15
Iun
2009
Ziziphus jujuba Mill - jujuba
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintificaZiziphus jujuba Mill

Sinonime – Ziziphus mauritiana Lam., Rhamnus jujuba L.

Denumiri populare – annab, da zao, giuggiolo comune, jujube, jujubier commun, chinesische Dattel, azufaifo, acofeiferia, zinzu, zezal, zizzoa, jujimi, ciciula, zinzulu, giuggiola, genzola, zizola.

Distributie si Habitat – originar din China, creste spontan pe muntii din Beijing. Creste sin in India, Malaezia, Afaganistan si Japonia.

Descriere – arbore deciduu, 5-12 m inaltime. Lujeri anuali, subtiri, 2-3 mm diametru, verde pal, glabri, geniculati. Frunze alterne, verde stralucitor; limb lanceolat-eliptic, margine crenata, varf obtuz sau emarginat, baza rotunda sau asimetrica, 3-5 cm lungime; nervatiune arcuata, nervura mediana si o pereche de nervuri secundare; petiol verde pal, 5-7 mm. Floarea solitara sau in grupuri de 2-3, la axila frunzelor, alb-verde, 4-5 mm diametru; peduncul scurt, 0.5-1 mm lungime; caliciu campanulat, 5 lobi ovat-triangulari, acute; corola cu 5 petale, mai mici decat sepalele; 5 stamine, dispuse opus petalelor. Infloreste in iunie-iulie. Fruct drupa, subglobos-oblong, 2-2.5 cm lungime, la inceput verzi, apoi galben, maro-rosu; pulpa galbena, dulce. 2 seminte/fruct oblongi, rosu-maroniu pana la gri, varf mucronat.

Rata de crestere – repede.

Tolerante – temperaturile pana la -15 ͦC si seceta.

Cerinte – soluri umede, bine-drenate, alcaline; locuri semi-umbrite sau in plin soare.

Propagare – prin seminte. Semintele se stratifica pentru 3 luni. Germinarea are loc in prima primavara dupa semanare. Butasirea se face vara, se pastreaza la 5-10 ͦC.

Boli si Daunatori

Parteneri naturali si de gradinaArbutus unedo, Hypericum calycinum.

Cultivaruri si Varietati – ‘Leon Burk’, ‘Silverhill’, ‘Swoboda’.

Acu treisute de ani, chinezul Li Shi Chen a descris 43 de varietati de jujuba, astazi, in China sunt peste 800 de varietati.

Proprietati si Utilizari – 350 calorii / 100g. Proteine 7.3 g. Grasimi 1.2 g. Carbohidrati 84 g. Fibre 4 g. Calciu 130 mg. Fosfor 168 mg. Iron 3.5 mg. Sodiu 12 mg. Potasiu 1050 mg. Vitamina A 125 mg.

Fructele uscate contin saponine si alcaloizi. Au proprietati anticancer, racoritor, sedativ si tonic. Se considera ca fructele uscate purifica sangele si ajuta digestia. Intern se folosesc pentru bronsite, anemie, iritabilitate si isterie.

Amestecul de fructe de Ziziphus jujuba, sare si cili ajuta in problemele de indigestie.

Fructele se mai pot amesteca cu Morus alba, Panax ginseng, Prunus mume.

Pentru insomnie, 20 de fructe de Ziziphus jujuba, 7 cozi de ceapa si 3 cani de apa, se fierb si se beau.

Semintele contin saponine, flavonoizi si alcaloizi. Au proprietati hipnotice, narcotice, sedative si tonice. Intern sunt folosite pentru palpitatii, insomnii si transpiratie excesiva.

Decoctul din radacini era folosit pentru tratarea febrei.

Frunzele sunt astringente si febrifuge; se zice ca ajuta si la cresterea parului.

Mit, Legenda si Folclor – in Romagna, in casale coloniale era cultivata pe langa case in zonele cele mai ferite si insorite, deoarece o considerau planta purtatoare de noroc.

Prima planta de jujuba cultivata in America a fost, in 1837, in Beaufort, Carolina de Nord.

Fructele au fost insecrise in Farmacopee, in 1985, in editia chineza Pharmacopeia.

Bibliografie

Alessandra Giuliani – Developing Markets for Agrobiodiversity – Earthscan Publications, 2007

Lee Reich – Uncommon Fruits for Every Garden - Timber Press, 2004

Steven Foster, Chong-Xi Yue, Yue Chongxi – Herbal Emissaries – Bringing Chinese Herbs to the West – Inner Traditions Bear and Company, 1992

Susan G. Wynn – Veterinary Herbal Medicine – Mosby, 2006

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Proprietatile ceaiului verde

Contine un antioxidant de 100 de ori mai puternic si eficace decat vitamina C si de 25 de ori mai eficace decat vitamina E in protejarea celulelor. Inhiba cresterea noilor celule tumorale si distruge o parte din cele existente, fara a distruge cele sanatoase.

