15
Iun
2009
Ziziphus jujuba Mill - jujuba
Farmacia Verde | Arbori si arbusti | Magnoliopsida

Denumire stiintificaZiziphus jujuba Mill

Sinonime – Ziziphus mauritiana Lam., Rhamnus jujuba L.

Denumiri populare – annab, da zao, giuggiolo comune, jujube, jujubier commun, chinesische Dattel, azufaifo, acofeiferia, zinzu, zezal, zizzoa, jujimi, ciciula, zinzulu, giuggiola, genzola, zizola.

Distributie si Habitat – originar din China, creste spontan pe muntii din Beijing. Creste sin in India, Malaezia, Afaganistan si Japonia.

Descriere – arbore deciduu, 5-12 m inaltime. Lujeri anuali, subtiri, 2-3 mm diametru, verde pal, glabri, geniculati. Frunze alterne, verde stralucitor; limb lanceolat-eliptic, margine crenata, varf obtuz sau emarginat, baza rotunda sau asimetrica, 3-5 cm lungime; nervatiune arcuata, nervura mediana si o pereche de nervuri secundare; petiol verde pal, 5-7 mm. Floarea solitara sau in grupuri de 2-3, la axila frunzelor, alb-verde, 4-5 mm diametru; peduncul scurt, 0.5-1 mm lungime; caliciu campanulat, 5 lobi ovat-triangulari, acute; corola cu 5 petale, mai mici decat sepalele; 5 stamine, dispuse opus petalelor. Infloreste in iunie-iulie. Fruct drupa, subglobos-oblong, 2-2.5 cm lungime, la inceput verzi, apoi galben, maro-rosu; pulpa galbena, dulce. 2 seminte/fruct oblongi, rosu-maroniu pana la gri, varf mucronat.

Rata de crestere – repede.

Tolerante – temperaturile pana la -15 ͦC si seceta.

Cerinte – soluri umede, bine-drenate, alcaline; locuri semi-umbrite sau in plin soare.

Propagare – prin seminte. Semintele se stratifica pentru 3 luni. Germinarea are loc in prima primavara dupa semanare. Butasirea se face vara, se pastreaza la 5-10 ͦC.

Boli si Daunatori

Parteneri naturali si de gradinaArbutus unedo, Hypericum calycinum.

Cultivaruri si Varietati – ‘Leon Burk’, ‘Silverhill’, ‘Swoboda’.

Acu treisute de ani, chinezul Li Shi Chen a descris 43 de varietati de jujuba, astazi, in China sunt peste 800 de varietati.

Proprietati si Utilizari – 350 calorii / 100g. Proteine 7.3 g. Grasimi 1.2 g. Carbohidrati 84 g. Fibre 4 g. Calciu 130 mg. Fosfor 168 mg. Iron 3.5 mg. Sodiu 12 mg. Potasiu 1050 mg. Vitamina A 125 mg.

Fructele uscate contin saponine si alcaloizi. Au proprietati anticancer, racoritor, sedativ si tonic. Se considera ca fructele uscate purifica sangele si ajuta digestia. Intern se folosesc pentru bronsite, anemie, iritabilitate si isterie.

Amestecul de fructe de Ziziphus jujuba, sare si cili ajuta in problemele de indigestie.

Fructele se mai pot amesteca cu Morus alba, Panax ginseng, Prunus mume.

Pentru insomnie, 20 de fructe de Ziziphus jujuba, 7 cozi de ceapa si 3 cani de apa, se fierb si se beau.

Semintele contin saponine, flavonoizi si alcaloizi. Au proprietati hipnotice, narcotice, sedative si tonice. Intern sunt folosite pentru palpitatii, insomnii si transpiratie excesiva.

Decoctul din radacini era folosit pentru tratarea febrei.

Frunzele sunt astringente si febrifuge; se zice ca ajuta si la cresterea parului.

Mit, Legenda si Folclor – in Romagna, in casale coloniale era cultivata pe langa case in zonele cele mai ferite si insorite, deoarece o considerau planta purtatoare de noroc.

Prima planta de jujuba cultivata in America a fost, in 1837, in Beaufort, Carolina de Nord.

Fructele au fost insecrise in Farmacopee, in 1985, in editia chineza Pharmacopeia.

Bibliografie

Alessandra Giuliani – Developing Markets for Agrobiodiversity – Earthscan Publications, 2007

Lee Reich – Uncommon Fruits for Every Garden - Timber Press, 2004

Steven Foster, Chong-Xi Yue, Yue Chongxi – Herbal Emissaries – Bringing Chinese Herbs to the West – Inner Traditions Bear and Company, 1992

Susan G. Wynn – Veterinary Herbal Medicine – Mosby, 2006

Imagini
Sus
Vezi si
Sus
Farmacia Verde
Glycine max - soia

Originara din nord-estul si centrul Chinei, Kazakhstan, Korea, Japonia si Taiwan.

Glycine max este soia cultivata, si Glycine soja este specia salbatica. Cultivarea soiei a fost domesticata acum 3000-5000 de ani in urma, in China. In Europa a fost introdusa in 1700 si in USA in 1800.

 
Celtis australis L. - sambovina

Arbore, 25 m inaltime. Trunchi drept, scurt; ritidom gri-cenusiu, neted, cu timpul apar fisuri longitudinale; ramuri orizontale sau usor pendule. Muguri ovali sau conici, cu scvame brune si peri albi. Frunze decidue, alterne, lamina lanceolata, 4-12 cm, varf acuminat, margine serata, baza rotunda si asimetrica

 
Nigella damascena L.

