fierb si se beau. Semintele contin saponine, flavonoizi si alcaloizi. Au proprietati hipnotice, narcotice, sedative si tonice. Intern sunt folosite pentru palpitatii, insomnii si transpiratie excesiva. Decoctul din radacini era folosit pentru tratarea febrei. Frunzele sunt astringente si febrifuge; se zice ca ajuta si la cresterea parului. Mit, Legenda si Folclor – in Romagna, in casale coloniale era cultivata pe langa case in zonele cele mai ferite si insorite, deoarece o considerau planta purtatoare de noroc. Prima planta de jujuba cultivata in America a fost, in 1837, in Beaufort, Carolina de Nord. Fructele au fost insecrise in Farmacopee, in 1985, in editia chineza Pharmacopeia. Bibliografie Alessandra Giuliani – Developing Markets for Agrobiodiversity – Earthscan Publications, 2007 Lee Reich – Uncommon Fruits for Every Garden - Timber Press, 2004 Steven Foster, Chong-Xi Yue, Yue Chongxi – Herbal Emissaries – Bringing Chinese Herbs to the West – Inner Traditions Bear and Company, 1992 Susan G. Wynn – Veterinary Herbal Medicine – Mosby, 2006
Imagini
Vezi si
 Farmacia Verde
Tilia cordata - tei cu frunza mica, tei de deal
Tilia cordata - arbore, originar din Europa, creste pe soluri bogate in nutrienti, in zone calde. Florile de tei sunt cel mai popular remediu pentru raceli si gripa, ceaiul este folosit pentru tratarea durerilor de cap, anxietati, si tensiuni nervoase. Marrubium vulgare - voronic
Planta erbacee perena; radacina fusiforma. Tulpina dreapta, lemnoasa si rigida, pubescenta, 30-100 cm inaltime. Frunze petiolate, opuse, verde-gri, pubescente pe partea inferioara; lamina ovata sau suborbiculara, margine iregulat-dintata, varf rotund sau obtuz, baza subcordata, 2.5-5 cm lungime; petiol 1-2 cm lungime. Symphytum officinale - tataneasa
Specie erbacee perena, , pana la 1 m inaltime. Rizomul si radacinile sunt negre-lucioase. Tulpina erecta, ramificata acoperita pe toata suprafata cu peri aspri, muchiata. Frunze alterne, cele bazale sunt ovat-lanceolate, cele superioare sunt lanceolate, nestipelate, 15-20 x 2-3.5 cm, verde pe fata superioara, si verde pal pe fata inferioara Laurus nobilis
Laurus nobilis - pe timpul grecilor si a ramanilor, ramurile de dafin erau folosite pentru a face coroane pentru capul eroilor, si in onoarea poetilor. Brassica nigra Koek. - mustar negru
Brassica nigra este erbacee anuala originara din Asia Mica, dar este cultivata pe toate continentele pentru seminte. Semintele se folosesc pentru prepararea mustarului. Arbori si arbusti
Russelia equisetiformis
Arbust, 60-150 cm inaltime. Ramuri verde deschis, subtiri, pubescente, cu 4-12 muchii. Frunze pubescente, cu catev apuncte rasinoase; frunzele dinspre baza ramurilor sunt asezate cate 3-6 in verticil, limb ovat-eliptic, 8.5-16 x 6-9 mm, varf acut, slab dintate; frunzele dinsre varful lujerilor sunt opuse, lineare, intregi. Thunbergia mysorensis
Thunbergia mysorensis este folosita ca specie ornamentala pentru cresterea rapida si pentru florile dispuse in raceme. Infloreste in iulie-septembrie. Prunus laurocerasus L.
Arbust sau arbore mic, 6 m inaltime. Frunze sempervirescente, alterne, coriacee; lamina lanceolat-obovata, varf acut, baza cuneata; suprafata superioara este verde lucioasa, cea inferioara este opaca, cu nervuri evidente; petiol robust, scurt. Cananga odorata
Arbore sempervirescent, 10-40 m inaltime; in cultura 3 m. Ramuri pendule sau usor erecte. Scoarta neteda, gri-albicioasa pana la argintie. Frunze alterne, verzi inchis, 7-20 cm lungime, usor pubescente, oblong-eliptice, nervura centrala proeminenta, margini intregi si ondulate, varf acut, baza acuta. Cotinus coggygria - scumpie
Cotinus coggygria creste spontan din Europa pana in China. Scumpia este des folosit ca specie de gradina datorita inflorescentelor purpuriu-roz si frunzelor purpurii a unor cultivare. Magnoliopsida
Skimmia japonica
Arbust sempervirescent. Ramuri erecte. Frunze verzi, alterne sau subverticilate, 6-21 x 2-5 cm, limb oblong, coriaceu, varf acuminat, margine intreaga, nervatiune penata. Flori dispuse in panicule terminale; flori mici, hermafrodite Magnolia grandiflora
Arbore de 25 m inaltime. Trunchi erect, ramificat. Ritidom neted, gri-negricios. Coroana ampla, deasa, forma conica. Frunze persistente, alterne, coriacee; lamina ovat-oblonga, acute, margine intreaga si usor ondulata, pe partea superioara de culoare verde intens si lucioase; pe partea inferioara sunt brune-ruginii, pubescente; petiolul si nervura centrala evidente; nervatiuni secundare penate. Campanula spicata
Campanula spicata - specie endemica din Alpi unde creste pe roci calcaroase; cultivata ca specie ornamentala pentru rocarii. Sophora japonica - salcam japonez
Sophora japonica - arbore deciduu, 15-30 m inaltime. Originar din Asia orientala, este cultivat ca arbore ornamental in gradinile si parcurile din regiunile tropicale si subtropicale ale globului. Abutilon darwinii
Abutilon darwinii - arbust ornamental originar din S Braziliei. In climatele calde se cultiva ca planta ornamentala in parcuri si gradini, in climatele reci se cultiva in ghivece, pentru sera sau de interior. |
 
Ultimele articole
Lamium purpureum
Lamium purpureum - specie anuala, originara din Europa si Asia de V, creste in locuri cultivate, miristi, parloage, gradini de zarzavat, pe langa garduri. Glechoma hederacea
Glechoma hederacea - specie perena, originara din Europa si Asia, creste in paduri, tufarisuri, livezi, locuri umbrite si umede, de la campie pana la 1400 m altitudine. Ligustrum vulgare
Ligustrum vulgare - specie originara din Europa, vestul Asiei, creste prin paduri, tufarisuri, in zona forestiera, de la campie pana la 1200 m altitudine, in asociatie cu Cornus sp, Fraxinus ornus, Prunus spinosa, Quercus pubescens. Prunella vulgaris
Prunella vulgaris - raspandita in Europa, Asia, Australia si nordul Africii, creste pe fanete, pasuni, tufarisuri, poieni si livezi, de la campie pana la 200 m altitudine. Polygonum viviparum
Polygonum viviparum - specie perena, comuna prin pasunile alpine de la 1500 m pana la 2300 m altitudine.
Categorii
Link-uri
Download
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