 
Sambucus ebulus L.

Sambucus ebulus – specie erbacee, glabra, cu rizom. Tulpina 0,5-2 m inaltime, neramificata; creste in grupuri. Frunze opuse, imparipenat-compuse; 5-9 foliole cu petiol scurt, lanceolate, baza rotunda sau asimetrica, varf acuminat, margine dantelata; partea inferioara nervurile sunt evidente. Foliola terminala este mai mare decat cele laterale.

 
Acer campestre L.

Arbore, de 15-20 m inaltime si trunchiul de 0,7 m diametru, cu coroana rotunda si bogata in frunzis. Tulpina de obicei stramba si noduroasa, la maturitate scoarta formeaza crapaturi marunte si neregulate, avand culoarea cenusie-galbuie cu pete mai deschise, caracteristice. Lastarii tineri, galbeni-bruni, poarta muguri asezati opus, mici, alipiti de lujer si ciliati.

 
Allium cepa L. - ceapa

Erbacee bienala; bulb alb, auriu, rosu sau violaceu, 5-8 x 3-10 cm. Frunze persistente, 4-10, fistuloase, 30-100 x 3-20 mm. Inflorescenta umbela persistenta, erecta, compacta; spate caduce, ovate, ± egal, varf acut pana la acuminat.

 
Brassica nigra Koek. - mustar negru

Brassica nigra este erbacee anuala originara din Asia Mica, dar este cultivata pe toate continentele pentru seminte. Semintele se folosesc pentru prepararea mustarului.

 
Arbori si arbusti
Symphoricarpos - hurmuz

Arbusti decidui, prostati sau erecti, 90-120 cm; originari din U.S.. Mugure solzos, 1,5 mm lungime. Frunze simple, opuse, scurt petiolate, 7 cm lungime. Inflorescenta racem. Flori campanulate, in raceme mici. Tubul caliciului usor globos; corola campanulata, 4-5 lobi. Fruct drupa, 1-1,5 cm diametru; S. albus si S. occidentalis fructe albe, S. orbiculatus fructe roz-coral. Un fruct contine doua seminte oblonge.

 
Morinda citrifolia

Morinda citrifolia - originara din Queensland, Australia. Fructul este comestibil; din seminte se obtine un ulei repelent pentru insecte.

 
Acer tataricum - artar tataresc

Acer tataricum - arbore de interes forestier si ornamental, cultivat in parcuri si gradini. Se foloseste la vopsitul fibrelor naturale.

 
Magnolia grandiflora

Arbore de 25 m inaltime. Trunchi erect, ramificat. Ritidom neted, gri-negricios. Coroana ampla, deasa, forma conica. Frunze persistente, alterne, coriacee; lamina ovat-oblonga, acute, margine intreaga si usor ondulata, pe partea superioara de culoare verde intens si lucioase; pe partea inferioara sunt brune-ruginii, pubescente; petiolul si nervura centrala evidente; nervatiuni secundare penate.

 
Acacia sieberiana

Acacia sieberiana - arbore, 3-25 m inaltime, coroana rotunda. Creste in savana, in regiunile semi-aride din Africa, de la 0-1850 m altitudine.

 
Magnoliopsida
Mutisia subspinosa Cav.

Subarbust volubil, 2-3 m lungime. Tulpina slab ramificata, glabra, ondulata, galben-verde, 3-aripata, aripi verzi, dintat-spinoasa, muguri axilari sunt alb-tomentosi. Frunze alterne, sesile; limb hastat, 8-10 x 0.6-1.3 cm, verde deschis, margini dintate, 10-14 perechi de dinti mucronati, varf lung-atenuat si terminat cu un carcel

 
Podospermum roseum

Podospermum roseum - specie raspandita in Carpatii de E, Alpi si Balcanii nordici, pe pasuni montane, pe substrate calcaroase de la 700 pana la 2000 m altitudine.

 
Teucrium chamaedrys

Teucrium chamaedrys- planta perena subfrutescenta, cu rizom ramificat.

Areal limitat la coastele mediteranei, creste pe pasuni aride, stanci insorite, in padurile de pin si stejar, pana la 1700 m altitudine.

 
Clarkia amoena

Clarkia amoena - planta anuala, originara din V Americii de N, cultivata ca planta ornamentala de ghivece.

 
Saxifraga squarrosa

Saxifraga squarrosa - specie sub-endemica din Alpi sub-orientali, creste pe roci si grohotisuri calcaroase, de la 1200 m pana la 2500 m altitudine.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 
S-au copt capsunii

Da, s-au copt capsunii, fetita ii verifica in fiecare zi si isi face portia de fructe. Imi place atat de mult sa o vad cum merge si ii cauta sa vada daca sunt rosii sau albi, dar face cum face si vine in casa cu capsuni inrositi doar pe o parte, ... e nevoie de vitamina C :)

 

Categorii

Link-uri