Specie anuala. Tulpina subtire, striata, glabra, erecta sau geniculara, ramificata inspre varf, 20-45 cm inaltime. Frunze alterne; frunzele bazale linear-lanceolate, 2-3 penat-sectate; frunzele caulinare sunt sesile

 
Melia azedarach L.

Numele genului, Melia, deriva din greaca, iar ‘azedarach’, cuvant din Persia si inseamna ‘arbore nobil’.

Denumirii populare: Engleza: bread tree, Persian liliac, China berry; Nepal: bakaino; Tibet: smag sing.

Distrubuire – in Nepal la 700-1700 m altitudine in apropierea satelor: in Iran Afghanistan, Pakistan, India, Bhutan si China.

 
Angelica archangelica L. - radacina Sfantului Duh

Angelica, arcangelica, Angelica di Boemia, archangel, wild celery, wild parsnip, bai zhi, engelwortel, angélique, Angelika, Brustwurz, Chora, padaganghwal, erva do Espirito Santo, djagill, anschelika, raiz del Epiritu Santo, radacina Sfantului duh.

 
Arbori si arbusti
Cyphomandra betacea

Cyphomandra betacea - arbore mic, originar din Peru si Cile, in padurile tropicale, de la 700-2000 m altitudine. Este cultivat in Brazilia, Argentina, Columbia, Venezuela si Noua Zeelanda pentru fructele sale comestibile, sau ca arbore ornamental. Fructele pot fi consumate coapte sau crude, in salate si deserturi. Este indicat ca semintele si coaja sa fie indepartate. Fructele contin proteine, vitamina C si E, vitamina A. 

 
Hamamelis virginiana

Specie originara din America de Nord, se gaseste la altitudini de pana la 1500 m; in Romania este foarte putin intalnita in parcuri si gradini ca specie ornamentala.

Din frunze, ramuri si scoarta se extrage un ulei aromatic folosit in medicina. 

 
Viburnum tinus

Denumiri populare: engleza – Laurestinus Viburnum, Laurel tinus, Tinus laurifolius; italiana – lentaggine, lauro-tino, alloro-tino, laurentino.

Viburnum tinus este originar din sudul Europei si regiunea Mediteraneana.

 
Tipuana tipu

Tipuana tipu - arbore, originar din Bolivia, nordul Argentinei si Paraguay, este o specie comuna in padurile montane, formand asociatii cu Schinopsis hankeana, Schinus molle, Jacandra mimosaefolia, Acacia visco si Dodonaea viscosa.

 
Catalpa bignonioides

Catalpa bignonioides - arbore deciduu, originar din sud-estul Statelor Unite in Alabama, Florida si Mississippi. Cultivat ca arbore ornamental.

 
Magnoliopsida
Arctium lappa L.

Erbacee bianuala, 1 m inaltime, radacina pivotanta, ramificata, 30-60 x 6 cm. Frunze alterne, triangular-ovate, cordate, margini ondulate, 75-30 cm, verzi pe fata superioara si pubescent albicioase pe cea inferioara si cu nervatiuni evidente. Inflorescenta capitul globos, 1.8-3.7 cm diametru; flori tubulare, hermafrodite

 
Chimonanthus praecox (L.) Link

Chimonanthus praecox - specie originara din China. Linné a descris aceasta specie ca varietate, sub denumirea de Calycanthus praecox. In 1819 Lindley a introdus un nou gen Chimonanthus.

Arbust deciduu, 2-5 m inaltime. Frunze opuse, intregi, ovat-lanceolate, 7-20 cm lungime, subtiri, verde deschis, partea superioara rugoasa; toamna devin galbene.

 
Trollius europaeus

Trollius europaeus - creste pe pasuni montane si subalpine, usor nitrofila, la 500-2100 m altitudine.

 
Digitalis purpurea

Digitalis purpurea - specie ornamentala, prin marime si eleganta, in aproape orice tip de sol si situatie.

 Unii spun ca Vicent van Gogh a luat digitalis pentru epilepsie.

Digitalis purpurea contine digitalina, un drog puternic folosit pentru bolile de inima. A fost introdus in Farmacopea Londoneza in anii 1650.

 
Sulla coronaria

Sulla coronaria - erbacee perena originara din bazinul mediteranei, creste pe soluri argiloase profunde, 50-300 m altitudine.

 
   Adauga la iGoogle
Ultimele articole
Zi de primavara

Zi de primavara la inceput de februarie. 

 
Gradina de trandafiri sezonul 1

Vara cu tendinte de toamna, dar trandafirii o duc bine in gradina. din mai si pana acum infloresc fara oprire.

 
Gradina de trandafiri

In coltul dedicat trandafirilor incepe sa fie tot mai multa culoare, mai sunt doi trandafiri care inca nu au inflorit, dar o vor face in curand pentru ca sunt plini de boboci. 

 
Noapte de vara

Sper ca fiecare dintre noi, in fiecare zi, sa aibe un moment pentru a-si privii copii in ochi si a vedea miracolul vietii, un moment pentru a mirosii iarba si florile, pentru a saluta stelele si pe cei plecati la cer...

 
Rozarium

Rozarium…sau cel putin asa vreau sa imi numesc coltul de liniste care in sfarsit se contureaza si in gradina, nu doar in imaginatia mea.

 

Categorii

Link-uri